Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 81/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 81/R/2009
Ședința publică din 10 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
JUDECĂTORI: Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpații și împotriva deciziei penale nr. 209/A din data de 26 noiembrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. și ped de art. 182 alin. 2 pen. cu aplicarea art. 75 lit. c pen. pentru inculpatul, cu aplicarea art. 99 și următ. din pen. pentru inculpatul.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar, pentru inculpatul se prezintă apărător ales, avocat din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar, partea responsabilă civilmente, lipsă fiind inculpatul, părțile civile și Spitalul Județean de Urgență, partea responsabilă civilmente și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților și depune un memoriu cuprinzând motivele de recurs, solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei. Solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar reținerea în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante judiciare. Ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante solicită redozarea pedepsei și reindividualizarea despăgubirilor civile. De asemenea, susține că în cauză putea fi reținută circumstanța atenuantă legală a provocării.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați. În urma verificării întregului probator administrat în cauză apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor. Din declarația părții vătămate de la fila 69 din dosarul instanței de fond rezultă că ambii inculpați au lovit-o cu picioarele. Starea de fapt a fost corect reținută. S-a solicitat reținerea scuzei provocării. Apreciază că față de comportamentul inculpaților, care au urmărit partea vătămată ulterior incidentului, nu se poate reține scuza provocării.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților apreciază că instanța a dat dovadă de clemență, aplicând inculpaților pedepse orientate spre minim. Infracțiunea de vătămare corporală gravă este o infracțiune deosebit de periculoasă și se sancționează cu pedeapsă între 2 și 10 ani. Instanța de fond a avut în vedere însă la aplicarea pedepsei faptul că inculpații se află la prima confruntare cu legea penală, motiv pentru care aplicat o pedeapsă sub minim. Consideră că latura penală a fost corect soluționată.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, precizează că instanța a avut în vedere toate probele administrate pentru a dovedi daunele materiale acordate, iar suma de 12 000 lei este corectă raportat la daunele fizice suferite de partea vătămată.
În concluzie consideră că hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale și solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate.
Partea responsabilă civilmente lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Baia Mare prin sentința penală nr. 1487 din 26 iunie 2008, a condamnat pe inculpații
1. - CNP -, fiul lui și, născut la data de 18.06.1986 în B Sprie, cetățean român, studii 10 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut,. în B M,-/37, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 al.2 pen. cu aplic. art.75 lit. c pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
2. - CNP -, fiul lui și, născut la data de 22.10.1987 în Vișeu de, cetățean român, studii 11 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut,. în B M,-/36, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 al.2 pen. cu aplic. art.99 și urm. pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art.81, 82, 110.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani pentru inculpatul și de 3 ani și 6 luni pentru inculpatul și a atras atenția inculpaților asupra disp. art.83 pen.
În baza art.71 al.1 pen. a interzis inculpaților drepturile prev. de art.64 lit.a teza II pen. iar în temeiul art.71 al.5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.998, art.1003 și art.1000 al.2 civ. a obligat inculpații în solidar, iar pe inc. în solidar și cu părțile responsabile civilmente la despăgubiri civile către partea civilă. în B M-/50, în sumă de 22.865 lei din care 10.865 lei reprezintă daune materiale și 12.000 lei reprezintă daune morale.
În baza textelor legale arătate mai și cu aplic. art.313 din Legea nr.95/2006, modificată prin nr.OUG72/2006 a obligat inculpații în solidar, iar pe inc. în solidar și cu părțile responsabile civilmente la despăgubiri civile în sumă de 8.313,78 lei cu dobânda legală conf. nr.OG9/2000, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la efectiva achitare către Spitalul Județean de Urgență "Dr. " B
În temeiul art.193 pr.pen. a obligat inculpații, iar pe inc. în solidar cu părțile responsabile civilmente la cheltuieli judiciare către partea civilă în sumă de 1325 lei.
