Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 515/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 515
Ministerul Public reprezentat de procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 89/A/ 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect violarea de domiciliu (art.192 Cod Penal) ART. 321.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av., avocat ales, lipsă părțile vătămate intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. arată că inculpatul nu a fost prezent niciodată la judecată deoarece a fost plecat din țară și depune la dosar un bilet de avion pentru a face dovada că inculpatul a revenit în țară pe data de 17.09.2008.
După ce instanța ii aduce la cunoștință disp. art. 70 al.2 Cod procedură penală, inculpatul arată că este de acord să dea declarație în fața instanței de recurs.
Instanța procedează la audierea inculpatului, susținerile acestuia fiind consemnate în proces verbal separat, atașat la dosar.
Interpelate, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că la instanța de fond inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare. Astfel la fila 26 dosar de fond se află delegația avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul - av., iar la fila 169 același dosar se află delegația de substituire avocatului desemnat din oficiu, dar este pe numele altei persoane, respectiv.Acea delegație a fost depusă la termenul la care fost dezbătut fondul cauzei, deci nu a fost asigurată asistența juridică a inculpatului, motiv de nulitate absolută potrivit disp. art. 197 al. 2 Cod procedură penală. Un alt motiv de casare a sentinței, este acela că inculpatul nu a fost legal citat în cursul judecății, fiind plecat din țară, nu s-au făcut cercetări în acest sens, nu a fost prezent la judecată și nu a fost audiat. Minuta de la instanța de fond nu este semnată pe fiecare pagină și acesta constituind un motiv de nulitate.
Dacă instanța va trece peste aceste aspecte de nelegalitate, solicită a se constata că nu există probe de vinovăție împotriva inculpatului. Este adevărat că tatăl inculpatului - este o persoană controversată în localitatea din care provine, dar acest aspect nu se poate răsfrânge asupra fiului. Inculpatul a recunoscut că a avut o altercație verbală, dar nu poate fi reținută infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri. Solicită admiterea recursului casarea sentinței și a deciziei pronunțate n cauză și achitarea inculpatului pentru infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri, distrugere, violare de domiciliu și lovire și aplicarea unei sancțiuni administrative.
În subsidiar solicită reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul aplicării disp. art. 81 Cod penal, fiind întrunite condițiile prevăzute de lege.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu pot fi reținute aspectele invocate de inculpat în legătură cu citarea, deoarece era obligația inculpatului să anunțe organele de anchetă despre schimbarea domiciliului. În ceea ce privește lipsa de asistență juridică invocată, apreciază că este vorba de o eroare materială la completarea delegației de substituire, când în mod greși a fost trecut prenumele în loc de, în caz contrar se poate reține lipsa de asistență juridică și se impune casarea sentinței. Cu privire la cererea de reindividualizare a pedepsei aplicate și având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, lovire, ultraj contra bunelor moravuri, distrugere și violare de domiciliu, apreciază că pedeapsa aplicată și modalitatea de executare este corectă. Pentru aceste motive solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt arată că este nevinovat.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior dezbaterilor:
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. 2010/19 decembrie 2007 Judecătoriei Vaslui au fost condamnați inculpații:
1. - la pedepsele:
-1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 al. 1 Cod penal.
-3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 2 Cod penal.
-5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. de art. 193 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
-5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 271 al. 1 Cod penal.
-1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al. 1 Cod penal.
Pedepsele au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.
S-au aplicat disp. art. 71 și 64 Cod penal.
Prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare. S-au aplicat disp. art. 71 și 64 Cod penal, s-a menținut starea de arest și s-a dedus arestarea preventivă.
Au fost obligați inculpații la despăgubiri civile și la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:
La data de 17-V-2007, în com., sat, pe terasa barului, se găseau inculaptul, partea vătămată.
Între aceștia exista o stare de dușmănie mai veche, alimentată și de consumul de băuturi alcoolice, astfel că inculpatul a început să îl amenințe cu moartea pe partea vătămată și pentru a fi mai convingător, a pornit motorul de la drujbă (fierăstrău) pe care o avea asupra sa.
Spre bar se îndreptau atunci și inculpatul și numita, cu căruța.
