Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 279/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2819/2008)
DECIZIA PENALĂ NR.279
Ședința publică de la 19 februarie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitrița
JUDECĂTOR 2: Oprescu Mihai
JUDECĂTOR 3: Mustață Stan
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei penale ce are ca obiect recursurile declarate de către inculpații și împotriva deciziei penale nr. 145 din data de 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală.
Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din 29 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, și când Curtea, în temeiul art.306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv la data de 5 februarie 2009, 12 februarie 2009 și 19 februarie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.104/31.03.2008, pronunțată de Judecătoria Alexandria, în baza art.192 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.74 și art.76 Cod penal, fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.217 al.1 Cod penal cu u aplicarea art.74 și art.76 Cod penal, a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 15 zile închisoare pentru infracțiunea de distrugere.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În temeiul art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în baza art.82 al.1 Cod penal.
În baza art.71 Cod Penal a interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal și în temeiul art.71 al.5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.11 pct.2, lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru infracțiunile prev.de art.180 al.1 Cod penal și art.180 al.2 Cod penal (părți vătămate și ).
În baza art.192 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.74 și art.76 Cod penal, fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.180 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.74 și art.76 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire (parte vătămată ).
În baza art.180 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.74 și art.76 Cod penal, fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 15 zile închisoare pentru săvârșire infracțiunii de lovire (parte vătămată ).
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În temeiul art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în baza art.82 al.1 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal și în temeiul art.71 al.5 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.217 al. 1 Cod penal.
În temeiul art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art.14 și 346 Cod procedură penală, au fost admise - în parte - acțiunile civile formulate de părțile civile, și .
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 50 lei despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 200 lei și părții civile suma de 100 lei despăgubiri civile (daune morale).
În baza art.191 Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească suma de 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.192 al.1 pct.a și b Cod procedură penală, au fost obligate părțile vătămate (părți civile) să plătească suma de 50 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut - în esență - că în seara zilei de 10 martie 2006, inculpații au pătruns în curtea părților vătămate, lovind partea vătămată a, cu un băț, în zona capului. Ulterior, cei doi inculpați au pătruns în locuință, unde inculpatul a lovit în zona capului pe partea vătămată.
S-a mai reținut că, la plecare, inculpatul a spart geamurile de la locuință.
Instanța de fond a constatat că inculpatul nu a lovit părțile vătămate și. S-a mai reținut că inculpatul nu a lovit și distrus geamurile locuinței părților vătămate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria și partea civilă Spitalul Județean de Urgență
În apelul parchetului a fost criticată hotărârea instanței de fond sub următoarele aspecte: greșita achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.180 al.l Cod Penal și art.180 al.2 Cod Penal, față de părțile vătămate și; greșita achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.217 al. 1 Cod Penal și respectiv omisiunea pronunțării cu privire la pretențiile civile formulate de părțile civile Spitalul Județean de Urgență A și Serviciul de Ambulantă
Partea civilă Spitalul Județean de Urgență Aac riticat sentința instanței de fond cu privire la neobligarea la plata contravalorii consultației acordate părților vătămate.
Prin decizia penală nr.145 A din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, au fost admise apelurile declarate și a fost desființată sentința penalănr.104 din 31.03.2008 a Judecătoriei Alexandria, dispunându-se următoarele:
A fost nlăturată dispoziția privind achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.180 al.1 Cod penal (parte vătămată ) și art.180 al.2 Cod penal (parte vătămată ).
În baza art.180 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 15 (cincisprezece) zile închisoare.
În baza art.180 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 2 (două) luni închisoare.
Au fost descontopite pedepsele de 2 ani închisoare și 15 zile închisoare aplicate inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.192 al.2 Cod penal și art.217 alin.1 Cod penal și au fost repuse în individualitatea lor.
În baza art.33 lit.a-34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, de 2 ani închisoare - pentru art.192 al.2 Cod penal, 15 zile închisoare - pentru art.217 al.1 Cod penal, 2 (două) luni închisoare - pentru art.180 al.2 Cod penal și 15 zile închisoare - pentru art.180 al.1 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
A fost nlăturată dispoziția privind achitarea inculpatului, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 al.1 Cod penal și, în baza acestui text de lege, cu aplicarea art. 74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 15 zile închisoare.
Au fost descontopite pedepsele de: 2 (doi) ani închisoare, aplicată inculpatului - pentru art.192 al.2 Cod penal, 2 (două) luni închisoare - pentru art.180 al.2 Cod penal, 15 zile închisoare - pentru art.180 al.1 Cod penal, aplicate aceluiași inculpat, pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art.33 lit.a - 34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele de: 2 (doi) ani închisoare - aplicată pentru art.192 al.2 Cod penal, 2 (două) luni închisoare - aplicată pentru art.180 al.2 Cod penal, 15 zile închisoare - aplicată pentru art.180 al.1 Cod penal și 15 zile închisoare - aplicată pentru art.217 al.1 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute 2 (doi) ani închisoare.
Au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către partea civilă Spitalul de Urgență A, a sumei de 142,02 lei, reprezentând contravaloare consultații părții vătămate.
Au mai fost obligați inculpații - în solidar - la plata sumei de 236,37 lei, reprezentând cheltuieli de transport sanitar, către partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță
Au fost înlăturate obligațiile părților vătămate la plata sumei de câte 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate, iar cheltuielile judiciare, s-a dispus a rămâne în sarcina statului.