În baza art.191 pr.pen. a obligat inculpații, iar pe inc. în solidar cu părțile responsabile civilmente la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de câte 600 lei.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că în noaptea de 15/16.10.2005, inculpații, partea vătămată, împreună cu alți prieteni se aflau la Clubul din B
Între partea vătămată și inculpatul a avut loc o discuție în contradictoriu, ambii s-au înjurat și s-au insultat.
În cursul aceleiași nopți partea vătămată și inculpații s-au reîntâlnit pe str. - -, în zona Școlii Generale nr.3 din B
Partea vătămată era însoțită de martorii A și, iar inculpații au ajuns la fața locului cu autoturismul Golf II, condus de inculpatul. În cursul cercetărilor aceștia din urmă au susținut că au apărut întâmplător pentru că își căutau o prietenă care locuiește în zonă.
Inculpatul s-a apropiat de grupul părții vătămate, a folosit un spray lacrimogen pentru a-i îndepărta pe martori, iar inculpatul a îmbrâncit-o pe partea vătămată. După ce aceasta a căzut, ambii inculpați i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele și când partea vătămată nu a mai reacționat, l-au lăsat în stradă, au urcat în mașina cu care au venit și au părăsit locul faptei.
Ulterior partea vătămată, ajutată de prietenii săi, s-a deplasat la domiciliu, iar în dimineața zilei de 16.10.2005 s-a internat în spital suferind mai multe intervenții chirurgicale.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 689/28.06.2006 efectuat de Serviciul Medico-Legal Județean BM( filele 64-67 dos.urm.pen.), partea vătămată a suferit leziuni traumatice abdominale- ruptură de rinichi drept cu hematom retroperitoneal și hematom perirenal drept suprainfectat, operat și hematom de perete lateral duoden, precum și leziuni traumatice tegumentare.
Leziunile renale și duodenale s-au putut produce prin lovire cu corp dur și au necesitat pentru vindecare 55 - 58 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei.
Leziunile tegumentare s-au produs prin cădere și au necesitat pentru vindecare 4 - 5 zile de îngrijiri medicale.
Potrivit completării la raportul de expertiză medico-legală nr.1142/17.12.2007 (fila 140 dos.fond) și a adresei nr.283/03.06.2008 (fila 208 dos.fond.), ambele ale Serviciului Medico-Legal Județean B M, partea vătămată prezintă afectarea permanentă a capacității de muncă, respectiv o incapacitate adaptativă de 40%, deficiență morfofuncțională ușoară, nu se încadrează în grad de invaliditate și nu prezintă infirmitate. De asemenea se mai precizează că cicatricile postoperatorii nu constituie prejudiciu estetic și au caracter de permanență.
În faza de urmărire penală inculpații au recunoscut comiterea infracțiunii, însă în cursul cercetării judecătorești, inculpatul nu a mai recunoscut fapta, susținând că la poliție a declarat în sensul recunoașterii faptei, fiindu-i teamă de polițiști.
Susținerile inculpatului din fața instanței de fond, în sensul că nu a lovit-o pe partea vătămată sunt infirmate de materialul probator administrat în cauză, cu excepția declarației coinculpatului, care în faza de cercetare judecătorească a confirmat poziția inculpatului minor, însă niciunul nu au adus dovezi care să justifice poziția nou adoptată
Mai mult, așa cum rezultă din declarația martorului - mama părții vătămate (fila 105 dos.fond.), aceasta a fost contactată de mamele inculpaților în vederea împăcării, iar tatăl inculpatului a vizitat-o pe partea vătămată la spital, aspecte care de asemenea infirmă susținerea inculpatului minor din fața instanței.
În sensul vinovăției inculpaților, sunt elocvente declarațiile constante ale părții vătămate, care se coroborează cu declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală (filele 12 -17 dos.urm.pen.), din care rezultă că ambii inculpați au lovit-o pe partea vătămată cu picioarele în zona spatelui și a abdomenului.
Instanța de fond a constatat că vinovăția inculpaților este dovedită și cu declarațiile martorilor A (fila 24 dos.urm.pen și fila 85 dos.fond.) și (fila 20 dos.urm.pen. și fila 122 dos.fond.), care au arătat că partea vătămată a fost agresată de ambii inculpați, aceștia continuând să o lovească cu pumnii și cu picioarele în zona abdominală și în spate și după ce aceasta era căzută la pământ.
Împrejurarea că ambii inculpați au exercitat acte de violență asupra părții vătămate reiese și din declarația martorului (fila 34 dos.urm.pen. și fila 123 dos.fond.), care deși nu a fost de față la incident a aflat despre acesta de la alți prieteni din cartier, ulterior vizitându-și fratele (partea vătămată) la spital, unde mama lor se deplasa zilnic, uneori chiar de două ori pe zi.
În consecință, în raport de situația de fapt expusă instanța a reținut că fapta inculpaților și, care la data de 16.10.2005 i-au aplicat mai multe lovituri părții vătămate, cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 pen. cu aplic.art.75 lit.c pen. față de inculpatul și cu aplic. art.99 și urm. pen. față de inculpatul.
Astfel, în considerarea dispozițiilor art.72 pen. instanța l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar pe inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpaților instanța a avut în vedere modalitatea în care infracțiunea a fost comisă, faptul că prin loviturile aplicate, inculpații i-au produs părții vătămate leziuni ce i-au pus în primejdie viața, precum și persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, dar și poziția acestora cu privire la faptă, respectiv de recunoaștere a inculpatului și oscilantă a inculpatului minor.
Constatând îndeplinite condițiile prev. de art.81 pen. și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpaților pe un termen de încercare de 4 ani pentru inculpatul și de 3 ani și 6 luni pentru inculpatul, în conformitate cu prevederile art.82 și art.110 pen. atrăgându-le atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
Întrucât inculpații prin fapta lor au adus atingere valorilor sociale apărate de legea penală, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.64 lit.a teza a II-a din pen. în sensul interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, iar în temeiul art.71 al.5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a suspendat și executarea pedepselor accesorii arătate mai.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că potrivit declarației martorului (fila 105 dos.fond.) partea civilă desfășura anterior incidentului diferite activități în construcții, aducându-i venituri lunare de 10 mil. lei ROL, iar în perioada celor două spitalizări și ulterior cca. 1 an de zile a alocat întreținerii părții civile aproximativ 60 mil. lei ROL (alimentația suplimentară, pampersuri, deplasările și biletele de intrare la spital).
În consecință, având în vedere veniturile pe care le realiza partea civilă înainte de eveniment, faptul că acesta cca. 1 an după externare nu a mai putut depune niciun efort fizic, precum și cheltuielile avansate de familie în vederea recuperării acestuia, instanța a apreciat că despăgubirile civile reprezentând daune materiale solicitate de partea civilă sunt justificate, astfel că în temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.998, 1003 și 1000 al.2 civ. i-a obligat pe inculpați în solidar, iar pe inculpatul minor în solidar și cu părțile responsabile civilmente la despăgubiri civile în sumă de 10.865 lei.
De asemenea, în temeiul acelorași dispoziții legale, instanța a obligat inculpații în solidar, iar pe inculpatul minor în solidar și cu părțile responsabile civilmente, la plata către aceiași parte civilă a sumei de 12.000 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale.
La stabilirea despăgubirilor pentru daunele morale, instanța a avut în vedere faptul că victima este o persoană tânără, dinamică, integrată social și profesional, care alături de suferințele fizice și psihice a suferit și prejudicii de ordin estetic (s-a avut în vedere caracterul de permanență al cicatricelor postoperatorii) și de agrement (declarația martorului - 123 dos.fond. din care rezultă că partea civilă obișnuia să desfășoare activități recreativ sportive), astfel încât sumele stabilite constituie o reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat.
În temeiul art.14 pr.pen. rap. la art.998, 1003 și 1000 al.2 civil și cu aplic. art.313 din Legea nr.995/2006, modificată prin nr.OUG72/2006, instanța a obligat inculpații în solidar, iar pe inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente la despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Județean de Urgență "Dr. " B M în sumă de 8.313,78 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la efectiva achitare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații și, care, prin apărător, au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.209 din 26 noiembrie 2008 în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b pr.penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpații, și, împotriva sentinței penale nr. 1487 din 26 iunie 2008 Judecătoriei Baia Mare.
Decizia Tribunalului Maramureșa fost atacată cu recurs de către inculpații și care au solicitat casarea ei și trimiterea dosarului spre rejudecare instanței de fond respectiv Judecătoriei Baia Mare deoarece soluționarea procesului s-a realizat în ședință publică, câtă vreme inculpatul era minor astfel că se impunea judecarea procesului în ședință secretă. In subsidiar, se solicită reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, si reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii acestora iar sub aspect civil, micșorarea despăgubirilor civile stabilite în sarcina recurenților.
Curtea examinând recursurile promovate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Potrivit art.486 proc.pen. când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, dintre care unii minori și alții majori, și nu este posibilă disjungerea, instanța judecă în compunerea prevăzută de art.483 și după procedura obișnuită.
Art.290 din același cod prevede că ședința de judecată este publică, iar nerespectarea publicității este sancționată cu nulitate absolută în condițiile art.197 alin. (2) proc.pen.
În cauză, din examinarea încheierilor din 14 iunie 2007, 26 iulie 2007, 27 septembrie 2007, 25 octombrie 2007, 22 noiembrie 2007, 17 ianuarie 2008, 31 ianuarie 2008, 28 februarie 2008, 13 martie 2008, 10 aprilie 2008, 8 mai 2008, 22 mai 2008, 19 iunie 2008 rezultă că ședintele de judecată au fost publice.
În acord, cu practica judiciară constantă a instanței supreme, curtea reține că ședintele de judecată, în cauzele în care inculpatul este minor, nu este publică, punct de vedere exprimat și în decizia nr.31 din 2 iunie 2008 pronunțată în recurs în interesul legii în care se arată că: "dispozițiile art.483 alin.3 rap.la art.485 alin.1 și 2 proc.pen.se interpretează în sensul că, în cazul în care inculpatul minor la data săvârșirii faptei, a devenit major, indiferent de momentul intervenirii majoratului, judecata va avea loc în ședință nepublică".
În speța de față însă, acest text de lege nu are incidență deoarece pe lângă inculpatul minor a fost trimis în judecată și inculpatul major, neoperându-se disjungerea.
Tot instanța supremă arată fără echivoc că, atunci când în aceeași cauză, sunt mai multi inculpați, dintre care unii minori și alții majori, completul este compus din judecători anume desemnați, dar judecata se face potrivit procedurii obișnuite, în ședință publică.
Așa fiind, rezultă că în prezenta cauză au fost respectate dispozițiile legale ale art.486 proc.pen. judecarea cauzei având loc atât la judecătorie cât și la tribunal în ședință publică.
Cât privește motivul subsidiar de recurs, curtea reține că față de modul de comitere al infracțiunii de consecințele acesteia, de împrejurarea că inculpații nu au recuperat prejudiciul cauzat părții civile nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, nici reducerea pedepselor și nici diminuarea despăgubirilor, acestea fiind o consecință directă a faptei cauzatoare de prejudiciu comisă de inculpați.
Întrucât nu s-au identificat alte cauza de casare a hotărârii, verificându-se din oficiu hotărârea recurată conform art.3859proc.pen. curtea va respinge ca nefondate recursurile formulate în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen.
În baza art.189 proc.pen.se vor stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de câte 150 lei onorar apărător oficiu pentru avocații și, pentru studiul dosarului până la prezentarea apărătorului ales, ce se vor achita din.
Văzând disp.art.192 alin.2 proc.pen.inculpatul cât și inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente și, vor achita fiecare statului câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 150 lei reprezentând onorarul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarat de inculpații și împotriva deciziei penale nr.209/A din 26.11.2008 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 300 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații și (inculpatul în solidar cu partile responsabile civilmente și ) să achite în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 150 lei reprezentând onorariu apărător oficiu.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PD/CA
12.02.2009 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan
