Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.110/

Ședința publică din data de 04 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valentin Iancu

JUDECĂTOR 2: Lucia Dragomir

JUDECĂTOR 3: Marius Cristian Epure

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:

- inculpat - deținut în Penitenciar Poarta Albă;

- inculpat - deținut în Penitenciar Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.1500 din data de 26.10.2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal cu nr.unic 9850/- și a deciziei penale nr.26 din data de 23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul cu nr.unic -, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.192 al.2 Cod penal și art.197 al.2 Cod penal.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- recurentul inculpat și intimat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.778/2008 emisă de Baroul de Avocați C;

- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.777/2008 emisă de Baroul de Avocați

Se constată lipsa intimatei parte civilă.

Prin referatul oral al cauzei, grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei de către recurenții inculpați și intimați și, prin apărători, motivele de recurs.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri conform disp.art.38513Cod procedură penală și cu privire la menținerea arestării preventive față de recurenții inculpați și intimați.

Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, în susținerea recursului, precizează următoarele:

În euforia alcoolică, inculpatul s-a gândit la o aventură cu partea vătămată și a apreciat că își poate satisface dorințele sexuale, fără a se gândi că aceasta este o femeie ușoară.

Referitor la infracțiunea de viol de care este acuzat, precizează că a existat un acord prealabil între inculpați și partea vătămată, existând consimțământul părții vătămate de a întreține raport sexual cu inculpații, fapt dovedit și de declarațiile inculpaților de la dosar și de martorii audiați, respectiv martorul care a declarat că " i-a dat o sumă de bani lui, iar acesta i-a dat mai departe, aceiași sumă de bani, părții vătămate ".

De asemenea arată că, din declarația inculpatului - fila 44, declarație dată în fața organelor de cercetare penală, rezultă că acesta a întreținut numai relații sexuale orale cu partea vătămată, ceea ce reprezintă perversitate sexuală.

Din procesul verbal de cercetare la fața locului, de la fila 10 din dosarul de urmărire penală, se menționează "locuința nu are gard împrejmuitor, se află într-o stare de degradare avansată și nu s-au găsit urme de viol în toate camerele locuinței".

Cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, precizează că din planșele foto existente la dosarul de urmărire penală, rezultă că locuința părții vătămate este o casă cu condiții improprii de locuit, fără gard. Din planșele foto - 6,7,14,15, aflate la dosar, rezultă o ușă, dacă poate fi denumită așa, mai bine zis o bucată de placaj care face acces în locuință care nu prezintă urme de forțare.

Din declarațiile de la dosar, rezultă că inculpatul a avut consimțământul părții vătămate de a întreține relații sexuale, la domiciliul acesteia.

Face referire la două caracterizări emise de viceprimarul comunei, județul C și de la locul de muncă al inculpatului, din conținutul cărora rezultă recomandări pozitive, locuri de muncă stabile, fără antecedente penale.

Conform referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța, rezultă că inculpatul este o persoană integrată social.

Solicită a se avea în vedere și caracterizarea întocmită de primarul comunei cu privire la partea vătămată din care rezultă că aceasta are 6 clase, fără ocupație, a trăit cu mai mulți bărbați și are mai mulți copii rezultați din relații de concubinaj.

Tot din declarațiile inculpatului, rezultă că acesta a fost forțat de organele de poliție, să declare că a săvârșit fapta de viol.

În concluzie, din probele administrate în cauză nu rezultă cu claritate că acesta a săvârșit infracțiunile de viol și violare de domiciliu, potrivit căruia orice dubiu se interpretează în favoarea inculpatului.

Solicită casarea deciziei penale recurate și să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpatului, anularea daunelor morale pretinse de partea vătămată.

În baza art.189 Cod procedură penală, solicită acordarea onorariului din oficiu.

Cu privire la menținerea măsurii arestării preventive, apreciază că nu mai există motive pentru care să se dispună menținerea măsurii arestării preventive.

Avocat, apărător ales al recurentului inculpat și intimat, având cuvântul, solicită reținerea din oficiu a motivului de recurs prevăzut de disp.art.3859punct 3 raportat la art.47 al.2 Cod procedură penală, în sensul că a existat o incompatibilitate, în concret, judecător - care a fost președintele completului care a pronunțat decizia penală nr.26 din data de 23 ianuarie 2008, s-a pronunțat anterior cu privire la respingerea cererii de revocare a măsurii arestării preventive, sens în care solicită casarea hotărârilor recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în baza disp.art.38515punct 2 lit."c" Cod procedură penală.