În motivarea acestei decizii, Tribunalul a arătat că apelurile declarate în cauză sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că cei doi inculpați s-au deplasat, în seara zilei de 10.03.2006, însoțiți de mai multe persoane, cu un autovehicul, la - locuința părților vătămate din satul Schitu. În domiciliu se aflau părțile vătămate, fiul său - și concubinul său, precum și martorii și.
A reținut tribunalul că din depoziția martorului a rezultat că a venit împreună cu cei doi inculpați la domiciliul părților vătămate, a auzit că între părți a izbucnit un scandal, că în acele împrejurări au fost sparte geamuri. Martorul a constatat că inculpatul era înarmat cu un băț. Că între părți a izbucnit un scandal rezultă și din declarația martorului.
În seara în care s-au petrecut infracțiunile, martorii și au aflat de la partea vătămată că fiul și concubinul său au fost loviți de inculpați.
La săvârșirea infracțiunii, a fost martoră care, în mod constant, a declarat că se afla în locuința părților vătămate și a văzut când inculpații au intrat în locuință și au lovit părțile vătămate.
Și martorul, aflat în vizită la părțile vătămate în seara săvârșirii infracțiunii, a declarat - atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești - că a auzit ciocănind în geam, iar partea vătămată a ieșit afară din locuință; iar când a revenit a observat că era lovit în zona capului. După partea vătămată au intrat în cameră cei doi inculpați, care i-au lovit atât pe, cât și pe. Același martor a precizat că inculpații au spart geamurile locuinței, după care au fugit. Ca urmare, din mijloacele de probă administrate în cauză - plângerile părților vătămate, certificatul medico-legal nr.184/C/516/13.03.2006, declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor - a rezultat în mod cert că ambii inculpați au lovit părțile vătămate și tot ei au spart și geamurile de la locuință. Chiar inculpații, în faza de urmărire penală, au arătat că inculpatul a lovit partea vătămată, iar inculpatul a lovit partea vătămată.
Ca urmare, instanța trebuia să dispună condamnarea inculpatului și pentru infracțiunile prev.de art.180 al.1 Cod Penal și art.180 al.2 Cod penal, față de părțile vătămate și, iar inculpatul trebuia condamnat și pentru infracțiunea prev.de art.217 al.1 Cod penal.
Hotărârea instanței de fond a fost apreciată ca fiind greșită și sub aspectul rezolvării laturii civile, reținând următoarele:
Cu adresele nr.10490 din 28.12.2007 a Spitalului Județean de Urgență A și nr.3993/19.12.2007 a Serviciului Județean de Ambulanță T, aceste unități de sănătate s-au constituit părți civile, însă instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la sumele solicitate, impunându-se obligarea inculpaților la plata sumei de 142,02 lei, reprezentând contravaloarea consultației părților vătămate și, efectuată la Camera de gardă în data de 10.03.2006, ca urmare a agresiunii suferite.
De asemenea, se impunea obligarea la plata sumei de 236,37 lei, reprezentând contravaloarea transporturilor, părțile vătămate și fiind transportate cu ambulanța la Spitalul Județean A, cu diagnosticul "traumatism prin agresiune".
Potrivit nr.OUG72/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective efectuate de unitatea medicală arondată.
Având în vedere cele reținute mai sus, Tribunalul Teleormana dispus în consecință.
La individualizarea pedepselor, tribunalul având în vedere criteriile prev.de art.72 Cod Penal, astfel încât să poată fi atins dublul scop coercitiv prev.de art.52 Cod Penal.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând - în drept - cazurile de casare prevăzute de art.3859pct.18 și pct.14 Cod procedură penală.
Curtea, examinând recursurile declarate, prin prisma cazurilor de casare invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.3859alin.3 Cod procedură penală, constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, din probele administrate, rezultă că instanța de apel (și parțial instanța de fond) a reținut o corectă situație de fapt, căreia i s-a dat o corespunzătoare încadrare juridică.
Probele administrate au demonstrat că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Vinovăția - atât a inculpatului, cât și a inculpatului - a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: plângerile părților vătămate, certificatul medico-legal nr.184/C/516/13.03.2006, declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, se apreciază că aceasta s-a făcut judicios, cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal.
Se apreciază că, prin aplicarea a câte unei pedepse rezultante de 2 ani închisoare pentru fiecare inculpat recurent, se realizează și scopul sancționator penal, de prevenire și reeducare a inculpatului, ținându-se seama și de faptul că în favoarea inculpaților au fost reținute circumstanțe atenuante.
Cu privire la motivul vizând modalitatea de executare a pedepselor aplicate, celor doi inculpați, Curtea constată că, prin decizia penală recurată, Tribunalul, în dispozitivul acesteia, a inserat în mod clar mențiunea "Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate", înțelegându-se că se menține și aceea privitoare la modalitatea de executare a pedepsei, respectiv suspendarea condiționată.
Pentru toate aceste considerente și cum din oficiu nu se constată motive de nelegalitate ce se iau în discuție din oficiu - potrivit art.3859alin.3 Cod procedură penală - urmează ca potrivit art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, să respingă - ca nefondate - recursurile declarate de inculpații și.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, urmează a-i obliga pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.154 A din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman.
Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 300 lei, reprezintă onorariu avocat oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-Trib.
-
-Jud.
Președinte:Piciarcă DumitrițaJudecători:Piciarcă Dumitrița, Oprescu Mihai, Mustață Stan
