Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 59/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 59
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 2: Dan Anton
JUDECĂTOR 3: Iulia Elena I -
Grefier -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 371 din data de 26 septembrie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, arestat în altă cauză, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind părțile civile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Inculpatul, interpelat, arată că nu și-a angajat avocat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Nu solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent având cuvântul solicită admiterea recursului formulat de inculpat, reindividualizarea pedepsei aplicate prin reanalizarea probatoriului administrat în cauză.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că instanța de fond a făcut o analiză corectă a probelor administrate, motiv pentru care formulează concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, ca nefondat.
Inculpatul recurent, având cuvântul apreciază că pedeapsa aplicată este prea mare, întrucât nu a săvârșit fapta intenționat, a căzut peste victimă.
CURTEA DE APEL
Curtea Asupra recursului penal de față
"În baza dispozițiilor art. 182 alineatul 2 Cod penal cu aplicarea art. 37
alineatul 1 litera a Cod penal condamnă pe inculpatul, fiul lui și al, născut la data de 23.12.1976 în localitatea, comuna, județul I, în prezent aflat în stare de deținere în Penitenciarul d e maximă siguranță I, recidivist, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul prevederilor art. 71 alineatul 2 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alineatul 1 literele a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
Constată că infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alineatul 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alineatul 1 litera a Cod penal (săvârșită la data de 08.05.2005), ce formează obiectul prezentei cauze și infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alineatul 1 Cod penal (săvârșită la data de 31.01.2005) pentru comiterea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8(opt) luni închisoare prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași formează un concurs real de infracțiuni.
Menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1440/23.03.2004 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 21.04.2004, dispusă prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași.
În baza art. 83 Cod penal dispune executarea în întregime a pedepsei de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1440/23.03.2004 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 21.04.2004, și cumulează această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare.
În baza art. 71 alineatul 2 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alineatul 1 literele a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul prevederilor art. 36 alineatul 1, art. 33 litera a și art. 34 alineatul 1 litera b Cod penal contopește pedeapsa de 3(trei) ani și 4 (patru) luni închisoare stabilită prin prezenta sentință penală cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr-, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa cea mai grea de 3(trei) ani și 4 (patru) închisoare.
În baza dispozițiilor art. 71 alineatul 2 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alineatul 1 literele a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 789/05.10.2007, emis de către Judecătoria Iași în baza sentinței penale nr. 528/20.02.2007 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr-, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr.848/02.10.2007 a Tribunalului Iași.
Dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale.
În temeiul prevederilor art. 36 alineatul 3 Cod penal deduce din durata executării pedepsei închisorii perioada executată de la 03.01.2008 la zi.
În temeiul dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 14 Cod procedură penală, art. 998 și următoarele cod civil respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea vătămată, fiul lui și al, născut la data de 29.02.1972 în comuna, județul
În temeiul dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 14 Cod procedură penală, art. 998 și următoarele Cod Civil admite acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din
Obligă inculpatul la plata sumei de 3028, 30 lei partea civilă Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din I, cu titlul de despăgubiri civile.
În temeiul dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 14 Cod procedură penală, art. 998 și următoarele Cod Civil admite acțiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanță Județean I, cu sediul în I,-, prin reprezentant legal, manager general. Obligă inculpatul la plata sumei de 195 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean I cu titlul de despăgubiri civile.
În temeiul prevederilor art. 191 alineatul 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta."
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul emis la data de 8.10.2007 în dosarul penal nr. 10.000/P/2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iașia dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iașia reținut, în fapt, că la data de 8.05.2005, în urma unor neînțelegeri, inculpatul a lovit pe partea vătămată care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în pericol viața.
Inculpatul s-a aflat în stare de deținere pe întreg parcursul cercetării judecătorești.
La termenul de judecată din data de 13.02.2008 inculpatul a declarat că se folosește de dreptul de tăcere. Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a adoptat o poziție procesuală de recunoaștere a faptei puse în sarcina sa prin actul de sesizare.
Inculpatul, în exercitarea dreptului la apărare, a solicitat instanței încuviințarea administrării probei testimoniale cu declarația martorului, precum și a probei cu înscrisuri pentru stabilirea circumstanțelor sale personale.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 1100 de lei reprezentând despăgubiri civile și nu a solicitat administrarea vreunui mijloc de probă în susținerea cererii sale.
În cauză s-a mai constituit parte civilă Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 3028,3 lei cu titlul de despăgubiri civile.
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii, G, și, declarațiile lor fiind consemnate separat și atașate la dosarul cauzei.
Instanța, din oficiu, a dispus atașarea la dosarul cauzei a sentinței penale nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași.
Instanța, deliberând asupra ansamblului materialului probator administrat pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, a reținut:
În fapt,s-a reținut de către prima instanță că între inculpatul
și partea vătămată s-a născut o stare conflictuală la începutul anului 2005 întrucât la data de 31 mai 2005 inculpatul a comis o infracțiune de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal asupra părții vătămate (fiind condamnat definitiv în anul 2007) prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași.
În această conjunctură, la data de 8 mai 2005, părțile au fost citate la Postul de Poliție al comunei pentru audieri, confruntări, cu acest prilej discutându-se de o eventuală împăcare a lor.
La ora 14,00, și au părăsit împreună sediul Postului de Poliție al Comunei și s-au deplasat la un bar din localitate. Până la ora 17,30 părțile au consumat băuturi alcoolice, mai întâi la Barul "" și mai apoi la un magazin, unde se mai aflau martorii G, în jurul orei 17,30 inculpatul și partea vătămată s-au urcat în căruța martorului G deplasându-se spre localitatea, unde locuiesc. La Podul a coborât din căruță, iar inculpatul a coborât după el. în apropierea "" pe islazul satului, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul s-a hotărât să aplice o corecție fizică părții civile, nemulțumit de suma de bani cerută de acesta pentru o eventuală împăcare. Inculpatul a lovit pe partea vătămată mai întâi chiar înainte ca martorii, și G să se îndepărteze. Inculpatul a continuat apoi să o lovească pe partea vătămată cu pumnii și cu picioarele în zona feței și a coastelor, în mai multe reprize și a strâns-o de gât. fiind de numitul că fiul său este agresat, martora, mama părții civile, s-a deplasat pe imașul satului unde a găsit pe în stare de semiconștiență și a lovit pe pentru a-l alunga, cu un băț. A doua zi, la 9.05.2005 partea civilă a fost transportată cu mijloacele Serviciului de Ambulanță Județean I la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I unde a fost internat în perioada 9-23 mai 2005.
În urma loviturilor aplicate de inculpatul, partea civilă a suferit fracturi costale, pneumotorax, cu fenomene de insuficiență respiratorie care s-au putut produce prin lovire cu corpuri contondente la 8.05.2005 și care au pus în pericol viața victimei.
Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții civile și inculpatului cu cele ale martorilor audiați, precum și cu aspectele consemnate în procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală, în înscrisurile cu caracter medico-legal depuse la dosarul cauzei, certificat medico-legal și raport de expertiză medico-legală.
Inculpatul, audiat fiind pe parcursul urmăririi penale, a adoptat o poziție procesuală nuanțată, recunoscând că în mai multe rânduri în locurile și împrejurările declarate și de, l-a lovit pe acesta cu pumnii și picioarele. Inculpatul a prezentat o succesiune a evenimentelor ce au precedat fapta dedusă judecății identică celei relatate de. A precizat însă inculpatul faptul că, deși în căruța lui Gae xistat o discuție contradictorie între el și partea vătămată cu privire la suma de 12 milioane de lei vechi pretinsă de aceasta pentru a se împăca, nu acesta a fost motivul agresiunii reciproce din 8 mai 2005, ci un litigiu cu privire la o suprafață de teren. A susținut inculpatul faptul că el a fost primul agresat și că pe traseul spre satul au existat câteva episoade în care părțile s-ar fi lovit reciproc cu pumnii și picioarele. Inculpatul, la fel ca și partea vătămată, a susținut că a lovit pe " pumnii în zona feței și a capului, loviturile fiind reciproce, iar după ce, la un moment dat, a căzut, l-a mai lovit pe acesta și cu picioarele în zona capului, având în picioare cizme de ", (declarație fila 45).
Inculpatul a recunoscut că după mai multe serii de lovituri, a venit mama părții civile, martora aplicându-i o lovitură cu un băț în zona spatelui, după care inculpatul a plecat la un bar din localitatea unde a relatat cele întâmplate mai multor persoane.
