Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 218/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.218
Ședința publică de la 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Elena Zainescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1988, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.14 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care a fost a respins, ca nefondat, apelul declarat de către acesta împotriva sentinței penale nr.697 din 30.09.2008 Judecătoriei Buzău.
Totodată, a fost menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus la zi timpul reținerii și arestării preventive, începând cu 8.10.2007.
Prin sentința penală nr.697 din 30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău, a fost condamnat inculpatul, zis "", fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1988 în B, jud.B, necăsătorit, cetățean român, neșcolarizat, fără ocupație, domiciliat în com. Smeeni, jud.B, fără forme legale în com., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.2 cod penal și la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art.197 alin.1, 2 lit.c cod penal, ambele fapte din data de 15/16 mai 2007.
În baza art. 33-34 lit.a Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare.
Potrivit disp. art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr.2326/2005 a Judecătoriei Buzău, inculpatul având de executat în final 8 ani închisoare.
De asemenea, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din durata pedepsei de executat timpul reținerii și arestării preventive începând cu 8.10.2007 - la zi, cu aplicarea art. 71-64 lit. a și b Cod penal pe timpul executării pedepsei.
În latură civilă, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 506,91 lei, reprezentând despăgubiri civile către partea civilă Spitalului Județean de Urgență B.
Totodată, s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat personal și asistat de apărător desemnat din oficiu, din cadrul Baroului P, conform delegației nr. 1491/24.03.2009, lipsă fiind intimata parte vătămată și intimatul parte civilă Spitalul Județean
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care precizează că la dosarul cauzei a fost restituită dovada de îndeplinire a procedurii de citare ci intimata parte vătămată cu mențiunea "destinatar decedat", după care:
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu al recurentului inculpat, cu acordul instanței a luat legătura cu acesta, precizând că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, de asemenea, arată că nu are cereri de formulat.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocate, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că recursul declarat împotriva hotărârilor pronunțate anterior în cauză vizează latura penală a acestora, respectiv cuantumul prea mare al pedepsei aplicate, față de împrejurările concrete de comitere a faptelor, cu atât mai mult cu cât în favoarea inculpatului operează prezumția de nevinovăție, partea vătămată neindicându-l pe inculpat ca fiind cel care a săvârșit infracțiunile.
Mai arată că inculpatul are un copil minor în întreținere.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată în apel și a sentinței de condamnare și redozarea pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că într-adevăr partea vătămată nu l-a văzut pe inculpat cu ocazia comiterii infracțiunii, însă aceasta s-a datorat șocul suferit ca urmare a violului produs de acesta, în imobil era întuneric, inculpatul fiind cel care a deșurubat becul, însă conform raportului de expertiză biocriminalistică s-a stabilit că urmele recoltate de pe pantalonii inculpatului (fire de păr, sânge) aparțin o parte acestuia și o parte victimei.
Totodată, solicită a se constata că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de viol este orientată spre minimul special, cuantum apreciat ca fiind prea mic în raport de consecințele produse asupra victimei, prin raportul de expertiză medico-legal stabilindu-se că viața părții vătămate a fost pusă în primejdie urmare loviturilor aplicate de inculpat.
Se mai arată că sancțiunea rezultantă de 8 ani închisoare, se datorează revocării executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr.2326/2005 a Judecătoriei Buzău și nu este pedeapsa aplicată pentru infracțiunile săvârșite de inculpat.
Având în vedere motivele expuse, solicită respingerea recursului ca nefondat și deducerea din pedeapsa de executat a duratei reținerii și arestării preventive de la 8 octombrie 2007, la zi.
Recurentul inculpat, având cuvântul personal, solicită admiterea recursului și aplicarea unei pedepse mai mici, urmând a se avea în vedere că are un copil în întreținere.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 697 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Buzău, fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1988, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.2 cod penal și la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art.197 alin.1 și 2 lit.c cod penal, fapte din 15/16 mai 2007.
În baza art. 33 - 34 lit. Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare.
Totodată, conform disp. art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2326/2005 a Judecătoriei Buzău, dispunându-se ca în final, inculpatul să execute 8 ani închisoare.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din durata pedepsei de executat reținerea și arestarea preventivă începând cu 8 octombrie 2007, la zi, făcându-se și aplicarea disp. art.71-64 lit. a,b Cod penal.
În latură civilă, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 506,91 lei, cu titlu de despăgubiri către partea civilă Spitalului Județean de Urgență B și s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală nr.537/O/31.05.2007 întocmit de B, buletinul de ieșire din spital a părții vătămate, procesele verbale de identificare și ridicare a mijloacelor materiale de probă, raportul de constatare medico-legală nr.538/O/8.10.2007 întocmit de B, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică întocmit de Inspectoratul General de Poliție, procesele verbale de recoltare a probelor biologice, declarațiile martorilor, a reținut că în noaptea de 15/16 mai 2007, după ce în cursul zilei a consumat băuturi alcoolice (vin și bere), inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate, a pătruns în camera în care aceasta dormea, a deșurubat becul din încăpere, a lovit-o cu pumnii la nivelul feței și a constrâns-o să aibă un raport sexual cu el, provocându-i acesteia o ruptură vaginală vindecabilă ce a necesitat pentru vindecare 24-25 zile îngrijiri medicale și care i-a pus viața în primejdie.
După consumarea violului și plecarea inculpatului, partea vătămată a mers la vecina sa căreia i-a relatat ce s-a întâmplat și că nu știe cine este agresorul datorită loviturilor primite în zona feței și întunericului din cameră.
Organele de poliție au fost sesizate de numitul, inculpatul a fost inclus în cercul de bănuiți și în urma examinării biocriminalistice a depunerilor de substanță de culoare brun roșcată (cu aspect de sânge) recoltate de pe pantalonii de culoare kaki (zona șlițului) purtați de inculpat la momentul identificării s-a stabilit că acestea sunt sânge uman și aparțin o parte victimei și altă parte acestuia.
Apărarea inculpatului din faza de urmărire penală, în sensul că infracțiunea de viol a fost comisă de un nepot al părții vătămate și că pantalonii de culoare kaki aparțin concubinei, a fost înlăturată de instanța de fond având în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză care au declarat că în ziua săvârșirii faptei acesta era îmbrăcat cu pantaloni de culoare kaki, iar în ziua identificării la sediul postului de poliție, în prezența a trei martori, inculpatul a recunoscut că pantalonii îi aparțin.
De asemenea, s-a avut în vedere și concluziile raportului de expertiză medico-legală biocriminalistică conform cărora o parte din petele de sânge de pe pantalonii kaki aparțin inculpatului.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările comiterii acesteia, vârsta victimei, atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul cercetării judecătorești, precum și antecedentele penale ale acestuia, care, în minorat, prin sentința penală nr.2326/2005, a fost condamnat de Judecătoria Buzău la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, în termen legal, inculpatul, care a susținut că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, ci numitul din comuna, nepotul părții vătămate.
Prin decizia nr.14 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Buzăua respins, ca nefundat, apelul declarat de către inculpatul și a menținut starea de arest preventiv a acestuia, deducând la zi perioada reținerii și arestării preventive începând cu 8.10.2007, reținând că din actele și probele administrate în cauză reiese că ADN-ul inculpatului este identic cu cel recoltat de la partea vătămată.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, susținând că pedeapsa aplicată este prea mare față de împrejurările concrete de comitere a faptelor, cu atât mai mult cu cât în favoarea sa operează prezumția de nevinovăție, partea vătămată neindicându-l ca fiind cel care a săvârșit infracțiunile, menționând totodată că are un copil minor în întreținere.
Curtea, examinând hotărârile atacate în raport de actele și lucrările dosarului, de critica invocată și din oficiu, în limitele prev. de.3859alin.3 cod proc. penală, constată că recursul inculpatului este nefondat, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt, modalitățile concrete de concepere și săvârșire a infracțiunii, precum și vinovăția recurentului au fost temeinic reținute de ambele instanțe, în sensul că în noaptea de 15/16 mai 2007, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții vătămate, în vârstă de 68 ani, care locuia singură, lovind-o cu pumnii în zona feței și prin constrângere a întreținut cu aceasta un raport sexual, cauzându-i o ruptură vaginală, cu sângerare abundentă, ce a necesitat 24-25 zile îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus viața în primejdie.
Probele administrate în cauză, plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală nr.537/O/31.05.2007 întocmit de B, buletinul de ieșire din spital a părții vătămate, procesele verbale de identificare și ridicare a mijloacelor materiale de probă, raportul de constatare medico-legală nr.538/O/8.10.2007 întocmit de B, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică întocmit de Inspectoratul General de Poliție, procesele verbale de recoltare a probelor biologice, declarațiile martorilor, au fost corect analizate și interpretate de instanța de fond și de prima instanță de control judiciar, când au reținut vinovăția inculpatului pentru infracțiunile deduse judecății.
Inițial, inculpatul a negat comiterea infracțiunilor, susținând că nu este el autorul faptelor și că acestea au fost săvârșite de nepotul părții vătămate, însă după efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică biocriminalistice nr.7704/24.09.2007 al Inspectoratului de Poliție al Județului B - Serviciul de Investigații Criminale (filele 60-66 ) prin care se concluzionează că o parte din probele biologice ( sânge și fire de păr recoltate de pe pantalonii kaki purtați de inculpat) aparțin părții vătămate și o altă parte făptuitorului, acesta a recunoscut săvârșirea faptelor, precizând în declarațiile date în cursul urmăririi penale, filele 94, 96-98, că în jurul orelor 21,30 a plecat de la magazinul din sat către locuința părții vătămate cu scopul de a întreține relații sexuale cu aceasta, a intrat în curtea locuinței și apoi în casă pe ușa descuiată, a deșurubat becul și a forțat-o să aibă un raport sexual.
Fiind supus examinării tehnico-științifice cu aparatul poligraf, inculpatul recurent a avut un comportament simulat la întrebările esențiale privind săvârșirea infracțiunii de viol, așa cum rezultă din raportul Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B nr.49583 din 19 iunie 2007 (filele 75-79 ), ceea ce evidențiază atitudinea nesinceră și încercarea sa de a se sustrage răspunderii penale.
Drept urmare, susținerea inculpatului că nu este el autorul faptei, a fost respinsă în mod temeinic de ambele instanțe, probatoriile administrate în cauză au dovedit fără echivoc vinovăția acestuia.
. juridice stabilite sunt legale, fiind corespunzătoare faptelor comise.
La individualizarea pedepselor, Curtea constată că s-a realizat o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor art.72 și art.52 cod penal, ținându-se seama atât de pericolul social ridicat al faptelor comise, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, precum și de persoana inculpatului, care a încercat să se sustragă răspunderii penale, acreditând ideea săvârșirii faptelor de către nepotul părții vătămate, apărare lipsită de temei în raport de întregul material probator administrat în cauză.
Modalitatea de concepere și săvârșire a faptei, respectiv pătrunderea fără drept, pe timp de noapte în domiciliul părții vătămate, femeie în vârstă, singură și lipsită de apărare și exercitarea de violențe asupra acesteia în scopul întreținerii unui raport sexual, relevă atât gravitatea faptelor săvârșite cât și periculozitatea socială a inculpatului, leziunile cauzate victimei - ruptură vaginală cu sângerare abundentă, punându-i viața în primejdie, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.537/O/31.05.2007 al Serviciului de Medicină Legală
Așa fiind, pedepsele aplicate de 3 ani și respectiv 6 ani închisoare nu sunt aspre, așa cum a susținut recurentul, acestea sunt orientate către minimul special prevăzut de textele de lege incriminatoare și faptul că inculpatul urmează să execute pedeapsa de 8 ani închisoare se datorează revocării suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, întrucât acesta în termenul de încercare stabilit a continuat să comită infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, ceea ce demonstrează că nu a înțeles clemența legii și nu se poate integra în normele de conviețuire socială.
În consecință, criticile inculpatului sunt neîntemeiate.
La analiza din oficiu, se constată că în mod greșit instanțele au aplicat dispozițiile art.64 lit.a teza I cod penal, interzicându-i inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a alege.
Este real că în cazul aplicării pedepsei închisorii legiuitorul prevede interzicerea drepturilor prev. de art.64 cod penal, ca pedeapsă accesorie, însă, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dată în aplicarea art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art.3 din Protocolul nr.1 al acestei convenții și văzând dispozițiile art.20 din Constituție, la stabilirea acestora trebuie să se țină seama și de natura infracțiunii, precum și de pericolul social al inculpatului dovedit prin săvârșirea faptei dedusă judecății.
În cauză, faptele comise de inculpat nu îl fac pe acesta nedemn de a-și exercita dreptul de a alege, așa cum au apreciat instanțele anterioare și în consecință, sub acest aspect, recursul inculpatului este admisibil, conform art.38515pct.2 lit.d cod proc. penală.
Drept urmare, hotărârile recurate se vor casa în parte, în latură penală, în sensul limitării pedepselor accesorii aplicate inculpatului la interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b cod penal, menținându-se restul dispozițiilor.
Inculpatul recurent a fost judecat în stare de arest și potrivit art.383 alin.2 cod proc. penală și art.88 cod penal se va computa din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive de la data de 8 octombrie 2007, la zi.
În baza art.192 alin.3 cod proc. penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1988, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.14 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr.697 din 30.09.2008 Judecătoriei Buzău.
Casează în parte, în latură penală, ambele hotărâri, în sensul că limitează pedeapsa accesorie aplicată inculpatului la interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b cod penal.
Menține în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
Deduce din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive de la 8 octombrie 2007, la zi.
Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 25 martie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
5 ex./ 9 aprilie 2009
. fond 8666/2007 Jud.
Jud. fond G
. apel 8666//200/2007 Trib.
Jud. apel,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena ZainescuJudecători:Elena Zainescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu
