Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 708/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 708

Ședința publică de la 23 Octombrie 2008

PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Membri Gheorghe Vintilă

- G - - JUDECĂTOR 3: Ștefan

- - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din

cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 21 din 4 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul inculpat, asistat de avocat, apărător ales, partea civilă, asistată de avocat, apărător ales, lipsă recurentul inculpat, pentru care a răspuns avocat, apărător ales precum și partea civilă, reprezentată de avocat, apărător ales și partea civilă Spitalul Clinic de Urgență

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.

Avocat pentru recurenții inculpați, critică decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că din probele administrate în cauză, rezultă o situație de fapt diferită față de condițiile materiale în care s-a desfășurat incidentul astfel că, se impunea achitarea inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor prin actul de trimitere în judecată în conformitate cu dispoz. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. e cod pr.penală, recurenții acționând în legitimă apărare, ca urmare a agresiunii exercitate de intimații părți civile asupra lor.

În consecință, susține că în cauză sunt incidente dispoz. art. 44 cod penal și pune concluzii de admiterea recursurilor, casarea deciziei și achitarea inculpaților pentru infracțiunile de vătămare corporală și respectiv vătămare corporală gravă prev. de art. 181 și 182 cod penal.

În teză subsidiară, solicită să se rețină un beneficiu recurentului inculpat, circumstanța legală atenuantă prev. de art. 73 lit. b cod penal motivând, că acesta a ripostat la acțiunea agresivă a intimaților părți civile, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei aplicată inculpatului și a diminuării despăgubirilor civile la care a fost obligat.

Avocat pentru intimați părți civile, pune concluzii de respingere a recursurilor inculpaților ca nefondate, susținând că instanțe au reținut o situație de fapt corespunzătoare materialului probator administrat în cauză, iar pedepsele aplicate sunt temeinice și legale.

De asemenea, susține că latura civilă a cauzei a fost just soluționată raportat la probele administrate în cauză.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, pune concluzii de admiterea recursului inculpaților numai în ceea ce privește pedepsele accesorii, susținând că celelalte critici formulate în recurs, atât sub aspectul soluționării laturii penale cât și a obligării recurenților la despăgubiri civile, sunt nefondate.

Învederează instanței că în mod legal și temeinic s-a reținut vinovăția recurenților, nefiind incidente dispoz. art. 10 lit. e cod pr.penală și art. 44 cod penal.

Recurentul inculpat având cuvântul, își însușește concluziile puse de apărătorul său, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor, susținând că a ripostat la actele de agresiune exercitate de intimați împotriva sa și a fiului său în incidentul produs.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința penală nr.2364 din data de 06.07.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în baza art 182 alin 1 Cp. cu aplicarea art 37 lit a Cp, si art 74 alin 2 Cp. 76 cp.

A fost condamnat pe inculpatul, fiul lui si, născut la 16.06.1943 în comuna de, jud.D, cu același domiciliu,

la 1 an închisoare.

In baza art 61 Cp., a fost evocată liberarea condiționată pentru restul de 1653 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 16 ani aplicata prin sentința penală nr.39/ 26.04.1989 a Tribunalului Dolj.

În baza art.39 alin 1,p. a fost ontopită pedeapsa aplicată prin prezenta sentința cu restul de 1653 zile urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 1653 zile in condițiile prev. de art. 71 Cp. cu interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a-c Cp.

In baza art. 181 alin 1 Cp cu aplicarea art 74 alin 2 Cp

A fost condamnat inculpatul fiul lui si, născut la 20.07.1971 în comuna de, jud D, cu același domiciliu, la 3 luni închisoare

În baza art 81,82 Cp. fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 2 ani si 3 luni.

A fost atrasă atenția asupra prev. art 83 Cp.

Inculpatul a fost obligat la 1500 lei daune materiale si 3000 leidaune morale către partea vătămata si 1614,39 lei către Spitalul Clinic

A fost obligat inculpatul la 1000 lei daune materiale si 3500 daune morale către partea vătămata si 759, 63 lei către Spitalul Clinic nr 1

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

In după amiaza zilei de 11.04.2005 in jurul orelor 1730in timp ce soții și se îndreptau spre locuința lor din comuna de jud D, s-au întâlnit in dreptul gospodăriei familiei cu inculpatul parte vătămata .

Pe fondul unor neînțelegeri anterioare privind cultivarea unei suprafețe de teren între cei trei a izbucnit mai întâi un conflict verbal care a degenerat ulterior în acte de violență.

Astfel, inculpatul parte vătămata a luat din apropiere un par,iar inculpatul parte vătămata a luat dintr-un cărucior o sapa si au încercat să se lovească reciproc fără însa a reuși, întrucât fiecare lovitura era barata de celalalt cu obiectul pe care îl avea asupra sa.

La un moment dat, ca urmare a acestor lovituri reciproce, sapa pe care o avea în mână inculpatul parte vătămata s-a rupt, iar partea metalică a căzut peste mâna a învinuitului parte vătămată ceea ce i - a provocat acestuia, potrivit certificatului medico legal nr. 782/A2/13 04 2005 MLC, o plaga în ax segital de 2, 5 cm, o fractura fără deplasare în treimea distală a cubitului mâinii stângi precum si fractura a metacarpului II de la aceeași mână, leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 35-40 zile de îngrijiri medicale.

In timpul desfășurării conflictului dintre cei doi a intervenit in apărarea soțului partea vătămata care, fără a avea asupra sa vreun obiect contondent, a fost lovită de fratele său, inculpatul parte vătămata cu parul peste mâna, lovitura ce a provocat fracturarea ambelor oase ale antebrațului stâng, certificat medico legal nr. 891/A2/25 04 2005 eliberat de M L, concluzionând că pentru vindecarea acestor leziuni au fost necesare circa 70 zile de îngrijiri medicale.

Fiind în apropierea locului în care se desfășura conflictul și auzind zgomot,din curtea numitului - a ieșit fiul inculpatului parte vătămată, inculpatul care, văzând că tatăl său sângerează, i-a aplicat unchiului său cu pumnii, mai multe lovituri în zona feței, acesta căzând într-un șanț din apropiere.

Din conținutul certificatului medico-legal nr. 834/A2/ 19.04.2005, eliberat pe numele inculpatului - parte vătămată, rezultă că acesta a fost internat în spital în perioada 11 - 18.04.2005 cu diagnosticul: "fractură dublă de mandibulă ram orizontal drept și paramedian stânga, cu deplasare în focarul ramului orizontal drept, prezentând la examinare p echimoză violacee la ochiul stâng și o echimoză gălbuie-violacee de 4/4 cm pe fața laterală a cotului drept.

În concluziile actului medico- legal s-a precizat că pentru vindecarea leziunilor suferite, care s-au putu produce prin lovire cu corpuri dure, au fost necesare 55 de zile de îngrijiri medicale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpați și și părțile civile și, pentru netemeinicie și nelegalitate.

În apelul lor, inculpații și critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile, apreciind că se impunea reținerea art. 73 lit. b, cod penal în favoarea lor, că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mare, iar daunele morale și materiale sunt prea mari.

Părțile civile și critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie fără a preciza vreun motiv anume nici în scris și nici oral.

Prin decizia penală nr. 21 de la 4 februarie 2008, Tribunalul Dolja admis apelurile declarate de apelanții inculpați și; a fost desființată în parte sentința.

S-a descontopit pedeapsa aplicată inculpatului și s-a înlăturat revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 1653 de zile rămas de executat din pedeapsa de 16 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 39/ 26.04.1989 a Tribunalului Dolj.

S-a menținut liberarea condiționată pentru acest rest, urmând ca inculpatul să execute 1( un ) an închisoare.

A fost înlăturată aplic. art. 64 lit.c pen. pentru inculpatul.

S-au interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a, b pen. și aplică art. 71 al. 5.pen. pt. inc. și s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Analizând sentința prin prisma motivelor invocate de apelanți cât și din oficiu, Tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut pe baza tuturor probelor administrate în cauză - declarații părți, declarații martori, acte medicale - situația de fapt corectă și reală, încadrările juridice fiind conforme cu situația de fapt reținută.

Astfel, din declarațiile martorilor coroborate cu plângerile părților vătămate se reține fără îndoială că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată și, cum nu există nici o probă care să demonstreze că cei doi inculpați au fost provocați de părțile vătămate, astfel că nu se impune reținerea dispozițiilor art. 73 lit.b, cod penal.

Pedepsele stabilite pentru fiecare dintre cei doi inculpați au fost just individualizate raportat la fapte, împrejurările în care au fost comise, urmările acestora și persoana fiecărui inculpat, respectându-se astfel dispozițiile art. 72 cod penal.

Apelul inculpatului s-a constatat însă întemeiat sub aspectul aplicării art. 61 cod penal.

Tribunalul a apreciat că nu se impunea revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 1653 de zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.39/1989 a Tribunalului Dolj, raportat la fapta pentru care este judecat în prezenta cauză și persoana inculpatului.

De asemenea nu se impunea interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit. c, cod penal inculpatului, ca pedeapsă accesorie, având în vedere natura faptei săvârșite de inculpat.

În ceea ce privește critica sentinței sub aspectul laturii civile, Tribunalul a constatat că instanța de fond a apreciat corect atunci când a stabilit sumele cuvenite ca despăgubiri materiale și morale.

Apelurile părților vătămate s-au constatat a fi întemeiate însă dintr-un alt motiv și anume acela că, deși inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă pentru care s-a dispus suspendarea condiționată, nu au fost aplicate dispozițiile art. 71 alin 5, cod penal, în sensul interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 cod penal, ca pedeapsă accesorie și suspendarea acestei pedepse.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele scrise de recurs se susține că pedeapsa aplicată recurentului este netemeinică și nelegală în sensul că, probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că acesta a acționat în stare de provocare, ca urmare a unei agresiuni directe exercitată de intimații părți civile, instanțele nereținând în favoarea sa circumstanța legală atenuantă a scuzei provocării prev. de art. 73 lit. b cod penal.

Mai mult, în susținerea orală a recursului, apărătorul recurenților a învederat instanței că se impune achitarea acestora pentru infracțiunile de vătămare corporală și respectiv vătămate corporală gravă, în condițiile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. e cod pr.penală raportat la art. 44 cod penal, recurenții aflându-se în mod evident în legitimă apărare în urma agresiunii directe a intimaților părți civile, activitatea lor materială rezumându-se la riposta față de acest act material nemijlocit și direct, solicitându-se exonerarea de răspunderea penală.

Într-o teză subsidiară, s-a solicitat să se rețină în beneficiul inculpatului prev. art. 73 lit. b cod penal, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei aplicate și, implicit, a întinderii despăgubirilor civile.

În acest sens, s-a motivat că nu s-a dat o eficiență corespunzătoare circumstanțelor atenuante de care beneficiază inculpatul, constând în comportamentul acestuia după comiterea faptei, când a recunoscut și regretat incidentul produs, colaborarea cu organele de urmărire penală în vederea stabilirii adevărului, precum și împrejurarea că a fost trimis în judecată în stare de libertate, ceea ce denotă că nu prezintă un pericol pentru societate.

Concluzionând, s-a solicitat într-o primă teză, achitarea celor doi inculpați, iar într-o teză subsidiară, reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii acestora către minimul special prevăzut pentru infracțiunile menționate anterior.

Sub aspectul laturii civile, s-au criticat hotărârile, solicitându-se diminuarea cuantumului sumelor la care au fost obligați recurenții.

Recursurile sunt nefondate.