Când au ajuns aceștia la bar, inculpatul a lăsat drujba și a luat o furcă din căruță, urmat de tatăl său, inculpatul care avea în mână un bici și s-au îndreptat spre partea vătămată.
Acesta s-a speriat și a fugit pentru a se ascunde de inculpați, dar a fost urmat de aceștia și a fost prins în dreptul locuinței numitului, unde a fost bătut de cei doi inculpați cu biciul și furca.
Ca urmare a intervenției mai multor cetățeni scandalizați de faptele inculpaților, aceștia l-au lăsat în pe partea vătămată, pentru un moment.
Ulterior, inculpații, cu căruța, au luat-o pe un alt drum și au ajuns la curtea locuinței părții vătămate, au intrat pe o poartă din spatele curții proliferând amenințări. Inculpatul, avea asupra sa o drujbă pe care a pornit-o pentru a îl amenința pe partea vătămată.
Ca urmare a intervenției cetățenilor indignați, din zonă, inculpații au plecat cu căruța de la locul faptei.
Ca urmare a bătăii aplicate de inculpați, partea vătămată, a obținut un certificat medico - legal cu nr. 321/21-V-2007, care indică leziuni traumatice de tipul excoriațiilor și echimozei.
Ulterior, în după-amiaza aceleiași zile, inculpații și numita, împreună cu martorii și, au plecat la stâna lui, situată în apropierea satului.
La această, inculpații s-au întâlnit cu ciobanul și părțile vătămate și, care veniseră cu șareta lui, să ia lapte.
Inculpatul s-a supărat pentru că părțile vătămate aveau umplute bidoanele cu lapte. Atunci, cu o l-a lovit pe partea vătămată în cap. Partea vătămată, după ce a fost lovită, a reușit să fugă din.
Inculpatul, în acest timp, l-a amenințat cu moartea pe partea vătămată, i-a pus securea la gât și l-a obligat să meargă târâș și să facă flotări, forțat. Apoi inculpatul l-a lovit cu o în cap pe acesta.
După fuga celor două părți vătămate și, profitând de absența lor, inculpații cu securea au distrus cele două bidoane cu lapte și au lovit cu securea în calul de la șaretă rănindu-l și tăind totodată și hățurile și roțile de ale șaretei.
Inculpatul a aruncat restul bunurilor personale ale părților vătămate din șaretă ( alimente și o sticlă de plastic ) și împreună cu ciobanul au plecat cu șareta în sat, fiind urmat de celălalt coinculpat cu căruța.
Părțile vătămate și, ca urmare a lovirii la care au fost supuși de inculpați, au prezentat leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu corpuri contondente, conform certificatelor medico - legale obținute de aceștia nr. 158/E/23-V-2005 și 159/E/23-V-2007.
Inculpații audiați, nu au recunoscut faptele pe care le-au comis arătând că părțile vătămate au fost cele care i-au agresat, ei nefăcând altceva decât să se apere.
Cu privire la șaretă, aceștia au susținut că au luat-o pentru aop reda la Postul de Poliție și a face reclamație pentru cele petrecute anterior.
Faptele inculpaților sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă:
- procesele verbale de cercetare la fața locului;
- declarațiile inculpaților;
- declarațiile și plângerile părților vătămate;
- rapoartele de expertiză medico - legale ale părților vătămate;
- declarațiile martorilor;
- fotografii judiciare.
Partea vătămată, s-a constituit parte civilă cu suma de 1259 RON, reprezentând prejudiciul cauzat.
Ca urmare a recuperării șaretei și a calului, acesta solicită numai suma de 264 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor distruse de inculpați.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, la fel și părțile vătămate și.
În baza art. 334 Cod procedură penal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vasluia solicitat instanței schimbarea încadrării juridice a faptelor omise de inculpați astfel:
- pentru inculpatul, din infracțiunea prevăzută de art. 321 al. 2 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 321 al. 1 Cod penal.
- pentru inculpatul, din infracțiunea prevăzută de art 321 al. 2 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 321 al. 1 Cod penal și din infracțiunea prevăzută de art. 208 al. 1, 4 Cod penal - 209 al. 1 lit. a Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e Cod penal.
