Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 482/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 482 Dosar nr-
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului
de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr. 3 din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales, avocat pentru intimatul inculpat, lipsă, R și intimatul parte vătămată.
Procedura îndeplinită.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, în legătură cu recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna care este structurat pe două puncte, arată că nu înțelege să susțină primul punct referitor la existența cazului de incompatibilitate prev de art. 37 alin 2 Cod procedură penală, situație care ar atrăgea sancțiunea nulității absolute prev de art. 197 alin 2 Cod procedură penală, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, având în vedere decizia nr. 1/2006 pronunțată de ICCJ dată într-un recurs în interesul legii.
În ceea ce privește punctul al doilea, în plus față de motivele dezvoltate pe larg în referatul parchetului, solicită a se avea în vedere că, urmare a leziunilor stomatologice ale părții vătămate, funcția masticatorie a părții vătămate a fost remediată în urma acelei afecțiuni medicale.
Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului formulat de parchet.
Avocat pentru intimatul inculpat R solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de parchet și menținerea soluției pronunțată de instanța de apel pentru următoarele considerente:
Tribunalul Covasnaa apreciat corect că fapta inculpatului nu poate echivala, prin gravitatea consecințelor, cu pierderea unui organ sau simț. Dovada că nu s-a creat nici un prejudiciu estetic este înscrisul de la Serviciul de Medicină Legală
Învederează instanței că există practică judiciară potrivit căreia, față de tehnica medicală actuală, pierderea unui nu numai că nu reprezintă o sluțire, dar permite unei persoane să aibă o înfățișare mult superioară celei dinainte, ducând la înlăturarea totală a consecințelor estetice produse.
Față de cele de mai sus, solicită a se dispune respingerea recursului parchetului.
Intimatul parte vătămată, având cuvântul, declară că nu are nici o pretenție.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 185/28.06.2007, Judecătoria Sf. G în baza art 11 pct 2 lit b Cod procedură penală raportat la art 10 alin 1 lit h Cod procedură penală a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului R fiul lui si, născut la 13.12.1973 în mun Sf G, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev de art 180 alin 2 Cod penal - parte vătămată domiciliat în com, nr 119, jud C, ca urmare a împăcării părților.
A constatat că partea vătămată nu a formulat pretenții civile în cauză.
În baza art 192 alin 1 pct 2 lit b Cod procedură penală a obligat inculpatul și partea vătămată la plata către stat a sumei de 245 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, s-a dispus a fi avansat Baroului C din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 5 noiembrie 2006, anunțat de fiul său R de faptul că un nepot al părții vătămate i-a luat un bici de mână și nu i l-a mai restituit, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate în scopul de a recupera biciul menționat.
Întrucât partea vătămată a refuzat să-i restituie biciul, între inculpat și partea vătămată s-a iscat o altercație fizică, cei doi îmbrâncindu-se reciproc. La un moment dat, inculpatul l-a lovit pe partea vătămată cu capul în zona gurii, acesteia începând să-i curgă sânge din cavitatea bucală.
Prin certificatul medico legal nr 548/C/06.11.2006 ( fila 17 dosar ) s-a stabilit faptul că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziunile au necesitat circa 7 zile de îngrijiri medicale ( fiind inclus și tratamentul stomatologic), menționându-se totodată că leziunile produse pot data din 05.11.2006.
Instanța a avut în vedere faptul că, potrivit teoriei și practicii judiciare, pierderea a doi dinți, chiar din față fiind, nu constituie în mod automat sluțire, în lipsa unor probe certe din care să rezulte că s-au produs modificări ale fizionomiei victimei sau ale aparatului masticator al acesteia, comparabile ca importanță, cu celelalte urmări prevăzute de art 182 Cod penal.
Având în vedere manifestarea de voință a inculpatului și părți vătămate, în sensul împăcării, manifestată în mod liber, total și necondiționat în fața instanței de judecată (fila 58,59 dosar), precum și prevederile textelor de lege indicate, în baza art 11 pct 2 lit b Cod procedură penală, raportat la art 10 alin 1 lit h Cod procedură penală instanța a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului, ca urmare a împăcării părților.
Prin decizia penală nr. 3/11.01.2008 a Tribunalului Covasna, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G împotriva sentinței de mai sus.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin expulzarea a doi dinți din față, partea vătămată a suferit, într-adevăr, un prejudiciu material ireversibil (cei doi dinți pierduți neputându-se regenera în mod ), însă aceasta nu a suferit și un prejudiciu estetic ireversibil ( ci doar temporar), deoarece înlocuirea dinților expulzați cu p proteză dentară conduce la înlăturarea totală a consecințelor estetice produse în cauză, persoana vătămată având o fizionomie neschimbată de cea pe care o avea înainte de săvârșirea infracțiunii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, iar în subsidiar, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Covasna. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a schimbat încadrarea juridică a faptei fără a dezbate în fond cauza. Se mai arată că soluția instanței de fond este rezultatul unei erori grave de fapt în condițiile în care cercetarea judecătorească nu este completă, iar schimbarea încadrării juridice s-a făcut pe baza unor concluzii medico legale formale.
Verificând decizia atacată pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei, curtea reține următoarele:
Prin decizia I din 28 martie 2002 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că pentru constatarea producerii unei sluțiri în sensul prevăzut de art. 182 alin. 2 Cod penal, se va avea în vedere nu doar semnificația curentă a noțiunii de sluțire (mutilare, schilodire, desfigurare cu consecința creării unui aspect, pocit, respingător), ci și echivalența ce se poate da acestei noțiuni prin comparație cu celelalte urmări grave la care se referă textul menționat, respectiv că ori de câte ori vătămarea corporală a avut ca efect pierderea unuia sau mai multor dinți este necesar să se stabilească pe baza de probe convingătoare dacă prin vătămarea respectivă s-a cauzat o modificare a fizionomiei victimei sau o diminuare a funcțiilor fiziologice comparabilă ca importanță cu celelalte consecințe avute în vedere de art. 182 alin. 2 Cod penal (pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestuia, punerea în primejdie a vieții, avortul, o infirmitate permanentă psihică sau fizică).
În speță, instanțele de fond au avut în vedere astfel de probe convingătoare atunci când au procedat la schimbarea de încadrare juridică. Astfel, a fost avut în vedere certificatul medico-legal nr. 548/06.11.2006, în care s-a stabilit că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale, iar pierderea dinților 1.1 și 2.1 nu reprezintă sluțire. Pe de altă parte, relevantă, în ceea ce privește inexistența sluțirii sau a vreuneia din celelalte consecințe avute în vedere de art. 182 alin. 2 Cod penal, este manifestarea de voință a părții vătămate, în sensul că s-a împăcat cu inculpatul și nu mai are pretenții de la acesta.
În acest context, curtea apreciază că la baza schimbării de încadrare juridică au stat suficiente probe administrate de instanțele de fond, astfel încât nu sunt îndeplinite cazurile de casare prevăzute de art. 385/9 pct. 3, 17 și 18 Cod procedură penală.
Față de aceste considerente, curtea, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul parchetului și va menține decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr 3/11.01.2008 a Tribunalului Covasna pe care o menține.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - Pt. - C -
aflată în concediu
semnează
PREȘEDINTE COMPLET
- -
GREFIER
Red. EB/15.07.2008
Dact MB/16.07.2008
- 2 ex/ Jud fond -
Jud apel - +
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Alina Constanța Mandu, Elena