Din probele administrate în cauză, Curtea constată că între recurenți și intimații părți civile, exista o stare conflictuală mai vechi, generată de exercitarea dreptului de proprietate asupra unei parcele de teren, anterior existând relații tensionate care au degenerat în acte de violență verbală.

În aceste circumstanțe, în după amiaza zilei de 11 aprilie 2005, părțile vătămate și soția sa se întorceau la domiciliu, îndreptându-se spre locuința din comuna de și pe drum s-au întâlnit cu inculpatul.

A izbucnit un conflict spontan, în timpul căruia inculpatul și și-au adresat injurii, acesta degenerând în acte de violență fizică, în sensul că inculpatul s-a înarmat cu un par și s-a îndreptat spre partea vătămată care, în aceste condiții a luat dintr-un cărucior o sapă, cu scopul vădit de a se apăra.

Inițial, atât inculpatul cât și partea vătămată nu au reușit să se lovească pentru că au parat loviturile ce puteau fi aplicate cu corpurile contondente menționate dar la scurt timp, sapa părții vătămate s-a rupt, iar partea metalică, în cădere, i-a provocat inculpatului leziuni la nivelul mâinii stângi, care au necesitat 35 - 40 zile îngrijiri medicale, constând într-o plagă în ax segital de 2,5 cm, o fractură fără deplasare în treimea distală a cubitului mâinii stângi precum și o fractură a metacarpului II la același nivel, așa cum se reține în certificatul medico-legal (fila 56 dosar UP).

Incidentul a luat proporții, situație în care, în apărarea soțului său a intervenit, sora inculpatului, care nu a avut un corp contondent, dar a fost lovită violent de acesta cu parul peste mâna, suferind o fractură a ambelor oase ale antebrațului stâng pentru care au fost necesare 70 zile îngrijiri medicale.

A în apropierea locului incidentului, alertat de zgomotul produs de scandalul ivit între inculpatul și familia, a intervenit și inculpatul, fiul lui, care l-a lovit pe cu pumnii în zona feței, în mod violent, provocându-i o fractură dublă de mandibulă, cu deplasare precum și o puternică echimoză la nivelul ochiului stâng și pe fața laterală a cotului drept, leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 55 zile (certificatul medico-legal A la fila 19 dosar up).

Evaluând materialul probator administrat în cauză, reținând participarea efectivă a fiecăruia dintre inculpați și a părților vătămate, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la 1 an închisoare, reținând în beneficiul acestuia circumstanțe reale atenuante conform art. 74 și 76 cod penal dar și starea de recidivă prev. de art. 37 lit. cod penal.

S-a constatat că primul termen la recidivă este o pedeapsă de 16 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 39/1989 a Tribunalului Dolj, pentru infracțiunea de omor prev. de art. 174 cod penal, în executarea căreia inculpatul a fost arestat la 10 septembrie 1988 și liberat condiționat la 8 martie 1996 după ce a beneficiat de o întrerupere a executării pedepsei, conform art. 453 cod pr.penală, rămânând de executat un rest de 1653 zile.

Prin sentința penală nr. 2364/2007 a Judecătoriei Craiova, în baza art. 61 cod penal, s-a dispus revocarea liberării condiționate privind acest rest de pedeapsă iar în baza art. 39 alin.1 cod penal, pedeapsa aplicată a fost contopită cu restul menționat, dispunându-se ca să execute pedeapsa rezultantă de 1653 zile închisoare, cu aplic. art. 71 și 64 lit. a cod penal.

Prin aceeași sentință, inculpatul a fost condamnat în baza art. 181 cod penal cu aplic. art. 74 alin. 2 și 76 cod penal, la 3 luni închisoare, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata prev. de art. 82 cod penal.

Instanța a avut în vedere circumstanțele reale în care s-au săvârșit infracțiunile, actele medico-legale depuse la dosar, proba testimonială și declarațiile inculpaților, atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței.