Instanța a dispus admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor comise de inculpați, întrucât, prin faptele lor, inculpații nu au tulburat grav liniștea și ordine publică, iar prin proliferarea de cuvinte sau expresii jignitoare, gesturi reprobabile, ei au creat numai o tulburare cu un efect mai scăzut decât cel arătat în art. 321 al. 2 Cod penal, fapta comițându-se într-o localitate rurală, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, fiind lezate un număr mai redus de persoane și nu întreaga comunitate, care au fost prezente la incident și scandalizate de atitudinea lor antisocială, dar totuși, aceste fapte constituie elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 321 al. 1 Cod penal.
Aceste fapte au fost relatate de martorii audiați în cauză care au fost prezenți la manifestările violente ale inculpaților în public.
Totodată, inculpatul, nu a comis infracțiunea de furt, împreună cu o altă persoană ci singur, el nefiind ajutat la sustragerea șaretei părții vătămate aparținând lui, alături de el nefiind cercetată o altă persoană pentru această infracțiune.
Inculpatul, nu a sustras această șaretă pentru aof olosi, ci pentru aoî nsuși, întrucât acesta nu a dus-o la poliție după ce a luat-o, ci el a luat-o pentru a și-o însuși pe nedrept, întrucât după ce a ajuns acasă el a mai stat, a consumat vin cu martorul, cioban din curtea căruia s-a comis furtul deși, așa cum a arătat inculpatul.
Totodată, față de inculpatul, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv, urmând ca această stare să fie discutată din nou, ulterior, dar nu mai târziu de 60 zile, conform art. 300 Cod procedură penală întrucât sunt îndeplinite dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, art. 143 Cod procedură penală, subzistând pericolul pentru ordinea publică a inculpatului și pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare.
La alegerea pedepselor, precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța, conform art. 72 Cod penal, a avut în vedere pericolul social concret al faptelor comise de inculpați, determinate atât de modul de producere cât și de importanța valorilor sociale încălcate. Au fost avute în vedere datele personale ale inculpaților, respectiv faptul că aceștia nu au antecedente penale, dar inculpații nu au recunoscut comiterea acestor infracțiuni, având o atitudine de negare totală a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.
Inculpatul s-a sustras în cursul cercetării judecătorești, neputând fi audiat și să își propună probe, fiind fugit de la domiciliul său, așa cum a rezultat din procesele verbale întocmite de organele de poliție, ca urmare a mandatelor de aducere ordonate de instanță.
În termenul prev. de art. 363 Cod procedură penală au declarat apel inculpații și.
Inculpatul a criticat hotărârea sub aspectul legalității în sensul că:
- instanța nu a verificat legalitatea actului de sesizare întrucât ar fi sesizat că nu a fost începută urmărirea penală pentru violare de domiciliu în formă calificată astfel că este nelegală punerea în mișcare a acțiunii penale și implicit arestarea preventivă a inculpatului;
- este nelegală hotărârea și pentru faptul că în condițiile în care a fost pusă în discuție o schimbare a încadrării juridice, nu i s-a dat dreptul să-și expună personal punctul de vedere și nu a fost audiat în raport cu noua încadrare juridică;
- situația de fapt reținută de prima instanță este greșită întrucât, apreciază inculpatul, el și fiul său nu au pătruns fără drept într-un loc împrejmuit, nu au sustras șareta ce aparținea altei persoane și nu au provocat scandal în locuri publice. Inculpatul nu a avut intenția să sustragă bunul altuia ci a dorit să-l ducă la postul de poliție însă a fost împiedicat să facă acest lucru din cauza numărului mare de persoane care se afla pe traseul pe care trebuia să-l parcurgă.
Inculpatul nu a motivat apelul său însă în susținerea orală a apelului apărătorul a arătat că inculpatul nu a săvârșit faptele pentru care a fost condamnat și în condițiile în care el a fost primul agresat nu se pot reține în sarcina sa infracțiunile pentru care a fost condamnat. În subsidiar, apărătorul a solicitat aplicarea disp. art. 81 Cod penal cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În susținerea apelului inculpatului apărătorul acestuia a arătat, pe lângă motivele depuse în scris la dosarul cauzei, că inculpatul nu a săvârșit nici infracțiunea de ultraj și nici cea de lovire a părților vătămate și. Este posibil ca leziunile minore pe care le-au prezentat părțile vătămate să fi fost produse în alte condiții și chiar acestea să se fi produs prin autolovire de obiecte contondente aflate în mediul ambiental. Nu a comis inculpatul nici infracțiunea de distrugere întrucât nu s-a dovedit că el a tăiat urile de la șareta pe care vroia să o ducă la poliție.
Consideră avocatul că inculpatul a comis doar fapta de lovire din fața barului când a lovit cu biciul, la întâmplare, pe cei adunați acolo.
În subsidiar apărătorul a solicitat redozarea pedepsei, suspendarea condiționată sau suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei stabilite.
La instanța de apel s-au prezentat părțile vătămate, și care au arătat că își mențin plângerile împotriva inculpatului.
A fost luat un supliment de declarație inculpatului care și-a menținut poziția manifestată în fața primei instanțe cu privire la faptele pentru care este judecat și au fost audiați martorii și. Din declarațiile acestora rezultă că în ziua de 17 mai 2007 existat un incident în fața barului "" din satul, comuna și în care au fost implicați inculpații și, fără să poată da amănunte cu privire la condițiile concrete în care s-a derulat incidentul. Inculpatul a depus mai multe memorii, o cerere a numitei și o notă de constatare întocmită de primarul comunei în care se apreciază că inculpatul este cunoscut cu o comportare bună și că ar putea să facă pedeapsa prin prestarea unei activități în folosul comunității.
Prin decizia penală nr. 89/23.04.2008 Tribunalul Vasluia admis apelurile, a repus în individualitate pedepsele aplicate inculpatului, a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de furt calificat în furt și a condamnat inculpatul pentru această faptă la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
A recontopit pedepsele și a stabilit pentru o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza art. 861Cod penal a suspendat sub supraveghere executarea pedepselor pentru ambii inculpați.
S-a fixat termen de încercare de câte 5 ani și s-au stabilit măsurile de supraveghere și s-a desemnat organul de supraveghere.
S-au aplicat disp. art. 71 al. 5 Cod penal.
S-a atras atenția asupra disp. art. 864Cod penal.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului.
S-a statuat asupra cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut că situația de fapt stabilită de instanța fond corespunde probelor din dosar care au fost corect apreciate. Rezultă din declarațiile părților vătămate, și că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată și pentru care au fost condamnați. Declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor, și.Rezultă din declarațiile acestora că, în ziua de 17 mai 2007, existat un incident la barul SC "" SRL din satul, determinat de inculpatul. Acesta, amintindu-și de un conflict mai vechi, pe care l-a avut cu, a pornit drujba și a amenințat partea vătămată că-i taie gâtul. La scurt timp, împreună cu tatăl său, inculpatul, au urmărit partea vătămată și au intrat în curtea acesteia proferînd amenințări, producând astfel scandal la care au asistat mai mulți cetățeni, adunați pe ulița satului. În aceeași zi, inculpații au mers la stâna lui, unde erau mai multe persoane, printre care și părțile vătămate și. a lovit cele două părți vătămate iar a tăiat cu securea cele două bidoane în care se afla lapte. Fără nici o explicație, inculpatul a urcat în șareta aparținând lui și s-a deplasat cu aceasta acasă la el. Susținerile inculpatului precum că ar fi vrut să ducă acea șaretă la postul de poliție s-au dovedit a fi fără suport probatoriu. Cert este că șareta a fost găsită la domiciliul inculpatului, cu urile tăiate, calul fiind deshămat.
În acest context probatoriu, în mod corect prima instanță a apreciat ca fiind dovedite existența faptelor și vinovăția inculpaților. Doar sub aspectul încadrării juridice, pentru infracțiunea de furt, instanța a făcut o greșită aplicare a legii în sensul că în mod greșit a apreciat că furtul atelajului de pe pășunea din apropierea stânei constituie furt calificat în condițiile art. 209 alin.1 lit."e" Cod penal. din zona respectivă nu este loc public în sensul art. 152 Cod penal întrucât nu este în nici o situație accesibilă publicului, fiind un loc privat, în care au acces doar persoanele care au vreo legătură cu stâna organizată.
Nu poate fi primită susținerea inculpatului prin apărător precum că instanța nu a verificat legalitatea actului de sesizare și nu a constatat cu această ocazie nulitatea urmăririi penale și a rechizitoriului referitor la neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea de violare de domiciliu în formă calificată prev. de art. 192 alin.2 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul. Rezultă din actele dosarului că la 18 mai 2007, împotriva inculpaților și s-a început urmărirea penală pentru mai multe fapte printre care și cea de violare de domiciliu. Procesul verbal de începere a urmăririi penale a fost confirmat prin rezoluția procurorului din aceeași dată. Având în vedere faptul că urmărirea penală se începe "in rem" pentru fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată s-a început urmărirea penală. Prin rezoluția din 18 iunie 2007 s-a început urmărirea penală față de pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin.2 Cod penal. Deci indiferent de încadrarea juridică a faptei, pentru fapta comisă s-a început urmărirea penală și s-a făcut urmărire penală fiind finalizată prin rechizitoriul care constituie actul de sesizare a instanței.
De altfel, inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală la 19 iunie 2007, când s-a făcut încadrarea juridică a faptelor, așa cum au fost reținute și în rechizitoriu.
Pedepsele aplicate inculpatului sunt legale și au fost judicios individualizate. La fel și pentru inculpatul, cu excepția pedepsei aplicate pentru infracțiunea de furt în condițiile în care, prin admiterea apelului, conform art. 334 Cod procedură penală, urmează a fi schimbată încadrarea juridică a faptei din furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. "e" Cod penal în infracțiunea de furt prev. de art. 208 alin.1 Cod penal.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul nu are antecedente penale iar a mai fost anterior condamnat însă pentru aceste condamnări s-a împlinit termenul de reabilitare. Fiind îndeplinite cerințele art. 86 ind.1 Cod penal în sensul că pedeapsa aplicată se încadrează în limita de 4 ani, condamnările anterioare nu constituie un impediment conform art. 86 ind.1 alin.1 lit. b Cod penal și că în situația concretă a inculpaților instanța poate aprecia că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru ei și creează convingerea că, chiar fără executarea pedepsei aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni, tribunalul consideră ca fiind întemeiat motivul de apel în sensul de a se aplica inculpaților o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere.
În termen decizia a fost recurată de inculpații cu motivarea că nu a beneficiat de asistență juridică la judecarea apelului, delegația fiind pe numele altui inculpat, respectiv, că nu a fost legal citat fiind plecat în străinătate, nu a fost audiat, minuta nu este semnată pe toate paginile, că nu a săvârșit faptele, că pedeapsa aplicată este prea mare.
La termenul din 7 octombrie 2008 fost audiat inculpatul recurent.
Recursul formulat nu este fondat.
La judecarea apelului, în partea introductivă a hotărârii sunt susținute de motivele de apel cu privire la inculpatul, același avocat acordând asistență juridică pentru ambii inculpați conform delegației aflată la fila 20 dosar apel.
La termenul când au avut loc dezbaterile inculpatul a fost citat la domiciliul cunoscut și prin afișare la Consiliul local al localității unde s-au consumat faptele.
Potrivit art. 177 al. 3 Cod procedură penală, citarea la o altă adresă în caz de schimbare a domiciliului în cursul judecății, se face numai dacă instanța este încunoștințată de schimbare.
Nu rezultă că inculpatul s-a conformat acestei dispoziții, condiții în care procedura de citare a acestuia la judecarea apelului a fost legal îndeplinită.
Din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și a judecății, plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, procesele -verbale și planșele foto, încheiate la locul săvârșirii faptelor, înscrisurile medicale, rezultă fără echivoc existența faptelor și vinovăția inculpatului.
De altfel acest motiv de recurs nu a fost invocat de inculpat ca motiv de apel.
Pedepsele aplicate inculpatului au fost corect individualizate, toate criteriile enumerate la art. 72 Cod penal fiind luate în considerație de instanța de apel.
Deși nu este obligatoriu semnarea minutei pe fiecare pagină, judecătorii apelului au semnat minuta pe ambele pagini, înscrisul aflându-se la fila 62 dosar apel.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile articolului 192 al. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 89/A/23.04.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul să achite 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
06.11.2008
Tribunalul Vaslui:
-
-
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Maria Cenușă, Mihaela Chirilă