Aserțiunile inculpatului privind eventuala sa agresare de către partea vătămată nu sunt susținute de nici un mijloc de probă. Acesta nici nu a susținut, de altfel, că ar fi fost provocat de partea vătămată ori că s-ar fi aflat în legitimă apărare, ci că, cel mult ar fi ripostat în mod conștient ca o pretinsă acțiune de lovire a părții vătămate. Inculpatul a recunoscut că a lovit partea civilă picioarele în zona corpului după ce aceasta se afla căzută la pământ, după ce orice potențial pericol ar fi fost înlăturat. De asemenea, inculpatul nu a pretins în nici un moment că s-ar fi aflat într-o stare de tulburare, ci că faptele s-au comis pe fondul consumului excesiv de băutură. în realitate, inculpatul a avut inițiativa declanșării conflictului și l-a urmărit pe. Deși în fața instanței de judecată, martorul a încercat să ocolească aspectele esențiale susținând că părțile au început "să se fugărească" atunci când au coborât din căruța lui G, pe parcursul urmăririi penale, prin declarațiile date succesiv la 10 mai 2005 (filele 31-33; n/13.10.2005 (filele 78-79), martorul a declarat că a coborât din căruță după partea civilă spunând "că-i arată el 12 milioane" (prețul împăcării pretins de ) și că imediat a auzit pe țipând după ajutor. Martorul a mai declarat că la 8.05.2005 după ce părțile au rămas la locul faptei, el împreună cu G și cu s-au deplasat la barul lui unde s-au întâlnit cu căruia i-au spus că îl pe pe islaz. în pofida declarațiilor date de, care a susținut că nu-și mai amintește sau a negat că ar fi anunțat pe, declarația martorului confirmă pe cele ale martorei. Aceasta din urmă a declarat că i-a spus să meargă repede pe islazul comunal întrucât fiul ei este bătut de zis "". Așa cum a declarat și inculpatul, martora Ie-a ieșit în cale, l-a lovit cu un băț și s-a îndreptat apoi spre partea vătămată care era căzută la pământ, fiind însă conștientă, stare în care a fost văzut și de numita. martorului sunt normale având în vedere faptul că acesta este consătean cu inculpatul și că partea vătămată nu este cunoscută ca o persoană cu un profil moral pozitiv.
Instanța a avut în vedere însă faptul că declarațiile sale, astfel cum au fost analizate mai sus se coroborează cu cele ale părților și ale martorei, însăși inculpatul prezentând întocmai aspectele declarate de martor.
Martorii și G au confirmat situația de fapt reținută numai până la momentul la care părțile au coborât din căruță, susținând că a adormit, aflându-se într-o stare avansată de ebrietate, iar G adoptând o atitudine reticentă, refractară, declarând că nu a mai văzut părțile după ce acestea au coborât din căruța sa și că nu l-a auzit pe inculpat recunoscând că l-a bătut pe. Analiza comparativă a declarațiilor inculpatului și martorilor oculari și cu cele ale martorului G dovedește pe deplin nesinceritatea acestuia din urmă a cărui declarație va fi înlăturată de instanță.
Analiza certificatului medico-legal nr. 1182/30.05.2005 emis de Institutul de Medicină Legală I, și a concluziilor provizorii ale certificatului nr. 659/OF/10.05.2005 emis de aceeași instituție relevă faptul că la 8 mai 2005 prezenta leziuni faciale, la nivelul membrului superior stâng, echimoze violacee pe toată suprafața toracală, emifizem subcutanat toracic bilateral și cervical, fracturi costale pneumotorax, leziuni ce au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și care i-au pus părții vătămate viața în primejdie. Morfologia leziunilor, ansamblul lezionar dovedește că partea civilă a fost puternic lovită cu picioarele în zona toracelui, în timp ce se afla la pământ.
Sub aspect obiectiv, inculpatul a realizat acte comisive de lovire asupra corpului victimei ce au cauzat acesteia leziuni ce i-au pus în pericol viața. Sub aspect obiectiv, intenția directă cu care inculpatul a acționat, faptul că a urmărit rezultatul produs rezultă din materialitatea faptei, din faptul că această intenție a fost verbal exprimată înainte ca inculpatul să plece în urmărirea părții civile, din caracterul repetat al actelor de agresiune, din modul în care loviturile au fost aplicate și zona corpului vizată, din faptul că inculpatul a strâns de gât pe partea vătămată pentru aoi mobiliza, aspect dovedit de mențiunile cuprinse în actul medico-legal analizat. Probatoriul administrat în cauză a dovedit fără putință de tăgadă că, fiind implicate într-o procedură judiciară pe care n-au putut să o rezolve pe cale amiabilă din cauza pretențiilor financiare ale părții vătămate, aflat în stare de ebrietate și având ocazia de aov edea pe partea vătămată singură, într-un loc nepopulat, inculpatul a înțeles să o pedepsească pentru îndrăzneala de a-i fi pretins suma de 12 milioane lei vechi pentru a se împăca.
În drept,prima instanță a reținut că fapta inculpatului, din 8.05.2005, de a lovi pe partea vătămată cu pumnii în zona feței și cu picioarele în zona toraco-abdominală cauzându-i astfel leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în pericol viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Analizând fișa de antecedente penale a inculpatului instanța a reținut că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă de inculpat în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1440/23.03.2004 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la 21.04.2004. în consecință, instanța a constatat că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă mare postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal și a făcut aplicarea disp. art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal și necesitatea realizării principiului prevenției generale și speciale.
Instanța de fond a reținut că fapta comisă de inculpat, prin împrejurările concrete în care s-a comis, urmările produse și cele care se puteau produce prezintă un grad ridicat de pericol social, iar inculpatul dovedește un potențial criminogen ridicat. în favoarea inculpatului se reține atitudinea sa procesuală corectă pe parcursul urmăririi penale.
Față de aceste motive, instanța și-a format convingerea că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare satisface exigențele individualizării judiciare a pedepsei.
Față de aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 182 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alineatul 1 litera a Cod penal a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul prevederilor art. 71 alineatul 2 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alineatul 1 literele a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
Instanța a constatat că infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alineatul 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alineatul 1 litera a Cod penal (săvârșită la data de 08.05.2005), ce formează obiectul prezentei cauze și infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alineatul 1 Cod penal (săvârșită la data de 31.01.2005) pentru comiterea căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași formează un concurs real de infracțiuni.
S-a menținut revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1440/23.03.2004 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 21.04.2004, dispusă prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași.
În baza art. 83/Cod penal s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1440/23.03.2004 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 21.04.2004, și a fost cumulată această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită în prezenta cauză, inculpatul executând pedeapsa de 3(trei) ani și 4 (patru) luni închisoare.
În baza art. 71 alineatul 2 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alineatul 1 literele a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul prevederilor art. 36 alineatul 1, art. 33 litera a și art. 34 alineatul 1 litera b Cod penal, instanța a contopit pedeapsa de 3(trei) ani și 4 (patru) luni închisoare stabilită prin prezenta sentință penală cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 528/20.02.2007 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr-, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași, inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea de 3(trei) ani și 4 (patru) închisoare.
S-a retras mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 789/05.10.2007, emis de către Judecătoria Iași în baza sentinței penale nr. 528/20.02.2007 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr-, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași.
S-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale.
Sub aspectul acțiunilor civile alăturate celei penale, instanța a reținut:
Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1100 de lei reprezentând cheltuieli ocazionate de lucrările de refacere a danturii distruse ca urmare a faptei inculpatului.
Instanța a reținut că probatoriul administrat în cauză nu a dovedit existența reală a prejudiciului pretins, certificatul medico-legal emis pe numele părții civile nefăcând nici o referire la expulzii dentare ori alte leziuni buco-maxilo-faciale, iar cuantumul sumei pretinsă cu titlul de despăgubiri civile nu este confirmată de nici un mijloc de probă. Nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale sub aspectul prejudiciului și al legăturii de cauzalitate, instanța a dispus respingerea ca nefondată a acțiunii civile formulate de.
Instanța a reținut însă patrimoniile părților civile Serviciul de Ambulanță Județean I și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I au fost modificate în sens negativ cu sumele de bani necesare refacerii sănătății părții vătămate și transportului acestuia la spital; sumele menționate constituie prejudicii certe și nerecuperate aflate în legătură de cauzalitate directă cu faptele inculpatului.
În consecință, instanța a admis acțiunile civile formulate de Serviciul de Ambulanță a Județului I și de Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
În termenul prev. de art. 363. proc. pen. hotărârea Judecătoriei Iașia fost apelată de către inculpatul, care a criticat-o sub aspectul netemeinicii, solicitând redozarea pedepsei întrucât pedeapsa aplicată este prea mare în raport cu de împrejurările în care s-a săvârșit fapta și persoana sa.
Prin decizia penală nr. -, a Tribunalului Iași, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat cu următoarea argumentație:
Inculpatul criticat sentința penală apelată doar cu privire la modalitatea de individualizare judiciară pedepsei. Analizând cauza sub acest aspect, tribunalul constată că, potrivit art. 72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că ele sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în totalitate de fiecare dată la stabilirea și aplicarea pedepsei.
Drept urmare, în mod legal și temeinic, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului, mai sus descrisă, prezintă un grad ridicat de pericol social. ținând seama de modul de săvârșire și împrejurările comiterii faptelor, de numărul leziunilor provocate, de violența nejustificată (partea vătămată a fost lovită atât în zona feței și în mod repetat în zona toracică) de consecințe grave produse sau care s-ar fi putut produce, având în vedere că viața părții vătămate a fost pusă în pericol.
În mod fondat, s-a apreciat de prima instanță că și persoana inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere că acesta este recidivist postcondamnatoriu și că a comis și o altă infracțiune de vătămare corporală, ce se află în stare de concurs real cu infracțiunea dedusă judecății (a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare prin sent. pen. nr. 528/20.02.2007 a Judecătoriei Iași, menținută și rămasă definitivă prin dec. pen. nr. 848/02.10.2007 a Tribunalului Iași, pentru vătămarea aceleiași părți vătămate, respectiv ), aspect ce denotă o capacitate scăzută de autocontrol și o persistență infracțională aparte.
Nici poziția procesuală a inculpatului pe parcursul procesului penal nu a fost una corespunzătoare, acesta asumându-și parțial responsabilitatea pentru faptele sale, considerând că o parte din vină o are și partea vătămată cu care avea un diferend mai vechi și care a și ripostat la lovituri.
În ceea ce privește atitudinea corespunzătoare a inculpatului înainte de comiterea infracțiunii, tribunalul constată că nu a fost dovedită în cauză, ci dimpotrivă, caracterizările depuse la dosar de către apelant fiind infirmate de antecedența sa penală.
În raport de cele mai sus arătate, tribunalul apreciază că pedeapsa de 2 doi ani închisoare a fost corect dozată și adaptată gravității fiecărei fapte comise, și că nu se impune reducerea acestui cuantum aplicat de către prima instanță.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, criticând ambele hotărâri ca fiind nelegale și netemeinice, invocând aceleași motive ca și în apel, privind redozarea pedepsei în urma reanalizării materialului probator în cauză.
Analizând cele două hotărâri sub aspectul criticii formulate și a legalității lor, instanța de recurs constată că recursul inculpatului este nefondat din următoarele motive:
Solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei nu poate fi primită de instanța de recurs cu motivarea că în cadrul complex de individualizare a pedepselor, prima instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, precum și de scopul pedepselor prevăzut de art. 52 Cod penal
Și instanța de apel a motivat pe larg de ce nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, și anume modul concret de comitere a faptei, persoana inculpatului, care este recidivist conform art. 37 lit. a Cod penal. S-a reținut în mod temeinic că inculpatul prezintă un grad ridicat de pericol social.
În concret instanța de fond și cea de apel au ținut cont de modul și împrejurările comiterii faptei, de datele care caracterizează persoana inculpatului, de limitele de pedeapsă pentru acest gen de infracțiuni precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Referitor la persoana inculpatului, trebuie precizat că el este recidivist, ceea ce denotă o perseverență infracțională sporită și nu a înțeles scopul pedepselor aplicate până în prezent.
Și instanța de recurs este de aceeași părere că pedeapsa aplicată este bine dozată, răspunde scopului pedepselor și nu se mai impune redozarea ei. Această pedeapsă va putea fi în măsură să contribuie la reeducarea și reinserția sa socială.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând si dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul deținut în Penitenciarul Iași, arestat în altă cauză împotriva deciziei penale nr. 371 din 26 septembrie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariu avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
14.02.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Tatiana JuverdeanuJudecători:Tatiana Juverdeanu, Dan Anton, Iulia Elena
