Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 296/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 296R

Ședința publică de la 15 februarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Silvia Cerbu- -

JUDECĂTOR 2: Lucia Rog

JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .

Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către partea vătămată, împotriva deciziei penale nr.124A/19.11.2009, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat: recurentul-parte vătămată personal, intimații-inculpați și personal și asistați de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 25/15.02.2010, lipsind intimata-parte civilă Spitalul Municipal T

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul desemnatla termenul anterior pentru a asigura asistența judiciară obligatoriedin oficiu pentru intimații-inculpați și, d-na av., solicită să se ia act că delegația sa a încetat la prezentarea apărătorului ales, urmând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Recurentul-parte vătămată, având cuvântul, solicită admiterea recursului sub aspectul laturii civile și pe cale de consecință acordarea despăgubirilor civile în cuantumul solicitat la Judecătoria Turnu Măgurele.

Sub aspectul laturii penale, solicită condamnarea celor doi inculpați.

Apărătorul ales al intimaților-inculpați și, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către partea vătămată, ca nefondat, având în vedere că recursul vizează exclusiv latura civilă, pentru ca, ulterior la data de 14 ianuarie 2010 prin apărătorul pe care partea vătămată l-a avut la fond și în apel, a invocat dispozițiile art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală, singurul text de lege prin care înțelege să își susțină își recursul și dezvoltă pe larg situația de fapt așa cum a fost prezentată în fața instanței de fond și în apel.

Cu privire la textul de lege invocat, apărătorul intimaților-inculpați precizează că acesta vizează o eventuală eroare în care s-ar fi aflat magistrații cu privire la soluțiile pe care le-au dat în fond și în apel, însă în opinia apărării nu este vorba de nici un fel de eroare, soluțiile fiind legale și temeinice, neexistând nici un alt caz de casare pe care instanța ar putea să îl analizeze prevăzut de art. 385/9 Cod procedură penală.

De asemenea, solicită să se observe că inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 143/21.08.2008, care se află atașată la fila 73 din dosarul de fond, însă partea vătămată a făcut o nouă plângere pentru aceeași faptă.

Cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, solicită să se observe că părțile sunt vecini, este adevărat că au avut niște discuții și și-au adresat injurii, dar inculpații nu au intrat în curtea părții vătămate. Pentru stabilirea adevărului în cauză au fost audiați mai mulți martori propuși de către părți, dar nu s-a confirmat intrarea inculpaților în domiciliul părții vătămate.

Prin urmare, această faptă nefiind probată, apărarea consideră că în mod corect instanța de fond i-a achitat pe cei doi inculpați.

Se solicită obligarea părții vătămate la plata cheltuielilor de judecată către inculpați.

Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, întrucât din probele administrate nu a rezultat săvârșirea infracțiunii de violarea de domiciliu.

De asemenea, nu rezultă că intimata-inculpată ar fi provocat vreo leziune părții vătămate.

Intimații-inculpați și ,având pe rând cuvântul, arată că se raliază concluziilor puse de către apărătorul acestora.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului penal de față

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurelea fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. 2.

Cod Penal

Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru violare de domiciliu prev. și ped. de art. 192 alin. 2.Cod Penal și a învinuitei pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2.Cod Penal și art. 180 alin. 2.

Cod Penal

Partea vătămată nemulțumit de soluția de netrimitere în judecată a învinuiților pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2.pen. și învinuitei pentru lovire prev. de art. 180 alin. 2.pen. și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2.pen. pe care le-a reclamat, a formulat plângere la instanță în temeiul art. 278¹.proc.pen.

Prin încheierea nr. 215 din 19 decembrie 2008 Judecătoria Turnu Măgurelea admis plângerea părții vătămate împotriva dispoziției de scoatere de sub urmărire penală cuprinsă în rechizitoriul parchetului a desființat ca netemeinică și nelegală această dispoziție și a reținut cauza spre judecată.

Prin sentința penală nr.98 din 10 iulie 2009 Judecătoria Turnu Măgurele instanța a reținut că fapta de lovire reclamată de partea vătămată nu a fost săvârșită de inculpata și a dispus achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c

C.P.P.

În ce privește fapta prev. de art. 192 alin. 2.de Cod Penal asemenea instanța a dispus achitarea inculpaților și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a, deoarece din probele administrate nu rezultă că aceștia au pătruns în curtea părții vătămate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea vătămată care a adus critici soluției pronunțate de judecătorie pentru aspecte de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului acesta arată că instanța a apreciat în mod greșit probatoriul administrat cu consecința reținerii unei situații de fapt care nu reflectă adevărul.

A mai arătat că declarațiile martorilor audiați în cauză fac dovada faptelor reclamate de ea.

Tribunalul, analizând apelul și examinând sentința în raport cu motivul de apel invocat de partea vătămată dar și din oficiu conform art. 371 alin. 2.proc.pen. constată că acesta este nefondat și a fost respins.

Verificând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut că:

Prin încheierea nr. 215 din 19 decembrie 2008 Judecătoria Turnu Măgurelea admis plângerea părții vătămate întemeiată pe dispozițiile art. 278¹.C.P.P. și a desființat ca nelegală și netemeinică dispoziția cu scoatere de sub urmărire penală cuprinsă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurelea învinuiților cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. și ped. de art. 192 alin. 2.Cod Penal și a învinuitei cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. și ped. de art. 192 alin. 2.Cod Penal și lovire și alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2.Cod Penal și a reținut cauza spre judecată.

Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2.

Cod Penal

Prin sentința penală nr.143 din 21 august 2008 Judecătoria Turnu Măgurelea condamnat pe inculpatul la pedeapsa amenzii în cuantum de 600 lei în condițiile art. 81-83.

Cod Penal

Tribunalul, a constatat că din declarațiile martorilor, martori oculari la conflictul care a avut loc între părți în seara zilei de 21 iulie 2007, rezultat că pe fondul unor neînțelegeri preexistente între partea vătămată și, mama inculpatei și respectiv soacra inculpatului, partea vătămată a fost lovită de inculpatul în zona capului cauzându-i leziuni ce au necesitat 12-14 zile îngrijiri medicale. Pentru această faptă inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii în condițiile art. 81-83.Cod Penal prin sentința penală nr. 143/2008 a Judecătoriei Turnu Măgurele.

Probatoriul administrat în cauză nu face dovada că inculpații au pătruns în curtea părții vătămate. Martorii au declarat că părțile s-au aflat în fața porții părții vătămate.

De asemenea din același probatoriu a rezultat că leziunile suferite de partea vătămată au fost produse de inculpatul nu și de inculpata.

Prin urmare, soluția instanței este legală și a fost menținută iar apelul declarat a fost respins ca nefondat conform art.379 pct. 1 lit. b proc.pen. prin decizia penală nr.124A/19.11.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția penală.

A fost obligat apelantul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului și la plata a câte 500 lei, pentru fiecare dintre inculpații și, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestor hotărâri a formulat recurs partea civilă, invocând incidența cazului de casare prev. de art. 385⁹alin. 1 pct. 18.proc.pen. și arătând că soluția de achitare a celor doi inculpați este rezultatul unei grave erori de fapt, solicitând condamnarea celor doi inculpați și admiterea acțiunii civile formulate. Recursul a fost motivat în scris în termenul prevăzut de dispozițiile art. 385¹⁰alin. 2.proc.pen.

Analizând hotărârile recurate, atât prin prisma criticilor formulate și a cazului de casare invocat, cât și din perspectiva cazurilor de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 385⁹alin. 3.proc.pen. Curtea comstată că recursul nu este întemeiat.

Potrivit art. 385⁹alin. 1 pct. 18.proc.pen. hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare.

Pentru a fi incident acest caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie evidentă, adică starea de fapt reținută să fie vădit contrară probelor existente la dosar, instanța de recurs urmând a verifica modul în care probele administrate se reflectă în hotărârea pronunțată și dacă există discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor.

Curtea constată că nu există contradicție evidentă între cele reținute prin hotărârea de achitare a inculpaților și probele administrate, starea de fapt reținută prin hotărârile atacate nu este consecința unei denaturări a probelor, ci a aprecierii acestora de către instanțe.

Astfel, atât instanța de fond cât și cea de apel, interpretând coroborat întregul material probator administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor, și au înlăturat susținerile părții vătămate și ale martorului, în sensul că cei doi inculpați ar fi pătrund în curtea locuinței sale, și că ar fi fost lovit și de către inculpata .

Ceea ce se solicită instanței de recurs este să reaprecieze materialul probator, respectiv să rețină declarațiile părții vătămate și ale martorului, înlăturate motivat de către instanța de fond, (în raport de împrejurarea că aspectele relatate de către martor referitoare la momentul incidentului, nu coincideau cu celelalte date ce rezultau din probatoriul administrat), precum și ale martorilor și.

Or, eroare de fapt nu poate fi însă confundată cu greșita apreciere a probelor, posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor administrate fiind recunoscută numai pentru instanța de apel prin art. 378 alin. 2.proc.pen. nu și pentru cea de recurs, atunci când recursul este cea de-a doua cale ordinară de atac, astfel că, cererea părții civile nu pot fi analizată prin prisma cazului de casare invocat.

În raport de aceste considerente și constatând că nu se poate reține incidența altor cazuri de casare care ar putea fi luate în considerare din oficiu, curtea va respinge ca nefondat, soluție în raport de care recurentul va fi obligat, conform art. 192 alin. 2.proc.pen. și la plata cheltuielilor judiciare către stat, și, conform art. 193 alin.6 proc.pen. la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către inculpați, reprezentând onorariul avocațial conform chitanței seria - nr. - din 15.02.2010 (fila 16 dosar), respectiv la câte 600 lei către fiecare din cei doi inculpați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de partea civilă, împotriva deciziei penale nr.124A/19.11.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman, Secția penală și a sentinței penale nr.98 din 10.07.2009 pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele.

Obligă recurenta parte civilă la 50 lei cheltuieli judiciare către stat și la câte 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare către inculpații și .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.LR-17.03.2010/Dact.EA-23.02.2010/2ex/TT--Jud.PI,

Președinte:Silvia Cerbu
Judecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată

Vezi şi alte speţe de drept penal: