Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 910/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 910
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de inculpații, și, deținuți în C, împotriva deciziei penale nr. nr. 51 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații, asistat de avocat, apărător ales, asistat de avocat, ce pe avocat, apărător din oficiu și, asistat de avocat apărător oficiu, lipsind partea vătămată și reprezentantul legal.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, invocând cazul de casare prevăzută de art. 3859pct. 14 cod pr.penală, reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei aplicate.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, invocând cazul de casare prevăzută de art. 3859pct. 14 Cod pr.penală, reținerea de circumstanțe atenuante personale și reindividualizarea pedepsei.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și invocând cazul de casare prevăzută de art. 3859pct. 14 cod pr.penală, reducerea pedepsei aplicate la minimul special.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursurilor ca nefondate, deoarece, în raport dedatele personale ce caracterizează pe inculpați, de gradul de pericol social al infracțiunilor, reținerea de circumstanțe atenuante, cât și reducerea pedepselor deja aplicate și orientate spre minimul special nu ar realiza scopul preventiv prevăzută de art. 52 cod penal.
Inculpatul, declară că își însușește concluziile apărătorului, nu prezintă pericol public și solicită să se țină seama de vârsta sa.
Inculpatul având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, învederând că nu prezintă pericol public și dorește o pedeapsă neprivativă de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei și suspendarea executării ei.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința penală nr.61/19.03.2009, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr- s-au dispus următoarele:
În temeiul art.192 alin.2 Pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c pen. art. 75 alin. 1 lit. c pen. art. 75 alin.2 si art. 37 lit. a Cod Penal, l-a condamnat pe inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 26.07.1988 în localitatea D, jud. T, domiciliat în com., jud. D, studii 6 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, CNP--, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
In temeiul art. 211 alin.1, alin.2 lit.b alin.21lit.a si c Cod Penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c pen. art. 75 alin. 1 lit. c pen. art. 75 alin.2 Cod Penal, art. 76 alin.1 lit. b si art. 37 lit.a Cod Penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art. 85.pen. s- anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală 51/ 01.04.2008 pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr-.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin nr. 51/ 01.04.2008 Judecătoriei Segarcea, în pedepsele componente de: 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului în baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c pen. și art. 76 alin. 1 lit. c pen. și doua pedepse cu amendă penală în cuantum fiecare de câte 500 lei, aplicate în baza art. 180 alin. 1.pen. coroborat cu art. 63 alin. 3.pen, 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a și alin 3 lit. f pen. și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute, aplicate inculpatului prin sentința penala nr. 256/2007, precum și pedeapsa de 1.000 lei amendă penală aplicată inculpatului prin 128/02.07.2007 a Judecătoriei Segarcea, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 181 alin. 1.pen. pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 36 alin. 1.pen. și art. 40 alin. 1.pen. raportat la art. 33 lit. a pen. și art. 34 alin. 1 lit. e pen. s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății cu cele anterior menționate și s-a aplicat inculpatului - pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 (cinci) ani închisoare.
În temeiul art.71 alin.1 pen s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a doua si lit. Cod pen. pe durata executării pedepsei mai sus aplicate.
În temeiul art. 88 alin.1 pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 17.01.2009 la zi.
În baza art. 350 pr.pen, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauza.
În temeiul art.191 alin.1 pr.pen, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 823,3 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 733,3 lei cheltuieli judiciare stabilite în faza urmăririi penale ( compuse din 600 onorariu apărător din oficiu la urmărire penala si 133,3 cheltuieli judiciare) si 90 lei cheltuieli judiciare în faza de judecată.
În temeiul art.192 alin. 2.Pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a si c pen. art. 75 alin. 1 lit. c pen. si art. 76 alin.1 lit. c Cp en. a condamnat pe inculpatul V, fiul lui și, născut la data de 24.01.1990 în localitatea S, jud. D, domiciliat în com.,-, jud. D, fără antecedente penale, CNP--, la pedeapsa de 1(unu) an închisoare.
În temeiul art. 211 alin.1, alin.2 lit.b alin.21lit.a si c Cod Penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit.a și c pen. art. 75 alin. 1 lit. c pen. art. 75 alin.2 și art. 76 alin.1 lit. Cod Penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 alin. 1 lit. b pen. s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății și s-a aplicat inculpatului V pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei)ani închisoare.
În temeiul art.71 alin.1 pen a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a doua si lit. b, Cod pen. pe durata executării pedepsei mai sus aplicate.
