Violul (art.197 cod penal). Decizia 106/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.106/
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
Grefier: I -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
S-a luat în examinare apelul penal formulat de revizuentul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 366 din 06.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
În conformitate cu dispozițiile art. 297 cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință se prezintă apelantul revizuent în stare de arest, asistat de avocat din oficiu în baza delegației nr. 4928/2009 emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp. art. 176 - 181 cod pr. penală.
Apelul este declarat în termen potrivit art. 363, 366 cod pr. penală și nemotivat conform art. 374 cod pr. penală.
Întrebat fiind, apelantul revizuent arată că își menține apelul declarat, și depune la dosar un memoriu în susținerea apelului.
Curtea întreabă părțile dacă mai au cereri, excepții de formulat și văzând că nu sunt, în baza art. 377 cod pr. penală constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul apelantului revizuent arată că acesta solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate ca netemeinică și nelegală și pe fond, solicită admiterea cererii de revizuire, apelantul susținându-și pe tot parcursul procesului nevinovăția. Arată că apelantul și-a întemeiat cererea de revizuire pe alte considerente decât cele prevăzute de art. 394 cod pr. penală, aspectele învederate de revizuent au fost cunoscute de prima instanță și celelalte din căile de atac, astfel încât cererea nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 394 cod pr. penală, arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefundat, menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, motivele invocate nefiind prevăzute de disp. art. 394 cod pr. penală.
Apelantul revizuent în ultimul cuvânt, arată că nu i s-au luat în considerație toate declarațiile și reclamațiile făcute, martorii și-au schimbat depozițiile și din acest motiv și-a pierdut libertatea, prima instanță l-a achitat, însă în recurs i s-a dat o pedeapsă de 15 ani, fără să fie vinovat, nu a săvârșit nici un viol, nu a greșit cu nimic niciodată, martorii au fost mincinoși, totul a fost doar pentru a i se lua casa.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată:
Prin sentința penală nr. 366CEA/06.10.2009 a Tribunalului Constanțas -a dispus, în baza art.403 alin. 3 teza a 2-a Cod pr. pen. În referire la art. 394 Cod pr. pen. respingerea cererii de revizuire formulată de revizuent, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 322/ P/21.07.2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev de art 197 al.1.3 cod penal.
Prin sentința penală nr. 48/28.01.2005, pronunțată în dosarul penal nr. 1480/2004 al Tribunalului Constanța, s-a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art 11 pct 2 lit a cod pr penală,rap. la art. 10 lit. a Cod proc. pen. apreciindu-se că materialul probator administrat în cauză, nu poate răsturna prezumția de nevinovăție, dubiul profitând inculpatului.
Împotriva hotărârii, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și partea vătămată, criticând-o sub aspectul greșitei achitări a inculpatului.
Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 38/PM/10.11.2005, pronunțată în dosarul nr 152/M/2005, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și partea vătămată, a desființat sentința nr.48/28.01.2005 a Tribunalului Constanța și, în baza art 197 al 1 și 3 cod penal, l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b și e cod penal, pe timp de 5 ani după executarea pedepsei principale și l- obligat pe inculpat la 200.000.000 lei reprezentând daune morale, către partea civilă.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs,care a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 2298/7.04.2006, pronunțată de ÎCCJ în dosarul penal nr.7675/2005.
S-a reținut în sarcina celui condamnat că, în seara zilei de 24.04.2003, prin constrângere, exercitarea de violențe și amenințări și profitând de imposibilitatea de se apăra, întreținut raport sexual cu minora, în vârstă de 14 ani și 11 luni, fiica concubinei acestuia,.
Condamnatul și-a susținut nevinovăția pe parcursul tuturor etapelor procesuale, iar în ambele căi ordinare de atac instanțele de control judiciar analizând apărările invocate, le-au considerat neîntemeiate față de probele existente la dosar: depozițiile martorilor, coroborate cu declarațiile părții vătămate precum și cu testul poligraf care, chiar dacă nu se regăsește între mijloacele de probă prevăzute de art.64 cod pr penală, confirmă comportamentul simulat al inculpatului la întrebările relevante cauzei.
Inițial, condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 48/28.01.2005 a Tribunalului Constanța, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia, instanță care prin sentința penală nr. 1686/15.08.2006, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța,întrucât, conform art 397 al. 1 cod pr penală, cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanța care judecat cauza în primă instanță.
La solicitarea procurorului, condamnatul și-a completat cererea arătând că solicită rejudecarea cauzei, cu motivarea că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de viol, întrucât la data și ora reclamată de partea vătămată nu avea cum să se afle în localitatea Cumpăna, în condițiile în care la ora 19,00 ieșit din tură, la locul său de muncă, Secția Surse C - Palas.
A invocat cazul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 394 al 1 lit. a cod pr. penală, totodată precizând că nu are probe în dovedirea susținerilor deoarece nu cunoaște numele martorilor.
Ulterior, la data de 26.10.2006, condamnatul a formulat o altă cerere de revizuire, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, la același număr, respectiv, 503/III/6/2006,invocând dispozițiile art. 394 al 1 lit. a cod pr. penală. Acesta a arătat în cuprinsul cererii că nu este vinovat de comiterea faptei, întrucât nu se afla la locul comiterii faptei, fiind la serviciu, mama minorei se afla la acea dată la domiciliu iar minora a întreținut raporturi sexuale cu numitul R, ea având un comportament necorespunzător vârstei sale, sens în care a solicitat audierea de martori, respectiv ( pentru a face dovada că mama minorei se afla la domiciliu), R (care ar fi întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată), și (pentru dovedirea comportamentului necorespunzător vârstei părții vătămate).
În expunerea orală, în fața instanței, la termenul de judecată din data de 05.10.2009, revizuentul condamnat, personal și prin apărător, a susținut că nu este vinovat, nefiind autorul faptei, depozițiile martorilor sunt mincinoase, hotărîrile pronunțate în cauză nu se pot concilia, probele în apărare nu i-au fost luate în considerare.
De asemenea, a solicitat a se avea în vedere și înscrisurile depuse la dosar la termenul de judecată din data de 05.10.2009, emise de instituția la care își desfășura activitatea, înscrisuri ce nu i- au fost luate în considerare.
Revizuirea, este o cale extraordinară de atac ce poate fi cerută pentru cazurile expres și limitativ prevăzute în art 394 cod pr penală, respectiv, când: a)- s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b)- un martor, un expert sau un interpret săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în a cărei revizuire se cere; c)- un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere, a fost declarat fals; d)- un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuite se cere;e)- când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
În urma verificării probelor invocate de revizuent, instanța de fond a apreciat că cererea de revizuire nu este admisibilă întrucât se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute în lege pentru declararea acestei căi extraordinare de atac.
Astfel, conform art. 403 Cod proc. pen. instanța verifică mai întâi admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, adică sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărîrile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, termenul de introducere, titularii cererii. Faza admiterii în principiu privește examinarea admisibilității unui drept și nu o judecată asupra temeiniciei solicitării, în această etapă instanța neimplicându-se în nici un fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății. În atare situație, soluția dată de instanță nu poate fi decât de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire, în cazul în care ea nu se fundamentează pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 394 Cod proc. pen. Soluția de respingere ca nefondată a unei cereri de revizuire, nu ar putea fi adoptată decât în cea de-a doua etapă, a rejudecării după admiterea în principiu deoarece respingerea ca nefondată în procedura admiterii în principiu, ar echivala cu crearea unui paralelism nepermis cu soluțiile ce se pot pronunța după rejudecare, conform art. 406 al. 4 Cod proc. pen.
În cazul în speță, instanța de fond a reținut că motivele invocate de revizuent nu se regăsesc în cazurile reglementate de art. 394 Cod proc. pen.
Depozițiile martorilor ascultați în cauză(, G, ) au fost analizate prin coroborare cu celelalte mijloace de probă ( certificatul medico- legal, plîngerea reprezentantului legal al părții vătămate, declarațiile părții vătămate,procesul verbal de confruntare, testul poligraf) și nu în mod singular, nu s-a dovedit faptul denaturării probelor de către martori, nemaivorbind de inexistența, în acest moment procesual, a unei hotărâri prin care să se rețină că s-a comis infracțiunea de mărturie mincinoasă, nu au fost invocate elemente de fapt necunoscute și neverificate de instanțele care au soluționat cauza și pe baza cărora să se poată dovedi netemeinicia hotărârii și nu există două hotărâri definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei și care nu se pot concilia.
Toate aspectele învederate au fost cunoscute de instanțe la judecata pe fond a cauzei și în căile ordinare de atac, ele constituind elementele pe care condamnatul și-a susținut apărarea, înlăturată motivat.
Criticile invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 394 al.1 lit. a, b, e Cod proc. pen. și nici în celelalte cazuri reglementate de același text de lege.
S-a mai reținut că soluția este în acord cu decizia nr. 60/2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 394 Cod proc. pen. că cererea de revizuire întemeiată pe alte motive decât cazurile prevăzute de lege, este inadmisibilă.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel revizuentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Revizuentul nu și-a motivat în scris apelul, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței a arătat că martorii și-au schimbat depozițiile și din acest motiv și-a pierdut libertatea, prima instanță l-a achitat, însă în recurs i s-a dat o pedeapsă de 15 ani, fără să fie vinovat, nu a săvârșit nici un viol și nu a greșit cu nimic niciodată.
Curtea, examinând sentința apelata in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 371 al.2 C.P.P. constata ca apelul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, revizuirea reprezintă o cale extraordinara de atac, prin care sunt atacate hotărâri judecătorești definitive care contin grave erori de fapt.
Finalitatea acestei căi de atac consta in înlăturarea erorii judiciare, iar functia procesuala a instituției presupune descoperirea, strângerea si aducerea in fata instantei a unui material probator cu totul inedit, sau cel puțin necunoscut instantei, care sa permită constatarea erorii judiciare si înlăturarea ei.
Fiind o cale extraordinara de atac, revizuirea poate fi ceruta numai pentru cazurile expres si limitativ prevazute de art. 394 al.1 lit.a-e
C.P.P.In prezenta cauza se constata ca revizuentul a arătat că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat și a solicitat în acest scop suplimentarea probatoriului cu audierea unor persoane care ar putea cunoaște aspecte legate de comportamentul necorespunzător al victimei și că aceasta a întreținut raporturi sexuale cu o altă persoană, punând în discuție cazul de revizuire prev. de art. 394 lit.a Cpp.
Pentru existența acestui caz de revizuire legea impune îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și aceste fapte sau împrejurări să poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, adică să ducă la o soluție diametral opusă.
Or, în prezenta cauză se constată că revizuentul nu a arătat și susținut existența unor fapte sau împrejurări concrete ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei ci a solicitat suplimentarea probatoriului, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii să se poată obține o prelungire a probațiunii pentru faptele deja cunoscute și verificate de instanță. De altfel, curtea observă că toate aspectele invocate de revizuent în această cale extraordinară de atac au mai fost invocate și analizate în celelalte două căi ordinare, respectiv apel și recurs, fiind respinse ca nefondate.
Totodată, curtea constată că în cauză nu sunt incidente nici celelalte cazuri de revizuire prevăzute de art. 394 lit. b-d.
C.P.P.Având în vedere că cererea de revizuire se soluționează în două etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 403.C.P.P. admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv a condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii, termenul de introducere, instanța neimplicându-se în nici un fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de aceasta nu poate fi decât respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire în cazul în care a nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 394.C.P.P. În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. LX din 24.09.2007, publicată în nr.574/30.07.2008, obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 4142alin.3.C.P.P.
Prin urmare, constatând că în cauză nu este incident nici un caz de revizuire din cele expres si limitativ prevazute de art. 394 al.1 lit.a-e C.P.P. în mod corect tribunalul a respins cererea, ca inadmisibilă.
Față de aceste considerente, curtea urmeaza ca, in baza art.379 al.1 pct.1 lit. C.P.P. sa respinga apelul, ca nefondat.
In conformitate cu disp.art. 192 al.2. apelantul C.P.P. - revizuient va fi obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat, iar onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, conform art. 189 C.P.P.va fi plătit din fondurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b cod procedură penală;
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuent - fiul lui și, născut la data de 20.09.1953, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 366/CEA din 06 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Penală, în dosarul penal nr-.
Dispune plata din fond Cao norariului cuvenit apărătorului din oficiu av. (), în sumă de 100 lei.
Dispune obligarea apelantului la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate în procesul penal în sumă de 200 lei.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
GREFIER,
I -
Jud. fond:
Red.. Jud. -
Tehnodact. -
3 ex./02.12.2009
Președinte:Daniel DinuJudecători:Daniel Dinu, Marius Cristian Epure
