Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 733/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 733
Ședința publică din data de 15 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva deciziei penale nr. 121 din 24.06.2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA și sentinței penale nr. 48 din 27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, prin care, în baza art. 192 alin.2 Cod penal cu art. 33 lit.a Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 20 rap. la art. 217 alin. 1 și 4 Cod penal cu art. 33 lit a și art. 37 lit.b Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedepasa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 33-34 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II și lit. b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a desus arestul preventiv de la 10.01.2008, la zi.
A fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 13,14 și 346 Cod procedură penală s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 420 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat în substituirea avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale de asistență judiciară nr. 4673/2008, depusă la dosar fila 11, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu intimatul inculpat și apoi având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai susține primul motiv de recurs privind greșită încadrare juridică a faptei și că nu are cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pentru dezbaterera recursului.
Curtea, ia act că nu mai are cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază decizia penală pronunțată în apel ca fiind netemeinică pentru greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, considerând că este prea blândă față de gravitatea faptei, modalitate concretă de săvârșire, toate circumstanțele reale dar și personale ale inculpatului.
Solicită să se constate incidența agravantei prev. de art. 75 alin 1 Cod penal, în sensul că fapta a fost săvârșită din motive josnice.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond aplicarea unei pedepse într-un cuantum având în vedere toate circumstanțele.
Avocat, având cuvântul, solicită în baza art. 38515pct. 1 lit. b respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței penale nr. 48/27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Pucioasa.
Arată că inculpatul este de acord cu încadrarea juridică a faptelor sale, considerând că se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și distrugere, dar sub forma tentativei.
Să fie avută în vedere împrejurarea că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, iar imobilul, așa cum rezultă din expertiză, a suferit deteriorări dar nu distrugeri.
Apreciază că în cauză s-a dat eficiență juridică suficientă textelor incriminatoare, față de disp. art. 52 și 57 Cod penal, față de faptul că pedeapsa aplicată sancționatoriu cu executarea în regim de detenție a respectat criteriile generale și individuale a individualizării pedepsei.
Consideră că nu au fost la mijloc motive josnice ci doare neînțelegeri între doi concubini.
În concluzie, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, subliniează faptul că regretă fapta comisă, că nu a realizat consecințele sale, fiind săvârșită pe fondul unei beții.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 48/27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, județul D în dosarul nr-, în baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 18 iunie 1976 în P, județul D, cu domiciliul în P, str. - -.1, scara A, apart. 15, județul D, -, deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță, la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în temeiul art. 20 raportat la art. 217 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. și art. 37 lit. b Cod penal același inculpat a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare.
Potrivit art. 34 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă a închisorii de 3 ani, iar în baza art. 71 Cod penal au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 88 Cod penal a fost dedus arestul preventiv din 10.01.2008 la zi, menținându-se starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 13, 14 și 346 Cod procedură penală s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar în baza art. 191 Cod procedură penală inculpatul fost obligat la 420 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile Ministerului d e Justiție.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 41/P/2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasaa dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. 2 și art. 20 rap. la art. 217 alin. 1 și 4 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
S-a reținut în rechizitoriu că în noaptea de 09/10.01.2008 inculpatul după ce a consumat băuturi alcoolice din dorința de a se răzbuna pe fosta concubină, fiica părții vătămate, deoarece refuza să mai discute cu el, a hotărât să incendieze locuința părinților acesteia.
În realizarea rezoluției infracționale s-a deplasat la stația - P de unde a cumpărat 2 l de benzină, cu care după ce a escaladat gardul împrejmuitor al locuinței, a urcat în podul casei și a stropit fațada ce era construită din lemn și a aprins combustibilul lichid.
După inițierea incendiului inculpatul a încercat să dispară în noapte, dar a fost văzut de partea vătămată, soția și fiica acesteia, care au procedat la stingerea incendiului.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei la urmărirea penală.
Audiat în instanță, de asemenea, a recunoscut fapta.
Partea vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că inculpatul a întreținut relații de concubinaj cu, fiica părții vătămate, relații ce au încetat și care au generat discuții între cei doi cu privire la bunurile dobândite pe perioada conviețuirii.
În noaptea de 09/10.01.2008, după ce a consumat băuturi alcoolice și din dorința de a se răzbuna inculpatul a cumpărat 2 l de benzină de la -, a escaladat gardul împrejumuitor al locuinței părții vătămate ce se află în P pe str. -, a urcat în podul casei și a stropit peretele din lemn cu benzină provocând incendierea unei camere și a fațadei locuinței.
a fost stins de către partea vătămată, soția și fiica sa.
