Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 1141/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.192 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1141
Ședința publică de la 17 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Valentina Trifănescu
- - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.131 din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul asistat de avocat, apărător ales, lipsind partea civilă și părțile vătămate și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, arătându-se că s-au primit de la Judecătora Tg. J - Biroul Executări penale, datele privind pedeapsa executată în baza sentinței penale nr. 4273/1999, după care, apărătorul inculpatului a depus la dosar o caracterizare privindu-l pe acesta și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat, susține motivele scrise de recurs, criticând hotărârile pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că inculpatul a fost lipsit de apărare, deoarece apărarea sa a fost formală și în consecință, ar fi necesară rejudecarea cauzei prin trimiterea ei la tribunal, că în mod greșit inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin.2 cod penal, deoarece împotriva acestuia nu există probe care să ateste vinovăția, ori că el ar fi autorul infracțiunii și în consecință solicitând achitarea în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală, iar în subsidiar, arătând că, chiar dacă s-ar considera că inculpatul este autorul infracțiunii, aceasta a fost comisă în baza unei rezoluții infracționale unice, nu multiple, deci nu ar fi un concurs de infracțiuni, ceea ce ar impune o nouă individualizare a pedepsei, prin reducerea ei, cu atât mai mult cu cât infracțiunea de violare de domiciliu nu a reprezentat infracțiunea scop.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, fiind că din actele și lucrările dosarului nu există o apărare formală pentru inculpat, dar și că în raport de împrejurările faptei, așa cum au fost reținute ele, se constată că inculpatul a acționat în comiterea celor trei infracțiuni de violare de domiciliu, nu în baza unei rezoluții infracționale unice.
Inculpatul având ultimul cuvânt, declară că își însușește concluziile apărătorului.
Dezbaterile fiind închise:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 708/07.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei TG-J, în baza art.192 alin.2 cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul -. - fiul lui și, născut la data de 08.05.1972, în comuna, jud. G, cu domiciliul în comuna, sat, jud. G, cetățean român, studii medii, necăsătorit, CNP -, la câte 3( trei) ani închisoare ( trei infracțiuni).
În baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 2,6 ani închisoare.
În baza art. 33-34 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3(trei) ani închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b pen. pe durata prev. de art.71 Cod penal.
În baza art. 346 raportat C.P.P. la art.998 - 999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la 1.000 lei daune morale către partea civilă, domiciliată în J, sat, jud.
S-a constatat că părțile vătămate, domiciliată în J, sat, jud. G și, domiciliată în J, sat, jud. G, nu s-au constituit părți civile în cauză.
A fost obligat inculpatul la 550 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată, la 150 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată și la 150 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată.
fost obligat inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.2148/P/II/1/2008 din 20.11.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului -. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal (trei infracțiuni) și art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal (o infracțiune), totul cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal.
Prin plângerea penală adresată Poliției Orașului -J, partea vătămată, în vârstă de 48 de ani, din -J, sat, jud. G, a sesizat faptul că în noaptea de 03/04.04.2008, în jurul orei 23:45, în locuința sa a pătruns fără drept numitul -., zis " ", care i-ar fi propus să întrețină raporturi sexuale.
De asemenea, partea vătămată, de 65 de ani, din aceeași localitate, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în noaptea respectivă, de 03/04.04.2008, în jurul orei 00:00, în locuința sa a intrat un, de statură medie, în vârstă de aproximativ 30 de ani - identificat ulterior în persoana numitului -., care a împins-o în pat, însă la strigătele sale de ajutor a fugit din imobil.
În aceeași noapte, lucrătorii Poliției Orașului -J au fost sesizați telefonic de către numitul, care a arătat că în jurul orei 00:30-01:00, sa, în vârstă de 77 de ani ar fi fost lovită, în timp ce se afla în locuința sa, de către un, care totodată a încercat să întrețină cu aceasta raporturi sexuale.
Cele trei cauze penale au fost conexate prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J din data de 22.04.2008, sub nr. 2148/P/2008.
Din probele administrate în cauză, au rezultat următoarele: în data de 03.04.2008, dimineața, învinuitul -. s-a deplasat de la domiciliul său, situat în comuna, sat, jud. G, până în municipiul Tg-J, în vederea rezolvării unor probleme personale.
În după-amiaza aceleiași zile, învinuitul a revenit în orașul -J, unde a consumat băuturi alcoolice la un bar din zona centrală, după care a decis să se deplaseze la domiciliu.