În subsidiar, pe fond, consideră că s-a comis o gravă eroare de fapt, apreciind că există o mare contradictorialitate vădită între declarațiile părții vătămate și ale inculpaților în sensul existenței infracțiunii de viol, dar mai ales între declarațiile părții vătămate și ale martorilor, care au afirmat toți, că inculpatul a dat bani inculpatului, iar acesta a dat bani părții vătămate pentru a întreține relații sexuale.

În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, văzând planșele foto, consideră că starea degradată a locuinței părții vătămate, nu poate susține ideea unei violări de domiciliu.

Solicită, în baza art.189 Cod procedură penală, acordarea onorariului avocat oficiu.

Cu privire la menținerea măsurii arestării preventive, consideră că nu mai subzistă motivele pentru care s-a dispus măsura și nu există un pericol public al inculpatului.

Solicită, să se țină cont de faptul că pericolul public nu este același cu pericolul social, care incumbă fiecărei infracțiuni.

De asemenea, precizează că inculpatul este o persoană integrată social iar menținerea măsurii arestării preventive ar însemna dezintegrarea acestuia din societate.

Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea ambelor recursuri formulate de inculpați.

Precizează că s-a solicitat printre altele, a se constata că unul din judecătorii care a făcut parte din completul de apel, și-ar fi exprimat opinia cu ocazia soluționării a unei căi de atac care viza măsura arestării preventive a inculpatului.

Nu a realizat însă din afirmațiile apărătorului, că acel judecător să-și fi exprimat opinia participând la soluționarea apelului în condițiile în care dosarul se afla la urmărirea penală, pentru că numai în această situație s-ar putea constata incidența art.48 lit."a" Cod procedură penală, doar dacă judecătorul respectiv ar fi participat la soluționarea unei căi de atac care viza o măsură preventivă, în cursul urmăririi penale.

Pe de altă parte, dacă s-ar fi invocat disp.art.47 Cod procedură penală, ar fi trebuit să ne aflăm în situația în care un judecător ar fi făcut parte din completul de judecată după admiterea unei căi de atac și cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Or, ne aflăm la prima judecată în recurs și nu ne aflăm în al doilea ciclu procesual care să fi atras posibilitatea aplicării disp.art.47 Cod procedură penală.

Sub acest aspect, al constatării unui caz de incompatibilitate, solicită respingerea solicitărilor apărătorului din oficiu al inculpatului.

Pe fondul cauzei, precizează că se susține de către apărare că ambii inculpați nu ar fi săvârșit nici infracțiunea de violare de domiciliu și nici infracțiunea de viol, infracțiunea de violare de domiciliu cu motivarea că, imobilul în care locuia partea vătămată era așa de șubredă așa încât nu era necesară pătrunderea prin violență în locuință, pentru că ușa doar nu stătea să cadă în momentul pătrunderii în aceasta.

Precizează că art.192 Cod penal, nu prevede ca violarea de domiciliu să se fi produs.

Există la al.2 al art.192 Cod penal, anumite condiții în care se săvârșește violarea de domiciliu, dar solicită a se observa că al.1 prevede că pătrunderea fără drept în orice locuință, în orice mod, constituie infracțiunea de violare de domiciliu.

Nu a constatat din actele dosarului ca partea vătămată să le fi dat acordul inculpaților de a pătrunde într-o casă, atât de "degradată", cum o avea aceasta.

De asemenea, se susține că violul nu s-ar fi săvârșit atâta timp cât partea vătămată ar fi fost de acord să întrețină relații cu ambii inculpați.

Nu a realizat însă, ca inculpații, prin apărători, să știe de ce partea vătămată după ce a fost de acord cu întreținerea de relații sexuale, a formulat plângere la organele de poliție iar inculpatul prezintă și urme de violență care au fost produse prin mușcare, chiar inculpatul spunând că a fost mușcat de partea vătămată.

Apreciază că, dacă partea vătămată ar fi fost de acord cu întreținerea de relații sexuale, atunci nu există explicația leziunilor de violență pe care le-a prezentat partea vătămată și care rezultă că au fost produse cu un corp dur, cu 2-3 zile înainte de momentul în care aceasta a fost examinată.

Precizează că este adevărat că ambii inculpați la urmărirea penală au susținut în declarațiile olografe, că au întreținut relații sexuale cu partea vătămată împotriva voinței acesteia, pentru că la prezentarea de material, se arată că partea vătămată ar fi fost de acord să întrețină relații sexuale cu ei.

Ulterior, susținerile inculpaților că partea vătămată datorită primirii unei sume de bani, și-a dat acordul său pentru întreținerea relațiilor sexuale, nu sunt confirmate de nici un alt mijloc de probă, atâta timp cât partea vătămată susține constant că împotriva voinței ei, inculpații au întreținut raport sexual normal cât și anormal.

Pe de altă parte, martorii care au fost audiați în cauză, cunosc fie momente de dinainte de întreținea relațiilor sexuale, sau după, dar numai din relatările inculpaților, în sensul că, i s-ar fi dat părții vătămate o sumă de bani.

Pe cale de consecință, solicită respingerea căilor de atac formulate de inculpați.

Cu privire la menținerea măsurii arestării preventive, solicită a se constata că nu au intervenit împrejurări noi care să determine a nu se mai menține privarea de libertate.

În opinia sa, menținerea măsurii arestării preventive se impune în cauză având în vedere și cele expuse anterior.

Recurentul inculpat și intimat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.

Recurentul inculpat și intimat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursurilor penale:

Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că, Tribunalul Constanța - Secția penală, prin decizia penală nr.26 din 23 ianuarie 2008, în baza art.379 punct 1 lit."b" Cod procedură penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și,împotriva sentinței penale nr.1500/26.10.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța in dosarul nr.-.

In baza art.3002Cod procedură penală in ref.la art.160 Cod procedură penală și art.350 al.1Cod procedură penală:

A menținut măsura arestării preventive față de fiecare inculpat.

In baza art.383 al.2 Cod procedură penală;

A dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat perioada executată de la data de 26.10.2007 la zi.

In baza art.192 al.2 Cod procedură penală;

A obligat fiecare inculpat la plata a câte unei sume de 75 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in folosul statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 6200/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. - la data de 25.06.2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal și art. 197 alin. 2 Cod penal cu aplicare art. 33 lit."a" Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal și art. 197 alin. 2 Cod penal cu aplicare art. 33 lit."a" Cod penal.

S-a reținut prin actul de sesizare a instanței că cei doi inculpați în noaptea de 26/27.05.2007 au pătruns fără drept pe ușa neasigurată a locuinței părții vătămate din sat, com., jud. C și prin violență și amenințare au întreținut relații sexuale cu aceasta.

Judecătoria Constanța ca instanță de fond, analizând întregul material probator administrat în cauză, a reținut aceeași situație de fapt și aceeași încadrare juridică a faptelor. S-a stabilit că inculpații au comis cu vinovăție infracțiunile pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată.

Instanța de fond a înlăturat apărările inculpaților, care au încercat să susțină ideea că, partea vătămată a fost de acord să întrețină relații sexuale cu ei. Judecătoria a avut în vedere comportamentul părții vătămate, care l-a mușcat de mână pe inculpatul care a țipat, alertându-l și pe martorul, cât și constatările raportului medico-legal nr.54/S/29.05.2007.

Astfel, Judecătoria Constanța prin sentința penală nr.1500/26.10.2007, a dispus în baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicare art. 74 lit. a Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal condamnarea inculpatului:

, fiul lui G și, născut la data de 19.07.1979 în com., jud. C, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal cu aplicare art. 74 lit. a Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și interzicerea pe timp de 3 (trei) ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b, e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 33 lit."a" și art. 34 lit."b" și art. 35 alin.1 Cod penal inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare la care s-a adăugat și interzicerea pe timp de 3 (trei) ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit."a" teza II, b, e Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit."a" teza II, b, d, e Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s- dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 29.05.2007 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală, s- menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicare art. 74 lit."a" Cod penal și art. 76 lit."c" Cod penal a fost condamnat inculpatul:

, fiul lui și a, născut la data de 12.11.1988 în Z, jud. T, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 197 alin. 2 lit."a" Cod penal cu aplicare art. 74 lit."a" Cod penal și art. 76 lit."b" Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și interzicerea pe timp de 3 (trei) ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit."a" teza II, b, e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 33 lit."a" și art. 34 lit."b" și art. 35 alin. 1 Cod penal inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare la care s-a adăugat și interzicerea pe timp de 3 (trei) ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b, e Cod penal.

