Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 1423/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1867/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1423/R
Ședința publică de la 07 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru Judecătpr Luciana
- - -
GREFIER -
.-.-.-.-.-.-.
MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 110 din 05 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Lehliu Gară și a deciziei penale nr. 114/A din 25 iunie 2009 pronunțată de către Tribunalul Călărași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul inculpat cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, lipsă fiind: intimații inculpați, pentru care a răspuns din oficiu avocat cu delegație depusă la fila 24 dosar, intimații inculpați, pentru care a răspuns din oficiu avocat cu delegație depusă la fila 59, lipsă fiind și intimatul parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Întrebat fiind recurentul inculpat arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu.
Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Reprezentantul Parchetului, arată că față de motivul de recurs inserat la pct. 4 din motivele de recurs aflate în scris la dosarul cauzei apreciază că este obligatorie ascultarea inculpaților.
Însă, în raport de motivul de recurs care este trecut la pct. 1 din motivele scrise aflate la dosar, solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a deciziei pronunțată de instanța de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât a omis să cenzureze hotărârea instanței de fond sub aspectul că aceasta era nelegală deoarece nu s-a pronunțat pe o cerere esențială a inculpatului, respectiv cererea reținerii circumstanțelor atenuante prev. de dispoz. art. 73 lit. b Cod penal.
Precizează că nu mai susține oral pct. 2 din motivele scrise de recurs aflate la dosar.
Față de critica formulată la pct.1 solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea la această instanță în vederea verificării motivelor de nelegalitate care sunt invocate în recursul parchetului. Totodată arată că și pct. 3 din motivele scrise de recurs implică o casare cu trimitere spre rejudecare față de contradicția evidentă dintre dispozitiv și considerente.
Apărătorul recurentul inculpat, arată că recursul inculpatului are aceiași motivație ca și pct. 1 din motivele de recurs ale parchetului.
Solicită în baza art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală admiterea recursurilor declarate de către inculpat și de către parchet așa cum au fost declarate și motivate la pct. 1, 3, de către reprezentantul parchetului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarare, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la solicitarea inculpatului de a se reține circumstanța atenuantă prevăzută de art.73 lit. b Cod penal.
Apărătorul intimaților inculpați, față de pct. 4 din recursul parchetului care practic s-ar referi în mod direct și la cei patru intimați pe care îi asistă, consideră că într-adevăr s-a strecurat o omisiune care este esențială în judecarea unei cauze motiv pentru care se impune casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel. Față de recursul declarat de către inculpatul arestat solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.
Apărătorul intimaților inculpați, pe aceștia practic îi privește doar pct. 4 din motivele de recurs ale parchetului și întrucât aceștia au fost achitați, solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța, cu privire la celelalte puncte din motivele de recurs ale parchetului solicită admiterea.
Reprezentantul Parchetului, cu privire la recursul declarat de către inculpatul, solicită admiterea pentru aceleași considerente pe care le-a precizat la pct. 1 din motivele de recurs ale parchetului, în sensul casării hotărârii pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În ultimul cuvânt recurentul inculpat, solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.110 din 5.06.2008 pronunțată de Judecătoria Lehliu Gară s-a luat act, sub un prim aspect, că prin încheierea de ședință a instanței din 22.05.2008, când cauza s-a dezbătut în fond, a fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților, și, în sensul înlăturării dispozițiilor art.75 lit.c Cod penal pentru inculpatul și a dispozițiilor art.75 lit.c și d pentru ceilalți inculpați.
În baza art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și a art.75 lit.d Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, conform art.71 Cod penal.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul prevederilor art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpaților și pentru infracțiunea prevăzută de art.192 alin.2 Cod procedură penală.
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpaților, și pentru infracțiunea prevăzută de art.192 alin.2 Cod penal.
Instanța a reținut că prin rechizitoriu toți inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, în condițiile art.192 alin.2 Cod penal, afirmându-se că în ziua de 31.07.2005 aceștia, înarmați cu bâte și alte obiecte contondente și tăietor-înțepătoare, împreună cu minorii și, au pătruns în curtea părții vătămate, pe care l-au agresat fizic. Nu s-au administrat probe din care să rezulte că partea vătămată a suferit leziuni ale sănătății ca urmare a acestor fapte.
Instanța a reținut însă că doar în ceea ce-l privește pe inculpatul există dovezi concludente cu privire la săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, comisă în scop de răzbunare.
În privința inculpaților și instanța a constatat că nu este întrunită latura subiectivă a infracțiunii, întrucât aceștia au intrat în curtea părții vătămate pentru a-l tempera și scoate de acolo pe inculpatul.
Pentru ceilalți inculpați instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile art.10 lit.c Cod procedură penală, întrucât din probatoriile administrate, inclusiv pe parcursul cercetării judecătorești, nu rezultă că aceștia ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcina lor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu -Gară și inculpatul.
Prin apel, Parchetul a criticat sentința sub următoarele aspecte:
- greșita achitare a inculpaților, și;
- omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra cererii inculpatului vizând reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art.73 lit.b Cod penal (provocarea din partea victimei);
- neaplicarea de către instanța de fond a prevederilor art.118 lit.b Cod penal privind confiscarea bunurilor ce au servit la comiterea faptei de către inculpatul;
- instanța de fond s-a antepronunțat, dispunând prin încheierea de dezbateri schimbarea încadrării juridice, prin înlăturarea unor circumstanțe agravante.
Prin apelul său inculpatul a solicitat să se rețină în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării, cu consecința reducerii pedepsei, despre care a arătat că este prea severă.
Prin decizia penală nr.114/A din 25.06.2009, Tribunalul Călărașia respins ambele apeluri ca nefondate, reținând în esență că:
- achitarea inculpaților este corectă, probatoriile atestând că aceștia nu au acționat cu intenția specifică infracțiunii de violare de domiciliu;
- măsura confiscării speciale nu se justifică, bunurile fiind găsite asupra inculpaților achitați;
- argumentele pe care se sprijină soluția instanței de fond îndreptățesc concluzia neaplicării prevederilor art.73 lit.b Cod penal;
- nu există în cauză o antepronunțare, instanța fiind în măsură să pună în discuția părților orice problemă de fapt și de drept relevantă în cauză;
- pedeapsa aplicată apelantului inculpat este corect individualizată în raport de gravitatea faptei și urmările acesteia.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpatul, care au reiterat în totalitate motivele de apel.
Cu prilejul dezbaterii recursurilor, reprezentantul Parchetului a declarat că nu mai susține critica referitoare la antepronunțarea instanței cu privire la schimbarea încadrării juridice.
Examinând actele și lucrările dosarului în contextul prevederilor art.3859pct.10, 171și 18 Cod procedură penală, Curtea reține că recursurile sunt întemeiate în sensul considerațiilor ce succed.
Sub un prim aspect, din actele și lucrările dosarului rezultă în mod cert că la termenul de judecată de la 22.05.2008, când cauza s-a dezbătut pe fond, inculpatul a solicitat, prin avocat, să se rețină în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art.73 lit.b Cod penal, constând în starea de provocare din partea victimei.
Nici în considerentele sentinței și nici în dispozitiv nu se face vreo referire la această problemă, care are relevanță deosebită cu privire la încadrarea juridică și, mai ales, la regimul sancționator. Nici instanța de apel nu a luat în discuție acest aspect, mărginindu-se să arate, cu o motivare total neconvingătoare, că "argumentele pe care se sprijină soluția fondului sunt și motivele pentru care instanța nu a primit cererea inculpatului".
Este deci evident că nici instanța de fond și nici cea de apel nu s-au pronunțat asupra unei cereri esențiale a inculpatului, ceea ce necesită reluarea judecății în fața tribunalului.
În consecință, potrivit prevederilor art.38515pct.2 lit.c raportat la art.3859pct.10 Cod procedură penală, Curtea va admite ambele recursuri și va casa decizia atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel pentru a se pronunța cu privire la eventuala incidență în cauză a prevederilor art.73 lit.b Cod penal.
În fond după casare, instanța de trimitere urmează să reevalueze situația juridică a celorlalți 7 inculpați achitați de către judecătorie cu o motivare lacunară și pe alocuri contradictorie, din care rezultă, cel puțin pentru unii dintre ei, o participație penală. O analiză a materialului probator administrat și, eventual, completarea lui, apar, din acest punct de vedere, ca absolut necesare.
În fine, instanțele nu au lămurit situația juridică a obiectelor (arme albe, instrumente etc) folosite la comiterea infracțiunii, motivarea instanței de fond, reluată în apel, fiind absolut lacunară și incompletă.
Instanța de trimitere urmează în consecință să lămurească aceste trei aspecte esențiale pentru corecta soluționare a cauzei.
Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă tribunalul Călărași și inculpatul împotriva deciziei penale nr.114/A din 25.06.2009 a Tribunalului Călărași.
Casează decizia și trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelurilor.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 400 lei pentru fiecare inculpat va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./2.11.09
jud.:;
Președinte:Viorica CostiniuJudecători:Viorica Costiniu, Cristina Rotaru Judecătpr Luciana