În temeiul art.88 alin.1 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 17.01.2009 la zi.
În baza art.350 pr.pen, menține starea de arest a inculpatului.
A luat act ca partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art.191 alin.1 pr.pen, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1223,3 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 733,3 lei cheltuieli judiciare stabilite în faza urmăririi penale ( compuse din 600 onorariu apărător din oficiu la urmărire penala și 133,3 cheltuieli judiciare), 400 lei onorariu apărător din oficiu în faza de judecată și la verificarea legalității măsurii arestării preventive, precum si 90 lei cheltuieli judiciare in faza de judecată.
În temeiul art.192 alin.2 Pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit.c pen. art. 76 alin.1 lit. c Cp en, raportat la art. 99 si următoarele Cod Penal, a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 05.11.1991 în C, jud. D, domiciliat în com., sat,-, jud. D, CNP--, la pedeapsa de 1(unu) an închisoare.
În temeiul art. 26.pen raportat la 211 alin.1, alin.2 lit.b alin.21lit.a si c Cod Penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. Cod Penal si art. 99 si următoarele Cod Penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 alin. 1 lit. b pen. s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății și s-a aplicat inculpatului V pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei)ani închisoare.
În temeiul art.71 alin.1 pen a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit,a teza a doua si lit. Cod pen. pe durata executării pedepsei mai sus aplicate, pedeapsa a cărei executare va începe la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 05.11.2009.
În temeiul art.88 alin.1 pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 17.01.2009 la zi.
În baza art.350 pr.pen, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act ca partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art.191 alin.1 pr.pen, l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1223,3 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 733,3 lei cheltuieli judiciare stabilite în faza urmăririi penale ( compuse din 600 onorariu apărător din oficiu la urmărire penala și 133,3 cheltuieli judiciare), 400 lei onorariu apărător din oficiu în faza de judecată și la verificarea legalității măsurii arestării preventive, precum si 90 lei cheltuieli judiciare în faza de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul nr. 35/P/2008 din 30.01.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului minor pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin.2 si complicitate la tâlhărie, prev. de art. 26, rap. la art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21lit. a si c Cod penal, ambele cu aplicarea art. 75 alin.2, art. 33 lit. a și art. 99 și următoarele Cod Penal și a inculpaților majori și pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin.2 si tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21lit.a si c Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.c, art. 75 alin.2 si art. 37 li.a si 33 lit. a Cod Penal.
În fapt, s-a reținut că în noaptea de 16/17. 01.2009, inculpații și, la propunerea inculpatului minor au luat hotărârea de a pătrunde în imobilul părții vătămate în scopul de a sustrage bani.
În baza acestei hotărâri infracționale, cei trei inculpați au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate. Inculpatul a intrat în locuință pe o fereastră lăsată deschisă și, din interior, a deschis o altă fereastră mai mare pe care au pătruns ceilalți doi inculpați.
Ulterior, inculpatul minor a ieșit din locuință, pentru a asigura paza din afara acesteia, în locuință rămânând ceilalți doi inculpați.
Aceștia din urmă au pătruns în încăperea unde dormea partea vătămată și i-au solicitat acestuia să le dea bani. Inculpatul a lovit-o pe partea vătămată în zona feței.
Inculpații majori au sustras din locuința părții vătămate un televizor color marca cu telecomandă și suma de 2 lei.
Bunul sustras a fost scos pe fereastră și dat inculpatului minor, după care, cei trei inculpați au plecat împreună la domiciliul martorului G, unchiul inculpatului, unde au instalat televizorul și au rămas până dimineața.
Acest bun a fost descoperit de catre organele de poliție în domiciliul martorului, împreună cu suma de 2 lei, aceste bunuri fiind predate părții vătămate.
Ca atare, prejudiciul cauzat a fost acoperit în totalitate în cursul urmăririi penale, partea vătămată declarând că nu se constituie parte civilă.
Această situație de fapt rezultă din coroborarea declarațiilor inculpaților, care au recunoscut în mod constant săvârșirea faptei, cu cele ale părții vătămate si ale martorilor audiați in faza de urmărire penală, instanța făcând aplicarea dispozițiilor art. 327 alin.3 Cod Procedură Penală în ceea ce privește declarația martorului G (f 28 dosar urmărire penală).
Fapta celor doi inculpați majori de a pătrunde fără drept, pe timp de noapte, în imobilul ce constituie domiciliul părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.2 Cod Penal.