În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit."a" teza II, b, d, e Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s- dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 29.05.2007 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 și urm. Cod civil, au fost obligați în solidar inculpații și la plata sumei de 5.000 lei daune morale către partea civilă.

În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata a câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza 189 Cod procedură penală s- avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C onorariul avocatului din oficiu - 100 lei.

Împotriva acestei sentințe penale, au declarat appel inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Criticile aduse au vizat modul de individualizare a pedepselor. Cei doi au susținut că pedepsele aplicate sunt într-un cuantum prea mare. În principal, s-a solicitat achitarea în baza art.10 lit. d" Cod procedură penală, deoarece au mers la domiciliul părții vătămate, urmare unei înțelegeri pe care au avut-o cu aceasta și nici nu au întreținut relații sexuale cu aceasta.

În subsidiar, s-a solicitat redozarea pedepselor aplicate în sensul reducerii cuantumului, deoarece nu s-a dat eficiența necesară circumstanțelor atenuante reținute în sarcina lor.

Tribunalul Constanța, verificând hotărârea apelată, actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de appel și din oficiu, a constatat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpaților.

S-a mai stabili și că pedepsele au fost just individualizate în raport de gravitatea faptelor, de consecințele negative produse, de comportamentul oscilant manifestat de inculpați pe parcursul procesului penal.

Inculpații și au declarat recurs împotriva ambelor hotărâri, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

Verificând hotărârile atacate, se constată că motivele de recurs invocate reprezintă o reiterare a apărării pe care cei doi inculpați și-au făcut-o atât cu ocazia primei judecăți cât și în appel. Aceste motive au fost atent examinate de ambele instanțe și respinse convingător.

Curtea constată că situația de fapt cât și vinovăția sunt pe deplin dovedite cu probele dosarului.

La alegerea pedepselor cu închisoarea și la stabilirea cuantumului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizarea pedepselor indicate de art.72 Cod penal și în primul rând gradul de pericol social al infracțiunilor comise, care lezează libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei și inviolabilitatea proprietății.

Prima instanță a apreciat ca având caracter atenuant, împrejurarea că ambii inculpați sunt la primul conflict cu legea penală, că au avut o bună conduită anterior săvârșirii infracțiunii.

În consecință, în mod temeinic s-au redus pedepsele sub minim special prevăzut de lege pentru infracțiunile comise și în mod corect s-a apreciat că, pedepsa privind prevenția nu se poate realiza decât prin izolarea temporară a inculpaților față de membrii societății.

Cererea inculpaților de a li se reduce pedepsele aplicate nu are acoperire în realitatea gradului concret al faptelor comise care rezultă din modalitatea de comitere a faptelor și din urmarea produsă.

În considerarea celor mai sus prezentate, curtea constată că, hotărârile recurate sunt temeinice și legale și în consecință, recursul inculpaților este netemeinic și nelegal și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECID E:

În temeiul art.38515punct 1 lit."b" Cod procedură penală,

Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații - deținut în Penitenciar Poarta Albă și - deținut în Penitenciar Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.1500 din data de 26.10.2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal cu nr. unic 9850/- și a deciziei penale nr.26 din data de 23.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul cu nr.unic -.

În temeiul art.189 Cod procedură penală,

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor cuvenite apărătorilor din oficiu avocat și avocat, în sumă de câte 100 lei fiecare.

În temeiul art.38516Cod procedură penală

Menține starea de arest a inculpaților.

Deduce perioada arestării preventive a inculpaților din 23.01.2008 până la zi.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală,

Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de câte 140 lei fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Jud.fond

Jud.apel;

Red.dec.Jud.

Tehnored.Gref.-/ 4 ex.

Data: 10.03.2008

Președinte:Valentin Iancu
Judecători:Valentin Iancu, Lucia Dragomir, Marius Cristian Epure

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Constanta