Apelul declarat de inculpați a fost admis prin decizia penală nr. 21 din 4 februarie 2008 s Tribunalului Dolj, a fost desființată în parte sentința, iar cu privire la restul de pedeapsă rămas neexecutat pentru inculpatul, s-a dispus menținerea liberării condiționate, instanța de prim control judiciar "apreciind că nu se impunea revocarea liberării condiționate pentru acest rest, raportat la fapta pentru care a fost judecat în prezenta cauză și persoana inculpatului ".

Aceasta, în condițiile în care pedeapsa care constituie primul termen al recidivei este de 16 ani închisoare pentru art. 174 cod penal, iar infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în cauza de față, este de asemenea o infracțiune de violență, respectiv infracțiunea de vătămare corporală gravă. Criticile formulate în recurs sunt nefondate.

materialului probator administrat în cauză, evidențiată faptul că între inculpați pe de o parte și părțile vătămate constituite părți civile, pe de altă parte, exista o stare conflictuală veche, deși marin este fratele părții vătămate.

În incidentul produs la 11 aprilie 2005, inculpatul s-a înarmat cu un par și a agresat partea vătămată care, la rândul său a încercat să se apere și în timpul conflictului, sapa cu care era înarmată partea vătămată s-a rupt, iar partea metalică a căzut pe brațul stâng al inculpatului, provocându-i leziuni.

Tocmai această stare de fapt a fost avută în vedere de instanța de fond, care a reținut circumstanțe reale atenuante în beneficiul inculpatului, coborând pedeapsa sub minimul prev. de art. 182 cod penal.

Mai mult, instanța de apel a procedat la atenuarea răspunderii penale a inculpatului în sensul menținerii liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 1653 zile deși, în mod evident, revocarea se impunea cu prisosință.

În atare situație nu se poate susține că inculpatul a acționat în legitimă apărare, având în vedere că acestuia i-a aparținut inițiativa agresării părții vătămate, lovitura aplicată sorei sale a, soldându-se cu o dublă fractură la nivelul antebrațului stâng pentru care au fost necesare 70 zile îngrijiri medicale.

Evident, nu se impune nici reducerea pedepsei de 1 an închisoare dat fiind faptul că inculpatul a avut inițiativa producerii incidentului, avându-se în vedere starea de recidivă postcondamnatorie în care a comis infracțiunea dar și poziția sa oscilantă, atât pe parcursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești.

Sub aspectul laturii penale motivele de recursa nu au vizat pedeapsa aplicată inculpatului decât cu privire la incidența dispoz. art. 44 cod penal, care nu pot fi reținute pentru nici unul dintre inculpați.

Evident, s-a apreciat că pedeapsa a fost just individualizată atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare.

Referitor la latura civilă a cauzei, Curtea constată că aceasta a fost just soluționată în condițiile art. 14 cod pr.penală rap. la art. 998 cod civil, atât în ceea ce privește despăgubirile civile patrimoniale cât și despăgubirile civile nepatrimoniale, în raport cu proba testimonială administrată în cauză și cu numărul de zile aferente îngrijirilor medicale.

Constatând că motivele invocate în recurs de către cei doi inculpați sunt nefondate, urmează să se dispună respingerea acestora în consecință.

Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 cod pr.penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E I D E:

Respinge recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 21 din 4 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondate.

Obligă pe recurentul inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpați la 500 lei cheltuieli judiciare, în recurs, către intimatele părți civile.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 octombrie 2008.

- - G - -

Grefier,

Red.jud.CM

IB/10.11.2008.

23 octombrie 2008,

Emis extras penal pentru inc..

nr. 3, va încasa de la rec.inc. câte 350 lei cheltuieli judiciare statului.

Spitalul Clinic de urgență C, va încasa de la inc. suma de 1614,39 lei, iar de la inc. suma de 759,63 lei despăgubiri civile.

Președinte:Constantin Mereanu
Judecători:Constantin Mereanu, Membri Gheorghe Vintilă, Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 708/2008. Curtea de Apel Craiova