Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 445/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 445/
Ședința publică din 30 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
JUDECĂTOR 3: Marius dr.- -
Judecător: - -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pronunțarea recursurilor penale declarate de partea vătămată, domiciliată în comuna, sat, județul V și inculpatul, domiciliat în comuna, sat M, județul V, împotriva deciziei penale nr. 82/A din 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 23 iunie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată la data de 29 iunie 2009 și în final la data de 30 iunie 2009, când în urma dezbaterii s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr.35 din 26 februarie 2009, Judecătoria Drăgășani, n baza art.182 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.73, 74 Cod penal, a condamnat pe inculpatul, la 1 an închisoare.
In baza art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.
A aplicat dispozițiile art. 83 Cod penal.
In baza art. 14-15 și art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, a obligat inculpatul la 800 lei, despăgubiri materiale și la 500 lei, daune morale.
In baza art. 313 din Legea 95/2006, modificată, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul municipal " " D, suma de 1.229.313 lei, cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la achitarea integrală a debitului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în ziua de 28 mai 2008, în urma unor discuții dintre părți legate de alegerile electorale din zonă, partea vătămată a folosit un spray paralizant ce l-a pulverizat în ochii inculpatului. de comportamentul părții vătămate, inculpatul a mers acasă a luat o bară metalică, a revenit și a lovit-o pe partea vătămată cu această bară în cap, producându-i leziuni pentru a căror vindecare aceasta a avut nevoie de 75 zile îngrijiri medicale.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, în principal, pericolul social concret al faptei, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut infracțiunea, reținându-se în favoarea acestuia și circumstanța atenuantă legală prev. de art.73 lit.b Cod penal. S-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea condiționată a executării acesteia.
Inculpatul a fost obligat la daune morale și materiale față de partea vătămată.
Împotriva sentinței mai sus arătate, în termenul prevăzut de art.363 Cod de procedură penală, au formulat apel partea vătămată și inculpatul.
Părțile au criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Apelantul-parte vătămată a solicitat desființarea sentinței atât sub aspectul laturii penale cât și civile.
Sub aspectul laturii penale partea vătămată a arătat că pedeapsa aplicată este blândă, că în mod greșit s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prev. de art.73 lit.b Cod penal, având în vedere timpul scurs de la momentul când acesta a fost provocat și până la acela când a acționat asupra sa lovindu-l cu metalică.
cerut înlăturarea dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal și majorarea pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, partea vătămată constituită parte civilă a arătat că atât daunele morale cât și materiale sunt mici față de prejudiciul încercat de el, dat fiind numărul M de îngrijiri medicale avute în urma loviturii primite de la inculpat.
A solicitat majorarea daunelor morale și materiale, precum și a cheltuielilor judiciare acordate de către instanța de fond.
Apelantul-inculpat a criticat sentința numai sub aspectul soluționării laturii civile a acesteia.
A susținut că atât despăgubirile materiale, cât și morale care au fost acordate părții civile sunt mari întrucât acesta a fost cea care a declanșat conflictul, care nu ar fi existat dacă ea nu folosea spray-ul paralizant împotriva lui, astfel că nu este îndreptățit a primi daune așa de mari, cum i-a acordat instanța de fond.
Prin decizia penală nr.82/A din 20 mai 2009, Tribunalul Vâlcea, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală, a admis apelul formulat de apelantul- parte vătămată.
A desființat în parte sentința în sensul că, a majorat despăgubirile civile acordate părții civile, de la 800 lei la 1120 lei, majorat daunele morale de la 500 lei la 1000 lei și a majorat cheltuielile judiciare de la 10 lei la 39 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelante.
În baza art.379 pct.1 lit. b Cod de procedură penală, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul - inculpat, domiciliat în comuna, sat Dealu M, județul V, împotriva aceleiași sentințe penale.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că în urma conflictului dintre aceasta și inculpat, partea vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de 75 zile de îngrijiri medicale.
Față de numărul de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea vătămată pentru vindecarea leziunilor, dar având în vedere și împrejurarea că aceasta a fost cea care a provocat conflictul, instanța de apel consideră că daunele morale, cât și materiale stabilite de instanța de fond sunt mici.
Din probele administrate rezultă că pe perioada incapacității de muncă, partea vătămată putea realiza venituri de 20-30 lei/zi cu arată martora, astfel că pentru cele 75 de zile îngrijiri medicale, aceasta a fost privată de venituri care se ridică la 2240 lei.
Întrucât există și culpa părții vătămate în crearea conflictului, aceasta fiind cea care l-a provocat pe inculpat, urmează ca prejudiciul să se împartă la doi, iar inculpatul să fie obligat numai la plata sumei de 1120 lei despăgubiri materiale față de partea vătămată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, inculpatul și partea vătămată.
Inculpatul critică sentința și decizia pentru greșita individualizare judiciară a sancțiunii, solicitând, pe cale de consecință, aplicarea unei pedepse în cuantum redus, precum și pentru soluționarea laturii civile a cauzei, considerând că despăgubirile la care a fost obligat către partea civilă sunt prea mari.
Partea vătămată critică sentința și decizia pentru greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicată inculpatului. Apreciază că față de împrejurările în care fapta a fost comisă și consecințele infracțiunii săvârșită de inculpat, pedeapsa aplicată acestuia și modalitatea de executare este prea mică. De asemenea, critică sentința și decizia pentru greșita reținere a circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului.
Un alt motiv de recurs se referă la soluționarea laturii civile în sensul că partea vătămată, constituită parte civilă în cauză, consideră că despăgubirile la care a fost obligat inculpatul sunt prea mici în raport cu dimensiunea reală a prejudiciului material și moral pe care la suferit.
Examinând decizia supusă recursului, din punct de vedere al motivelor invocate, în limitele cazurile de casare prevăzute de art.3859Cod pr.penală, curtea constată că recursul părții vătămate, este fondat.
Situația de fapt a fost corect reținută de către primele instanțe care, însă, au interpretat greșit probele administrate cu consecința reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prevăzută de art.73 lit.b Cod penal.
Dispozițiile art.73 lit.b Cod penal se referă la situația în care săvârșirea unei infracțiuni se realizează sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din parte persoanei vătămate, produsă prin violență, respectiv printr-o atingere gravă adusă demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Din probele administrate în cauză rezultă că, la data de 27 mai 2008, în jurul orelor 12,00, între inculpat și partea vătămată a apărut un conflict legat de alegerile electorale. Partea vătămată a folosit un spray paralizat, pulverizând substanța spre fața inculpatului. a plecat de la locul unde s-a petrecut incidentul și a mers la domiciliul martorei. A luat rezoluția infracțională de "a-și face dreptate", respectiv de a aplica o corecție părții vătămate. În acest scop a luat o bară metalică și ajungând la locuința părții vătămate a început să lovească cu aceasta în poartă. Victima a ieșit pentru a discuta cu inculpatul, dar acesta din urmă a început s-o lovească cu metalică în zona abdomenului și a feței. A încetat să mai lovească victima numai la insistența martorei.
Partea vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare a fost nevoie de 75 zile de îngrijiri medicale.
În raport cu această situație de fapt nu poate fi reținut în favoarea inculpatului scuza provocării. Așa cum arată și textul de lege, o astfel de circumstanță atenuantă poate fi reținută numai în situațiile în care inculpatul a săvârșit fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de acțiune provocatoare din partea persoanei vătămate. Pentru ca să poată fi reținută o astfel de tulburare sau emoție puternică este necesar ca reacția inculpatului față de acțiunea părții vătămate să fie imediată sau la un interval scurte de timp, din momentul săvârșirii acțiunii provocatorii.
În speță, o astfel de condiție nu este îndeplinită. După ce partea vătămată a folosit sprayul paralizant, inculpatul s-a deplasat spre domiciliul martorei și avut timpul necesar de a premedita acțiunea sa împotriva părții vătămate.
Dat fiind intervalul M de timp care a trecut între acțiunea părții vătămate și respectiv riposta inculpatului, precum și împrejurările în care infracțiunea a fost comisă, respectiv violențele excesive exercitate de către inculpat la adresa părții vătămate, rezultă că inculpatul nu a acționat sub imperiul unei emoții puternice sau tulburări produsă de acțiunea provocatorie a părții vătămate, ci în baza unei rezoluții infracționale distincte, clare, precis motivate pe care a luat-o în intervalul de timp care a trecut din momentul producerii incidentului cu partea vătămată și până în momentul în care inculpatul a lovit-o cu baza metalică pe aceeași parte vătămată.
Prin urmare, curtea va înlătura aplicarea dispozițiilor art.73 Cod penal.
Este întemeiat și motivul de recurs formulat de către partea vătămată în ceea ce privește greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.
Potrivit disp.art.72 Cod penal, la individualizarea sancțiunii penale trebuie să se aibă în vedere criteriile menționate de textul de lege mai sus amintit. În speță, pericolul social concret al faptei inculpatului este deosebit de ridicat având în vedere împrejurările în care infracțiunea a fost comisă, actele de violență exercitate la adresa părții vătămate, cu consecința unui număr M de îngrijiri medicale, de care partea vătămată a avut nevoie pentru vindecarea leziunilor suferite. Referitor la persoana inculpatului mai trebuie reținut că acesta are antecedente penale.
În raport cu aceste circumstanțe suspendarea condiționată a executării pedepsei dispusă de către primele instanțe, este nejustificată deoarece nu este adecvată nici situației de fapt și nici scopului urmărit de legea penală, respectiv tragerea la răspundere penală a făptuitorului și restabilirea situației anterioare comiterii infracțiunii.
Curtea consideră că este necesar a se respecta principiul proporționalității în sensul corecte adecvări a pedepsei penale față de situația de fapt și scopul legii penale și, în acest sens, se impune aplicarea unei sancțiuni penale inculpatului, privative de libertate, în condițiile prevăzute de art.57 Cod penal.
În consecință, se vor înlătura disp.art.81 și urm.Cod penal și se va dispune ca executarea pedepsei, aplicate inculpatului prin hotărârile anterioare, să se realizeze prin privare de libertate, în condițiile art.57 Cod penal.
Potrivit disp.art.71 Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, curtea constată că despăgubirile la care inculpatul a fost obligat către partea civilă au fost corect stabilite și acordate de către primele instanțe. În acest sens au fost avute în vedere probele administrate în cauză.
Prin înlăturarea disp.art.73 lit.b Cod pr.penală, nu se mai poate reține și culpa părții vătămate pentru calculul despăgubirilor civile la care inculpatul a fost obligat. Cu toate acestea, se constată că în raport cu probele administrate în cauză, cuantumul despăgubirilor acordate părții civile, atât sub aspect material cât și moral, au fost corect dimensionate de către primele instanțe.
Pentru motivele arătate, recursul inculpatului este nefondat.
Având în vedere argumentele mai sus expuse, constatând că există cazul de casare prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală, în temeiul disp.art.38515pct.2 Cod procedură penală se va admite recursul părții vătămate.
Se va casa în parte decizia penală sus-menționată și sentința penală nr.35/2009 a Judecătoriei Drăgășani.
Se va înlătura aplicarea art.73 lit.b Cod penal și art.81 și urm.Cod penal și se va dispune executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin privare de libertate în condițiile prevăzute de art.57 Cod penal.
Ca pedeapsă accesorie se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.
În baza disp.art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Se vor menține în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
În baza disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare și la onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul parții vătămate, domiciliată în comuna, sat, județul V, împotriva deciziei penale nr. 82/A din 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Casează în parte decizia penală sus menționată și sentința penală nr.35 din 26 februarie 2009 a Judecătoriei Drăgășani, în sensul că:
Înlătura aplic. art.73 lit.b Cod penal și art. 81 și următoarele Cod penal.
Dispune executarea pedepsei în penitenciar conform art. 57 Cod penal.
Potrivit art. 71 Cod penal aplică inculpatului, domiciliat în comuna, sat M, județul V, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
Respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Menține în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei, din care 200 lei onorariu avocatului din oficiu vor fi suportate de către inculpat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
14.07.2009
Red.:dr.
EM/4 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:,
.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu, Marius