Faptele inculpatului de a pătrunde fără drept în domiciliul părții vătămate, unde cu intenție, a incendiat casa de locuit și cu intenția de aod istruge, întrunește elementele contitutive al infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal și art. 20 rap. la art. 217 alin. 1 și 4 Cod penal, text de lege menționat și în ședința publică și în baza căruia inculpatul va răspunde penal.
Săvârșirea faptelor rezultă din recunoașterea inculpatului, declarații de martor, declarație de parte vătămată, planșe foto, proces-verbal de cercetare la fața locului.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere conform art. 72 Cod penal, gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârșită și persoana inculpatului, care a mai săvârșit fapte penale, fiind în recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei, constituindu-l pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1231/2001, pedeapsă din executarea căreia a fost eliberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 431 de zile la 12.10.2002.
Având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că a săvârșit fapta determinat de neînțelegerile dintre cei doi foști concubini, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare, rezultată în urma contopirii pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni, în speță fiind aplicabile prevederile art. 33 lit.a Cod penal, fiind vorba de concurs real de infracțiuni.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria și inculpatul.
Prin decizia penală nr. 121 din 24.06.2008 a Tribunalului Dâmbovița au fost respinse ca nefondate cele două apeluri.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că în motivele de apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasaa invocat faptul că pedepsele care au fost aplicate de către instanța de fond sunt prea blânde, în raport cu gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat și cu starea de recidivă post-executorie în care se află acesta. S-a mai reținut că se impunea aplicarea unor pedepse mai mari inculpatului, întrucât acesta a săvârșit faptele după ce, în prealabil, consumase alcool, iar motivul a fost unul josnic și anume răzbunarea pe familia fostei sale concubine pentru un pretins refuz de restituire a unor lucruri personale și pentru că nu mai discuta cu el.
Prin incendierea, în plină noapte, a locuinței părții vătămate, inculpatul a pus în pericol grav atât viața celor cinci persoane aflate înăuntru, cât și clădirile învecinate.
În motivele de apel expuse oral în fața instanței de apel, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepselor și aplicarea unor pedepse mai mici, sub limita minimă specială prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite, întrucât incidentul s-a produs din cauza stării de ebrietate în care se afla inculpatul, acesta nefiind cauzat premeditat. Mai mult, inculpatul a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal, recunoscând și regretând săvârșirea faptelor.
Examinând hotărârea apelată, tribunalul a apreciat ca fiind nefondate apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa și de inculpatul, având în vedere că inculpatul a fost cercetat penal și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și tentativă la infracțiunea de distrugere, motivat de faptul că în noaptea de 9/10.01.2008 a pătruns, fără drept, în domiciliul părții vătămate, unde a incendiat cu intenție casa de locuit, în scopul de aod istruge, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin.2 și art. 20 raportat la art. 217 alin. 1 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal.
Existența faptelor și vinovăția inculpatului au fost reținute corect de către instanța de fond prin probatoriul administrat în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpatului și ale martorilor, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, mijloacele materiale de probă ( bunuri în plic sigilat și nominalizate în adresa din 17.01.2008 a Poliției P ), certificatul de cazier judiciar al inculpatului, referatul de terminare a urmăririi penale, iar la individualizarea pedepselor aplicate au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările în care acestea s-au comis, de limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, de persoana inculpatului care a săvârșit faptele în stare de recidivă postexecutorie, precum și de dispozițiile art. 52 Cod penal, privind scopul pedepsei, apreciindu-se corect de către instanța de fond că prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, în regim de detenție, poate fi atins scopul pedepsei.
În ce privește persoana inculpatului, acesta este recidivist, primul termen al recidivei postexecutorii îl constituie pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pronunțată de Judecătoria Moreni, județul D prin sentința penală nr. 1231/2001, pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 431 de zile închisoare la 12.10.2002.
Inculpatul însă, pe tot parcursul procesului penal, a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând săvârșirea infracțiunilor comisă, din probatoriul administrat rezultând că motivul principal care a cauzat producerea incidentului a fost generat de neînțelegerile dintre cei doi foști concubini, fapte care au fost comise după ce, în noaptea respectivă, inculpatul consumase băuturi alcoolice.
În raport cu toate aspectele mai sus menționate și criteriile de individualizare prevăzute de lege, instanța de control judiciar a apreciat că prima instanță a individualizat corect pedepsele care au fost aplicate inculpatului, motiv pentru care a considerat soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică, neimpunându-se nici reducerea pedepselor sub limitele minime speciale prevăzute de lege pentru faptele comise, având în vedere aceleași motive expuse privind criteriile de individualizare.
În mod legal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 Cod penal - 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal, precum și ale dispozițiilor art. 350 Cod procedură penală și art. 88 Cod penal, privind menținerea stării de arest preventiv a inculpatului și deducerea perioadei de arest preventiv din 10.01.2008 la zi.
Întrucât partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, instanța de fond a luat corect act de acest aspect făcând incidente dispozițiile art. 13, 14 și 346 Cod procedură penală.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a respins ca nefondate apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, județul D și de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.48 din 27.02.2008, pronunțată de Judecătoria Pucioasa în dosarul nr-.
În temeiul dispozițiilor art. 350 Cod procedură penală, tribunalul a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar potrivit art. 381 Cod procedură penală a dedus perioada arestării preventivă, începând cu data de 27.02.2008 la zi.
Împotriva acestor două hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA.
În motivarea recursului se arată în primul rând că, cele două instanțe au reținut greșit a încadrare juridică a faptei de distrugere, în forma tentativei, în condițiile în care există o infracțiune consumată, aspect imputabil procurorilor, cazul de care prev. de art. 3859pct. 17 Cod procedură penală.
Dezvoltând acest motiv de casare, se arată că potrivit art. 217alin. 1 Cod penal fapta se consumă nu numai prin aducerea bunului în stare de neîntrebuințare (distrugere totală) ci și prin degradarea lui.
În cauză, după inițierea focului s-au adus deteriorări prin ardere podului casei și a unei încăperi, neavând nicio relevanță faptul că victima nu s-a constituit parte civilă pentru degradările aduse locuinței și nici valoarea acesteia.
Invocarea pentru prima dată în recurs a problemei încadării juridice este posibilă pentru că potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală instanța de apel are obligația examinării cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept invocate sau nu expres de apelant.
Al doilea motiv de recurs vizează individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul că aceastea sunt prea mici în raport cu faptele comise.
Se susține că cele două instanțe au ignorat cele două cazuri de agravare a pedepsei, concursul și recidiva. De asemenea, a fost ignorat pericolul social concret al faptei, pentru sănătatea și viața persoanelor.
Neînțelegerile invocate de instanțele fondului pentru a justifica orientarea pedepselor către minumul special nu se jusitfică pentru că, concubinajul dintre inculpat și partea vătămate încetase de aproape un an, iar săvârșirea faptei este deopotrivă gravă, un act de răzbunare și totodată un mijloc de șantaj pentru reluarea relației de concubinaj.
În fine, sinceritatea inculpatului în cursul procesului penal nu are niciun suport, pentru ca acest aspect să constituie o circumstanță atenuantă ar trebui să fi făcut posibilă descoperirea completă și la timp a faptei, a modului de săvârșire și a participanților, pe când în prima declarație inculpatul săvârșirea faptei și recunoscând acest lucru datorită probele existente.
Analizând hotărârile atacate și în raport de actele și lucrările dosarelor, de criticile invocate în recurs, Curtea va constata următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 41/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasaa fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și tentativă la infracțiunea de distrugere, prev. de art. 192 alin. 2 și art. 20 rap. la art. 217 alin. 1 și 4 Cod penal.
Reținând vinovăția inculpatului, aspect necontestat de recurent, prima instanță l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu și la 1 an și 6 luni închisoare pentru tentativă la infracțiunea de distrugere.
Întrucât inculpatul nu a declarat recurs, iar recursul parchetului vizează doar încadrarea juridică și individualizarea pedepsei, Curtea constată că situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost pe deplin stabilite de instanțele fondului și nu mai fac obiectul prezentului recurs.
În legătură cu primul motiv de recurs, Curtea va lua act de faptul că procurorul de ședință a renunțat a-l mai susține.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor Curtea va constata că cele două instanțe ale fondului au aplicat corect disp. art. 72 Cod penal, aplicându-i inculpatului pedepse peste minimul special prev. de lege, dar orientate către acest minim.
S-a ținut seama că inculpatul a recunoscut și a regretat comiterea faptei, că aceasta a fost comisă pe fondul consumului de alcool, care la rândul lui s-a produs datorită unor probleme sentinmentale dintre le și partea vătămată, aceasta din urmă nemai dorind să continue relația de concubinaj.
Este adevărat că pedepsele au fost orientate către minimul special prev. de lege, dar s-a apreciat corect că o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare își poate atinge scopul prev. de art. 52 Cod penal.
Față de aceste considerente, Curtea constată că recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
Întrucât inculpatul a fost arestat preventiv, va fi dedus timpul respectiv și anume de la 27.02.2008, la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva deciziei penale nr. 121 din 24.06.2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA și sentinței penale nr. 48 din 27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Pucioasa.
din pedeapsa aplicată inculpatului, fiul lui și, născut la 18.06.1976, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, reținerea și arestarea preventivă de la 27.02.2008, la zi.
Cheltuielile rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 septembrie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Grefier,
4 ex/02.10.2008
Red.
Tehnored.
f- Judecătoria Pucioasa
a- TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