Ajungând în dreptul imobilului aparținând numitului, din satul, a observat că acesta, împreună cu numiții și, executau lucrări de construcție a unui gard, condiții în care a decis să rămână împreună cu aceștia, pentru a-i ajuta.
După finalizarea activităților, -., împreună cu a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 20:30, cei doi au plecat, însoțiți de numita, la barul aparținând SRL, unde, de asemenea, au consumat alcool - bere, până la închiderea programului unității comerciale, în jurul orei 23:00.
După ce a plecat din bar, învinuitul -. a plecat în direcția satului, pe o potecă ce se continua cu un drum sătesc, care asigură legătura cu satul, unde domiciliază, drum pe care sunt amplasate succesiv locuințele părților vătămate, și.
Astfel, fiind sub influența băuturilor alcoolice, în jurul orei 23:45, acest învinuit a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate, iar cu ajutorul unei brichete ce avea încorporată și o mini-lanteraă (obiect observat anterior de către martorii și ), a încercat să deschidă ușa imobilului. întrucât partea vătămată auzise câinele său lătrând, a ieșit în exterior, observându-1 pe învinuit și întrebându-1 ce caută acolo, acesta răspunzându-i că a venit pentru a întreține cu aceasta raporturi sexuale.
Deoarece partea vătămată a solicitat ajutorul concubinului său, învinuitul a fugit din curte, oprindu-se în dreptul unei case vecine, de unde a continuat să-i facă lui avansuri sexuale, însă aceasta și concubinul său au intrat în imobil.
Cu ocazia audierii de către organele de poliție, partea vătămată a declarat că 1-a recunoscut cu certitudine pe învinuit ca fiind una și aceeași persoană cu numitul -. și i-a descris obiectele de vestimentație.
În aceeași noapte, în jurul orei 00:00 - 00:30, învinuitul a intrat în imobilul locuit de către partea vătămată, fără a avea consimțământul acesteia, iar în momentul în care respectiva s-a ridicat din patul unde dormea, a împins-o, ceea ce a determinat-o pe partea vătămată să strige după ajutor.
Astfel, strigătele părții vătămate au fost auzite de fiul acesteia, care dormea în altă încăpere. Acesta a ieșit, ocazie cu care 1-a observat pe învinuit și 1-a urmărit prin grădină, până când a părăsit curtea, observând că -. ilumina drumul cu ajutorul unui led (mini-lanternă).
Atât, cât și fiul său, au descris vestimentația învinuitului, precizând că persoana care a pătruns fără drept în imobilul ce le aparține este -... Pe parcursul cercetărilor, tatăl învinuitului, 1-a contactat pe numitul, rugându-1 ca, în schimbul unei sume de bani să revină asupra declarațiilor, acesta nefiind însă de acord.
După ce a părăsit imobilul aparținând numitei, -., în jurul orei 00:30 - 01:00, s-a deplasat la locuința părții vătămate, ce se afla singură. Forțând ușa de acces, învinuitul a pătruns în interiorul imobilului, într-una din camere. întrucât în cameră era întuneric, inițial partea vătămată a presupus, după timbrul vocal, că persoana care a pătruns ar fi vecinul său,.
Învinuitul i-a solicitat lui să întrețină cu el raporturi sexuale, însă aceasta a refuzat, condiții în care -. a împins-o pe pat, imobilizând-
În aceste împrejurări, partea vătămată a suferit mai multe leziuni traumatice (inclusiv în zona coapsei stângi), care, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 645/04.04.2008, întocmit de către Serviciul de Medicină Legală G, s-au putut produce prin zgâriere și posibil torsionarea brațului drept, în condițiile opunerii victimei la o tentativă de viol. S-a mai stabilit că aceste leziuni au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile îngrijiri medicale, fără a pune în primejdie viața victimei.
În timp ce învinuitul -. exercita acțiunile de imobilizare a părții vătămate, a fost rugat de aceasta să-i permită să meargă la toaletă, și, profitând de neatenția acestuia, a fugit până la locuința unui vecin, și anume la.
I-a relatat acestuia cele întâmplate, precizându-i că apreciază că persoana care a agresat-o ar fi numitul. Totodată, împreună cu numitul 1-a observat pe agresor părăsind domiciliul său, iluminând drumul cu un fascicul mic.
În dimineața zilei de 04.04.2008, în jurul orei 08:30, martorul s-a deplasat până la Stația de pompare a apei, situată la o distanță de aproximativ 2 km față de locuințele părților vătămate, în direcția nord, ocazie cu care în interiorul fostei cabine, destinate adăpostirii paznicilor, 1-a găsit pe învinuitul -., dormind, acesta fiind îmbrăcat în aceleași haine din seara anterioară, și care corespundeau descrierilor realizate de către martori și de părțile vătămate (pantofi, pantaloni de stofa, geacă neagră din imitație de piele).
În drept, faptele săvârșite de către învinuitul -., constând în pătrunderea fără drept în imobilele aparținând părților vătămate, și, fără a avea consimțământul acestora, pe timpul nopții (în noaptea de 03/04.04.2008), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "violare de domiciliu", prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal - trei infracțiuni.
De asemenea, fapta aceluiași învinuit de a încerca să întrețină raporturi sexuale cu partea vătămată, prin constrângerea acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tentativă de viol", în forma prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal.
În sarcina învinuitului (tatăl) s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 261 alin. 1 Cod penal, în sensul că a încercat să determine pe martorul, prin corupere, să dea declarații mincinoase în cauza penală privindu-1 pe fiul său.
Starea de fapt mai sus expusă este dovedită cu declarațiile părților vătămate, și; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto anexate; procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere; procese-verbale de confruntare; raportul de constatare medico-legală nr. 645/04.04.2008, întocmit de către Serviciul de Medicină Legală G; declarațiile martorilor,; declarațiile învinuiților -. și.
persoana învinuitului -., procurorul reține că acesta este recidivist în forma prev. de art. 37 lit. b Cod penal, fiind anterior condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 și art. 197 Cod penal.
Pe parcursul cercetărilor, acesta a avut o atitudine nesinceră și nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care este învinuit, declarând că nu s-a deplasat la domiciliul părților vătămate și nici nu a încercat să întrețină cu acestea raporturi sexuale, susținerile sale fiind însă infirmate prin probele administrate.
Acestuia i-a fost prezentat materialul de urmărire penală din dosarul cauzei la data de 28.08.2008, prin procesul - verbal nr. -.
Față de învinuitul (tatăl) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 261 alin. 1 Cod penal, întrucât s-a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Așa fiind, în baza art. 262 pct. 1 lit. a Cod procedură penală și art. 262 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 11 pct. 1 lit. b și art. 10 lit. b1 C.P.P. procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului -., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal (trei infracțiuni) și art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal (o infracțiune), totul cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal, scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în cuantum de 700 lei, față de învinuitul (tatăl inculpatului ) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 261 alin. 1 Cod penal.
Conform art. 264 Cod procedură penală, dosarul a fost trimis pentru soluționare Judecătoriei Tg-J, stabilindu-se cheltuieli judiciare statului, în cuantum de 300 lei, din care suma de 50 lei va fi suportată de înv. (tatăl inculpatului), iar suma de 250 lei de către inculpat.
Instanța, la cercetarea judecătorească, a luat act că partea vătămată s- constituit parte civilă cu suma de 10 000 lei, reprezentând daune morale, iar inculpatul, deși a declarat în prezența apărătorului că-i este cunoscut actul de inculpare, reprezentat de rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu - nr. 2148/P/II/1/2008 din 20.11.2008, prezentat acestuia și de procuror, nu recunoscut starea de fapt reținută prin actul de inculpare și prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal (trei infracțiuni) și art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal (o infracțiune), totul cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal.
S-a considerat de către instanță că nulitatea relativă, invocată în apărare de avocatul inculpatului, privind prezentarea de către procuror actului de inculpare în absența apărării pentru inculpat, este acoperită în faza de cercetarea judecătorească ca urmare declarației inculpatului dată în prezența apărătorului.
Ca urmare declarației inculpatului, prin care acesta nu recunoaște starea de fapt reținută în sarcina sa prin actul de inculpare, instanța încuviințat administrarea probei testimoniale, audiind în cauză martorii, -, (tatăl inculpatului), și, ale căror declarații se află la dosarul cauzei.
Analizând probele aflate la dosarul cauzei și declarațiile martorilor audiați, instanța a reținut că ctivitatea infracțională a inculpatului -., întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal (trei infracțiuni) și art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal (o infracțiune), totul cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal.
Astfel că: faptele săvârșite de către inculpatul -., constând în pătrunderea fără drept în imobilele aparținând părților vătămate, și, fără a avea consimțământul acestora, pe timpul nopții (în noaptea de 03/04.04.2008), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "violare de domiciliu", prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal - trei infracțiuni, iar fapta aceluiași inculpat de a încerca să întrețină raporturi sexuale cu partea vătămată, prin constrângerea acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tentativă de viol", în forma prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a avut în vedere disp. art.72. pen. în sensul că a ținut seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod penal (trei infracțiuni) și art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal (o infracțiune), totul cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal, în sensul limitelor de pedeapsă prevăzute pentru faptele săvârșite de către inculpat, de gradul de pericol social concret al fiecărei fapte săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atrag agravarea sau atenuarea răspunderii penale.
Cu privire la persoana inculpatului -., s-a reținut că acesta a avut o atitudine nesinceră cu privire la săvârșirea faptelor pentru care este inculpat, a săvârșit faptele infracționale în starea de recidivă post-executorie, așa cum prevăd disp.art. 37 lit. b pen. fiind anterior condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 Cod penal la pedeapsa rezultantă de 4,6 ani închisoare.
Faptele infracționale deduse judecății în cauza de față fiind săvârșite de către inculpat în concurs real, așa cum prevăd disp.art.33 lit.a pen. în cauză sunt aplicabile disp. art. 34. pen. privind contopirea pedepselor aplicate pentru fiecare faptă infracțională săvârșită, fiind contopite pedepsele aplicate pentru fiecare infracțiune în pedeapsa cea mai grea.
S-a considerat că pedeapsa cu închisoarea ce va fi aplicată inculpatului, este cea care își va realiza scopul preventiv, determinându-l pe acesta să nu mai săvârșească fapte infracționale de natura celor pentru care a fost trimis în judecată în cauza de față.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b pen. pe durata prev. de art.71 pen.
Pe latura civilă a cauzei, inculpatul a fost obligat, în baza dispozițiilor art. 346 C.P.P. raportat la art. 998 - 999 Cod civil, la daune morale către partea civilă.
S-a constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli de judecată efectuate cu susținerea cauzei către părțile vătămate:, și.
Împotriva sentinței penale au declarat apel inculpatul -. și partea vătămată, criticând soluția ca netemeinică și nelegală.
Inculpatul, în motivele de apel, a susținut că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, astfel că se impune achitarea acestuia pentru toate faptele deduse judecății.
Partea vătămată, în motivele de apel, a susținut că suma de 1000 lei, cu titlu de daune morale, la care a fost obligat inculpatul, este mică în raport cu prejudiciul moral suferit, solicitând majorarea sumei la 5000 lei.
În ședința publică din 25.05.2009, în apel, partea vătămată a declarat că își retrage plângerea împotriva inculpatului.
Prin decizia penală nr.131 din 25 mai 2009, Tribunalul Gorj, a admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința și a descontopit pedepsele aplicate inculpatului.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. h Cod pr.penală, s-a încetat procesul penal împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 Cod penal, prin retragerea plângerii de către partea vătămată.
În baza art. 33-34.pen. s-au contopit cele 3 pedepse de câte 3 ani închisoare aplicate pentru art. 192 alin. 2 Cod penal, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins ca nefondat apelul părți civile.
A fost obligat apelantul parte civilă la 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Faptele săvârșite de către inculpat, constând în pătrunderea fără drept în imobilele aparținând părților vătămate, și, fără a avea consimțământul acestora, pe timpul nopții de 03/04.04.2008 cât și fapta aceluiași inculpat de a încerca să întrețină raporturi sexuale cu partea vătămată, prin constrângerea acesteia, sunt pe deplin dovedite cu declarațiile părților vătămate, a martorilor, și, declarații ce se coroborează cu declarațiile inculpatului -. și a tatălui său, învinuitul, cât și cu procesele verbale încheiate de organele de poliție și raportul de constatare medico-legală întocmit de către Serviciul de Medicină Legală G - fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și tentativă la viol.
La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere că inculpatul a fost anterior condamnat pentru săvârșirea infr. prev. de art. 192 și art. 197.pen. că pe parcursul cercetărilor a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cât și modalitatea de săvârșire și gravitatea faptelor.
Față de aceste considerente, tribunalul a apreciat că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, dar se va admite apelul inculpatului privitor la infracțiunea de tentativă la viol, urmând a se înceta procesul penal împotriva acestuia, prin retragerea plângerii de către partea vătămată.
Astfel, se va desființa sentința, se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului, se va înceta procesul penal potrivit art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. h pr.pen. pentru infr. prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 1.pen. urmând a se recontopi cele 3 pedepse de câte 3 ani închisoare, aplicate inculpatului pentru art. 192 alin. 2.pen, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Apelul părții civile se privește ca nefondat.
La stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța de fond a avut în vedere prejudiciul moral suferit de către partea civilă prin pătrunderea pe timp de noapte a inculpatului în domiciliul său cat și tulburarea psihică pe care i-a produs-
S-a apreciat că nu se impune majorarea sumei cu titlul de daune morale la 5000 lei, fiind justificată suma de 1000 lei stabilită de către instanța de fond.
Față de aceste considerente, s-a respins apelul părții vătămate ca nefondat, urmând ca aceasta să fie obligată la 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpartul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând în esență, că la judecarea apelului a fost lipsit de apărare fiindcă aceasta a fost formală, că în mod nelegal a fost condamnat pentru infracțiunea de violare de domiciliu, în condițiile în care împotriva lui nu există probe de vinovăție, iar în subsidiar, susținând că ar fi acționat în baza unei rezoluții infracționale unice, astfel încât, chiar dacă s-ar reține acțiunea de violare de domiciliu pentru toate cele trei fapte, acestea nu ar fi în concurs ci ar reprezenta o infracțiune continuată, iar pedeapsa ar trebui să fie reindividualizată prin reducerea ei.
Recursul este mnefondat și va fi respins cu următoarea motiuvare:
Curtea constată că la judecarea apelului au fost formulate în scris, cereri prin care să se constate existența unei reabilitări judecătorești, că la termenul din 25 mai 2009, când au avut loc dezbaterile inculpatul a fost audiat în prezența avocatului, susținându-și astfel în mod direct și efectiv cauza și că avocatul prezent și care a asistat pe inculpat, a pus concluzii în baza cărora apelul a fost admis și s-a încetat procesul penal infracțiunea de tentativă la viol prin apăcarea părților, iar apelul părții civile, a fost respins.
În aceste condiții, Curtea apreciază că recurentul a beneficiat de o apărare efectivă, iar critica formulată în temeiul art. 3859pct. 6 Cod procedură penală, nu este fondată.
Nu este fondată nici critica prin care se susțâine că împotriva inculpatului nu sunt probe care să dovedească că acesta ar fi comis toate cele trei infracțiuni de violare de domiciliu, deoarece aceste infracțiuni sunt dovedite cu declarațiile celor trei părți vătămate, cu procesul verbal de cercetare la fața locului, cu procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere, cu procele verbale de confruntare și cu declarațiile mai multor martori. Toate aceste probe dovedesc, ele completându-se concludent, că inculpatul, aflat sub influența alcoolului în data de 3 aprilie 2008, pătruns, fără drept, în domiciliul părților vătămate lioiu, și, pe timp de noapte, cu intenția de întreține raporturi sexuale cu aceste persoane, în cauză neexistând nici un temei, în afară de susținerile inculpatului, care să contrazică afirmațiile victimelor care au recunoscut pe agresor în persoana inculpatului și ale martorilor.
Nu este fondatî nici critica prin care se tinde să se afirme că inculpatul ar fi acționat în baza unei rezoluții infracționale unice și astfel a existat infracțiune continuată pentru fapta de violare de domiciliu, fiindcă inculpatul a intrat într.adevăr, succesiv, la intervale scurte de timp în locuințele celor trei victime, dar aceste acțiuni materiale, au fost determinate de imposibilitatea inculpatului de a reuși să întrețină un raport sexual cu fiecare dintre ele, fie datorită faptului că a cerut ajutorul concubinului său, că victima a solicitat ajutorul fiului acesteia, martorul, care, dormind în altă încăpere a intervenit în favoarea victimei și l-a urmărit pe inculpat până în afara locuinței, iar partea vătămată, reușind să-l păcălească pe inculpat și a fugit din locuință.
În aceste condiții și ținând seama că inculpatul este recidivist, că are o poziție procesuală nesinceră și necooperantă, critica ce vizează individualizarea pedepsei prin reducerea ei, este de asemenea nefondată.
Cu motivarea reținută, neexitând cazurile de casare invocate și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept care să impună casarea hotărârilor pronunțate anterior, în temeiul art. 38515alin.1, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.131 din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 46 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 17 2009.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.GC
PS/07.01.2010
17 2009.
- Emis extras.
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Valentina Trifănescu, George Ciobanu