Totodată, fapta celor doi inculpați majori de a sustrage din locuința părții vătămate, prin violenta si amenințare, un bun mobil aflat in posesia și detenția acestuia, fără consimțământul său, în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21lit.a si c Cod Penal.
Cum infracțiunea de violare de domiciliu a fost săvârșită în vederea săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, în mod corect în rechizitoriu s-a reținut că faptele sunt concurente, fiind incidente dispozițiile art. 33 lit. a Cod Penal.
La fel, în mod corect, s-a reținut, în ceea ce-l privește pe inculpatul, că faptele pentru care a fost trimis în judecată au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 alin.1 lit. a Cod Penal.
Astfel, din fișa de cazier judiciar inculpatului (f 53 dosar urmărire penala), rezultă ca acesta a fost anterior condamnat în mod definitiv pentru săvârșirea aceluiași tip de infracțiuni, fiind pronunțate mai multe hotărâri judecătorești de condamnare la pedeapsa amenzii penale și la pedeapsa închisorii. Pedepsele aplicate au fost contopite, dispunându-se executarea de către inculpat a unei pedepse de 1 an si 6 luni închisoare, iar ca modalitate de executare, suspendarea condiționată a pedepsei principale și a celor accesorii pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni.
Totodată, în mod corect s-a reținut, în privința ambilor inculpați majori, incidența circumstanței agravante prevăzută de art. 75 alin.1 lit. c Cod Penal (săvârșirea infracțiunii de către un infractor major împreună cu un infractor minor).
Referitor la faptele săvârșite de inculpatul minor, instanța de fond a reținut următoarele:
Legea penala definește complicitatea ca fiind acea forma a participației penale ce consta in activitatea persoanei care, cu intenție, înlesnește sau ajuta in orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau care, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, promite că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă ulterior, promisiunea nu este îndeplinită.
Activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul minor de a pătrunde în domiciliul părții vătămate pe timp de noapte întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin.2.
De asemenea, fapta inculpatului minor de a facilita intrarea celorlalți 2 inculpați in locuința părții vătămate în vederea sustragerii de bunuri prin violență, dar și activitatea de a asigura paza în timpul în care aceștia se aflau în interiorul locuinței constituie complicitate la tâlhărie, prev. de art. 26, rap. la art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21lit. a si c Cod penal.
Faptul că inculpatul minor este cel care a propus celorlalți inculpați săvârșirea faptei, cunoscând-o pe partea vătămată, dar și faptul că, deși aflat la o vârstă fragedă, acesta a mai fost cercetat pentru săvârșirea unor fapte de natură penală determină ca, față de acest inculpat, să fie aplicabile dispozițiile art. 75 alin.2 cod Penal.
Instanța de fond constatat că faptele pentru care inculpatul minor a fost trimis in judecata sunt concurente, urmând, în consecință, a se face aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod Penal.
Având în vedere vârsta inculpatului, s-a reținut că faptele au fost săvârșite în timpul minorității, fiind incidente prevederile art. 99 și următoarele Cod Penal.
Referitor la inculpatul minor, s-a reținut că evoluția delincvenței juvenile în societatea contemporană a determinat organismele internaționale să se preocupe îndeosebi de reeducarea minorului infractor.
În aceste sens, tendințele internaționale ( Rezoluția 45/110 din 14.12.1990 a Națiunilor Unite, Recomandările Consiliului Europei nr. R(85) 11 asupra poziției victimei în procesul penal, R(86)4 asupra violenței în cadrul familiei, 1065 referitoare la comerțul și alte forme de exploatare a copiilor, R(87)19 privind organizarea prevenirii criminalității, sistemul european de protecție a drepturilor omului, instituit prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și dezvoltat de Curtea europeană a drepturilor omului în bogata sa jurisprudență, Convenția Națiunilor Unite privitoare la Drepturile copilului, adoptată la 20.11.1989, Standardul de Reguli al Națiunilor Unite în Administrarea Justiției pentru Minori - Regulile de la, adoptate prin Rezoluția nr. 40/33 din 29.11.1985 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite) converg spre ideea de a institui un sistem sancționator diferit de cel al infractorilor majori, bazat pe principiul potrivit căruia privarea de libertate trebuie privită ca ultimă metodă la care se poate recurge. Sistemul justiției pentru minori va pune accentul pe obținerea bunăstării minorilor și va asigura ca reacția autorităților să fie proporțională cu circumstanțele referitoare la faptă și făptuitor.
Pentru a răspunde acestei realități, Codul penal în vigoare consacră pentru minorii infractori un sistem sancționator mixt, alcătuit din măsuri educative și pedepse.
Esențial pentru acest sistem sancționator special este caracterul prioritar al măsurilor educative față de pedepse, acestea din urmă aplicându-se numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului, conform art.100 alin.2 Cp.
La alegerea sancțiunii instanța de fond a avut în vedere criteriile generale, evidențiate de art. 72 alin.1 Cp care se completează cu cele speciale, prevăzute de art. 100 alin.1 Cp: gradul de pericol social al faptei săvârșite, starea fizică, dezvoltarea intelectuală și morală, comportarea minorului, condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
În concret, în cauză, s-a reținut, din conținutul referatului de evaluare, că inculpatul minor provine dintr-o relație de concubinaj, părinții despărțindu-se datorită comportamentului violent al tatălui, manifestat pe fondul consumului excesiv de alcool si concretizat prin izgonirea repetată a mamei din domiciliu.
La vârsta de 2-3 ani, minorul a fost încredințat de mamă unui centru de plasament din județul Ulterior mutării mamei sale in județul D, minorul a fost transferat la D, ulterior fiind luat în plasament de fratele mamei. Nici acesta însă nu a manifestat grija și atenția necesare unei creșteri și educări corespunzătoare, unchiul minorului fiind cunoscut în comunitate ca un împătimit al consumului de alcool, în același mod fiind percepută și concubina acestuia.
Singura persoană din familie care a manifestat grijă față de minor este bunica acestuia, cu care minorul a locuit anterior arestării preventive și care, în măsura posibilităților sale, i-a oferit suportul material, moral și afectiv necesar.
Cu toate acestea însă, bunica maternă nu a fost în măsură să controleze minorul, astfel ca acesta a intrat de mai multe ori în contact cu legea penală.
Minorul a absolvit doar 6 clase, abandonul școlar datorându-se atât faptului că nu are certificat de naștere, cât și faptului că a fost lăsat de unchiul său să-i supravegheze pe copiii acestuia.
În conținutul referatului se evaluare se menționează faptul că minorul a realizat faptul că adoptarea unui astfel de comportament este greșită, precum și faptul că obținerea unui loc de muncă în viitor este compromisă de întreruperea studiilor. De asemenea, s-a precizat că minorul și-a asumat responsabilitatea faptelor comise și a regretat comiterea acestora.
Instanța de fond a reținut că inculpatul minor nu se află la primul conflict cu legea penală, acesta fiind cercetat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat (f 79, 80 dosar urmărire penală)
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului minor, instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, determinat de modul de producere al faptei: pe timp de noapte, din domiciliul unei persoane în vârstă, pentru care minorul lucrase anterior.
În raport de toate aceste elemente care particularizează fapta și persoana inculpatului minor, instanța apreciază că este necesară aplicarea unei pedepse, nefiind suficientă luarea unei măsuri educative pentru îndreptarea acestuia.
La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța de fond a avut în vedere vârsta inculpatului, atitudinea sinceră, acesta recunoscând în mod constant fapta săvârșită, faptul că, deși este cunoscut cu o conduită antisocială, nu a mai fost condamnat penal, potrivit fișei de cazier judiciar actualizate.
Aceste aspecte au fost reținute ca circumstanță atenuantă pentru inculpat potrivit dispozițiilor art.74 lit."c" Cp, apreciindu-se că aplicarea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum coborât sub minimul special prevăzut de lege, în conformitate cu dispozițiile art. 76 lit. "c" Cp, respectiv o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin.2 Cod Penal este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cp și anume reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
In temeiul art. 26.pen raportat la 211 alin.1, alin.2 lit.b alin.21lit.a si c Cod Penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. Cod Penal si art. 99 si următoarele Cod Penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare.
În baza dispozițiilor art. 71 Cp și a Deciziei nr. LI (51) din 04.06.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin 1 lit. "a" teza a II-a și "b" Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei principale după împlinirea vârstei de 18 ani considerând că, în raport cu tipul de infracțiune săvârșită de inculpat, limitarea exercitării acestor drepturi pe durata executării pedepsei este o măsură necesară pentru protejarea societății și, ca atare, urmărește un scop legitim.
Instanța de fond a considerat că gradul de pericol social concret al faptei duce la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit. "a", teza a II-a, lit. "b" Cp, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.
La interzicerea în parte a drepturilor electorale, instanța de fond a avut în vedere Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6.10.2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art.3 al Protocolului nr.1. Deși aceste drepturi pot face obiectul unor limitări implicite, fiind supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor, instanța de fond a avut în vedere că orice restricție trebuie să vizeze un scop legitim și mijloacele restrictive utilizate să fie proporționale, astfel încât în raport de datele cauzei și persoana inculpatului, consideră că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Deși în art. 71 Cp, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, se prevede că drepturile prevăzute în art.64 alin.1 lit. a) - c) Cp se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, este de observat că potrivit art.11 alin.2 și art.20 alin.2 din Constituție, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne.
Așadar, atâta timp cât săvârșirea infracțiunii nu are legătură cu vreo profesie, funcție ori activitate desfășurată de inculpat, instanța a considerat că, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifică interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 alin.1 lit."c" Cp.
Au rămas neinterzise drepturile prevăzute de art.64 lit."d" și "e" Cp, în condițiile art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privitor la asigurarea respectului față de viața de familie.
La pronunțarea unei astfel de soluții instanța de fond a avut în vedere Hotărârea din 28 septembrie 2004 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza și Pârcălab contra României, publicată în Of. nr. 484/08.06.2005, prin care statul român a fost condamnat la plata de despăgubiri către reclamantul pentru încălcarea dreptului său la respectarea vieții de familie reglementat de art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin interzicerea automată, cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei închisorii a drepturilor sale părintești.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea și inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin apelul său, Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarceaa criticat sentința pentru nelegalitate, întrucât instanța trebuia să dispună revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/01.04.2008 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.04.2008, iar nu anularea acesteia, cât și pentru netemeinicie întrucât pedepsele aplicate inculpatului sunt prea blânde față de activitatea infracțională dedusă judecății și antecedentele penale ale acestuia.
Procurorul de ședință a mai invocat și faptul că pentru inculpatul trebuiau reținute art.74 lit.c și 76 lit c la Cod Penal infracțiunea prev. de art. 192 alin.2 atâta Cod Penal timp cât aceste circumstanțe au fost reținute și pentru infracțiunea de tâlhărie prev.de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21lit.d și c
Cod PenalPrin apelul său inculpatul a invocat faptul că pedepsele aplicate sunt prea mari în raport cu împrejurările și mijloacele folosite.
Cei doi inculpați și nu au motivat în scris apelul, însă oral cât și prin apărător au invocat reducerea pedepselor, întrucât cele aplicate de instanța de fond sunt prea mari în raport cu împrejurările și modul de operare atunci când au fost săvârșite.
Prin decizia penală nr. 51 din 1 iunie 2009, Tribunalul Dolj, a dmis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea, a respins apelurile inculpaților, și, a desființat în parte pe latură penală sentința.
În baza art. 192 alin.2 cu Cod Penal aplicarea art.74 alin.1 lit.c cu Cod Penal aplic. art.75 alin.1 lit.c art.Cod Penal75 alin.2 Cod Penal, art.76 lit.c și art. 37 lit.a Cod Penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin. 21lit. a și c cu Cod Penal aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c Cod Penal, art.75 alin. 1 lit.c Cod Penal, art. 75 alin.2 Cod Penal, art. 76 alin. 1 lit.b și Cod Penal art. 37 lit.a Cod Penal, a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit.a și Cod Penal art. 34 lit.b Cod Penal, s-au contopit aceste pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 83.Cod Penal,a fost revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin nr. 51/01.04.2008 a Judecătoriei Segarcea
S-au repus în individualitatea lor pedepsele aplicate prin această sentință iar după contopirea lor potrivit art. 33 lit.a și Cod Penal art.34 lit.c Cod Penal, s-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare alături de pedeapsa aplicată în cauza de față respectiv 6 ani și 6 luni închisoare.
Pentru inculpatul s-a reținut și art. 74 alin.1 lit.c pentru Cod Penal săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26.Cod Penal rap.la art. 211 alin.1, alin.2 lit.b p alin.21lit.a și Cod Penal cu aplicarea art. 75 alin.2 și Cod Penal art. 99 și urm. și s-a menținut pedeapsa aplicată.
S-a dedus în continuare prevenția și menține starea de arest a inculpaților.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 192 alin.3 Cod Penal, a fost obligatinculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare, iar inculpații - și la câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care câte 300 lei onorariu avocat oficiu.
Pentru a statua astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În mod greșit, instanța de fond a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 85.Cod Penal dispunând anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 51/2008 a Judecătoriei Craiova.
Potrivit art.85.Cod Penal anularea suspendării pentru infracțiunea săvârșită anterior se aplică numai dacă se descoperă că cel condamnat a mai săvârșit o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea condiționată până la rămânerea definitivă a acesteia.
Or, infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite după rămânerea definitivă a sentinței penale nr.51/01.04.2008 prin care s-a dispus suspendarea, situație în care sunt incidente dispozițiile art. 83.Cod Penal potrivit căruia " Dacă cel condamnat în cursul termenului de încercare a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru noua infracțiune, prima instanță neținând seama de aceste dispoziții.
De asemenea, prima instanță în mod greșit a reținut pentru inculpatul la săvârșirea infracțiunii prev.de art. 192 alin.2 p numai art 74 alin.1 lit.c fără să facă și trimitere dispozițiilor art. 76 lit.c Cod Penal, așa cum corect a sesizat parchetul prin susținerile orale ale apelului, situație aplicabilă și pentru inculpatul care la săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26.Cod Penal, rap.la art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21lit.a și c Cod Penal, i-a fost reținut numai art. 76 alin. 1 lit.b fără Cod Penal să facă trimitere și la dispozițiile art. 74 alin.1 lit.c
Cod PenalSusținerile parchetului precum că hotărârea primei instanțe este netemeinică, întrucât pedepsele inculpatului sunt prea blânde față de activitatea infracțională deduse judecății și antecedentele penale ale acestuia precum și susținerile inculpatului că pedepsele aplicate sunt prea mari nu pot fi primite, întrucât prima instanță a reținut în sarcina acestora circumstanțele atenuante prevăzute de lege, iar în al doilea rând se apreciază că au fost stabilite pedepse legale și temeinice care reflectă gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite evidențiat de împrejurările în care au fost comise precum și de modul de operare a inculpaților.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpații, și, toți trei criticând hotărârile pentru netemeinicie și solicitând în esență reținerea unor circumstanțe atenuante și reducerea pedepselor aplicate dar și suspendarea executării pedepselor.
Recursurile sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, cu următoarea motivare:
Așa cum rezultă din probatoriul administrat, inculpații au comis mai multe fapte cu un grad ridicat de pericol social, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii privative de libertate.
În același timp, din probe rezultă că deși inculpații și nu au mai fost condamnați - inculpatul, fiind deja recidivist - aceștia sunt cercetați în prezent și pentru alte fapte penale cu un grad ridicat de pericol social, respectiv furturi, lovire și alte violențe ori port fără drept al unei arme, ceea ce denotă că anterior comiterii infracțiunii de tâlhărie nu au avut un bun comportament și în continuare, nu au încetat să comită fapte prevăzute de legea penală, prezența lor în societate reprezentând un real pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, din probe rezultă că aceștia nu au locuri de muncă, nu desfășoară o activitate utilă și că pe parcursul judecății nu au depus diligențe pentru înlăturarea urmelor infracțiunii și repararea prejudiciului.
În aceste condiții pentru nici unul dintre inculpați nu pot fi reținute circumstanțe atenuante suplimentare în afară de cele reținute de instanța de fond, circumstanțe care să impună reducerea suplimentară a pedepselor aplicate, ori suspendarea executării lor.
Curtea apreciază că reducerea pedepselor și suspendarea executării lor nu este de natură să realizeze scopul preventiv educativ și sancționatoriu al acestora, așa cum este prevăzut el în art. 52 cod penal.
Cu motivarea reținută, neexistând cazul de casare invocat, în temeiul art. 38515alin.1 pct. 1 lit. b Cod pr.penală, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E IDE .
Respinge recursurile formulate de inculpații, și, deținuți în C, împotriva deciziei penale nr. nr. 51 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă fiecare inculpat la câte 310 lei cheltuieli judiciare către stat din care 300 lei onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj care va fi avansat din fondul MJ prin Curtea de APEL CRAIOVA.
Deduce prevenția pentru fiecare inculpat, în continuare, la zi.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 2 noiembrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DF.
Șt.
IB/2.11.2009
2 octombrie 2009,
Emis extras penal.
S va încasa de la rec-inc., suma de 1533,3 lei, iar de la inc. suma de 1933,3 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Nr. 1 C va încasa de la rec.inc., suma de 1633,3 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Membri Doru Filimon, George
