Violul (art.197 cod penal). Decizia 11/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 11
Ședința publică de la 12 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 82/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu G, lipsă partea vătămată și reprezentantul legal.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind con semnată și atașată separat la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, achitarea inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere a apelului ca nefondat, având în vedere că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită, acesta a recunoscut comiterea faptei ( fila 22 dosar urmărire penală), declarație care se coroborează cu concluziile raportului medico legal efectuat asupra părții vătămate și declarațiile martorilor. Apreciază însă că hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul interzicerii tuturor drepturilor prev. de art. 64.
Cod PenalInculpatul - apelant, având ultimul cuvânt a solicitat rejudecarea cauzei la orice altă instanță, întrucât este nevinovat, nu există probe împotriva sa, este căsătorit și are un copil minor în întreținere și până la data arestării a avut loc de muncă. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 82/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-, în disp.art.197 al.3 raportat la art.197 al.1 Cod penal, inculpatul a fost con damnat la 17 (șaptesprezece) ani închisoare.
În baza art.65 al.2, 53 pct.2 lit.a Cod penal, s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b,e Cod penal, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, după executarea pedepsei închisorii. S-a făcut aplicarea art.71, 64 Cod penal.
În baza disp.art.14, 17, 346 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat, față de partea vătămată - prin reprezentantul legal, la plata sumei de 60,000 lei - daune morale (restul pretențiilor fiind nedovedite).
În baza disp.art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 03.09.2008, până la zi, iar conform disp.art.350 Cod procedură penală, art.160/b Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 30.10.2008.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, faptă prevăzută și pedepsită de disp. art.197 al.3 Cod penal raportat la art.197 al.1 Cod penal. În sarcina inculpatului, s-au reținut următoarele: în data de 13.06.2008, partea vătămată, în vârstă de 7 ani, în timp ce se deplasa spre casă, a fost acostată de inculpatul -, care a profitat de împrejurarea că aceasta era singură pe stradă și nu era niciun trecător prin zonă, a îmbrățișat-o, i-a ridicat rochia cu care era îmbrăcată și i-a introdus mâna în chiloți, palpându-i zona genitală și, în final, a deflorat-o cu degetul.Urmare a leziunilor suferite, partea vătămată a necesitat un număr de 15 zile de îngrijiri medicale și i s-a stabilit de către medicul neuropsihiatric diagnosticul de " stare de șoc, tulburări emoționale puternice. stare reactivă", aceasta fiind supusă în continuare la terapie psihologică, datorită traumelor suferite.
Partea vătămată, prin reprezentantul său legal -, s-a constituit parte civilă, în faza cercetării judecătorești cu suma de 200.000 lei - despăgubiri civile (100.000 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale ).
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de urmărire penală, au fost administrate probe cu înscrisuri, a fost audiat inculpatul - și s-au administrat probe testimoniale - fiind audiați martorii -, G, și, martori din rechizitoriu;, a, martori propuși în apărare de inculpat; și -, martorii părții vătămate, din analiza cărora instanța de fond a reținut următoarele: în data de 13.06.2008, partea vătămată, în vârstă de 7 ani, se afla în magazinul (chioșcul) familiei sale, situat în stația de tramvai - cartierul (b-dul -) din municipiul Reșița, unde bunica sa - - îndeplinea funcția de vânzătoare. Partea vătămată locuiește cu părinții săi, iar blocul în care aceasta și familia locuiește se află pe - din Reșița, respectiv în imediata apropiere a chioșcului menționat, mai precis în spatele blocului turn (nr.1) din stația de tramvai (spre sensul de mers centrul civic). În jurul orei 12,50, numita a fost sunată de către ginerele său - tatăl părții vătămate - și a primit de la acesta indicația de aot rimite acasă pe partea vătămată pentru a-i servi prânzul. Partea vătămată a plecat spre casă, având de străbătut doar o alee printre blocuri, traseu în care s-a întâlnit cu inculpatul. -l, partea vătămată și-a amintit că l-a mai văzut în apartamentul familiei, cu prilejul aniversării unei zile de naștere. Inculpatul, profitând de împrejurarea că partea vătămată era singură pe stradă și nu era niciun trecător în zonă, a îmbrățișat-o, i-a ridicat rochia cu care era îmbrăcată și i-a introdus mâna în chiloți, palpându-i zona genitală. Partea vătămată a început să se agite și să ceară insistent să fie lăsată în, cu atât mai mult cu cât inculpatul a început să o apese cu degetul în zona himenală, fapt care i-a provocat părții vătămate durere și a determinat-o să se zbată și să țipe. Partea vătămată a relatat că inculpatul i-a spus în acel moment,stai că imediat ești, Inculpatul i-a dat drumul părții vătămate ca urmare a faptului că aceasta a început să plângă și să facă, după care a fugit. În drum spre casă partea vătămată a fost auzită de martora care se afla la intrare în blocul în care se află cabinetul medical al Dr. și în care locuiește și partea vătămată. Datorită panourilor de protecție amplasate în jurul imobilului aflat în construcție, situat în spatele blocului nr.1 de pe b-dul -, vederea spre blocul în care locuiește partea vătămată este împiedicată. Pentru că martora nu a văzut ce s-a întâmplat, ci doar a auzit plânsete și țipete, văzând-o pe partea vătămată a întrebat-o ce s-a întâmplat, iar aceasta i-a povestit cele descrise anterior. Martora a declarat că partea vătămată părea a fi "disperată", plângea și era foarte speriată, iar când i-a arătat cum acel i-a dat jos chiloții și i-a băgat mâna în zona genitală, a văzut pe aceștia o picătură de sânge. Pentru că partea vătămată i-a spus martorei că locuiește în acel bloc, martora nu a mai însoțit-o până la domiciliu. Ajunsă acasă partea vătămată le-a povestit părinților cele petrecute, descriindu-l amănunțit pe inculpat și îmbrăcămintea care o purta, menționând că l-a mai văzut în apartamentul familiei. După ce partea vătămată s-a mai liniștit a plecat împreună cu tatăl său pentru a încerca să-l găsească pe agresor. L-au căutat în zona și pentru că nu l-au găsit s-au întors acasă. Ajunși în apropierea scării nr.2 a blocului în care locuiesc l-au văzut pe inculpat, iar partea vătămată a confirmat că acesta este agresorul, după care partea vătămată a fugit în casă, iar tatăl acesteia a încercat să-l rețină pe inculpat. Între cei doi a luat naștere un conflict, în urma căruia inculpatul a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Totodată au fost sesizate organele de poliție.
Partea vătămată a fost expertizată medical, fiind necesară sedarea sa, datorită stării sale agitate, din Raportul de constatare medico-legală nr.A-138/13.06.2008/18.06.2008 (fila 16, dosar urmărire penală), întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală C-S, rezultând că partea vătămată prezenta o deflorare recentă care putea avea vechimea din cursul zilei de 13 iunie 2008 și s-a putut produce prin introducerea în vagin a unui corp dur de formă alungită, pentru leziunile suferite necesitând un număr de 15 zile îngrijiri medicale, în caz de evoluție favorabilă. Partea vătămată a fost supusă și unui consult neuropsihiatric, stabilind-se diagnosticul "Stare de șoc. Tulburări emoționale puternice. Stare reactivă". La această dată partea vătămată continuă terapia psihologică (fila 19, dosar urmărire penală), iar din declarațiile tatălui său rezultă că partea vătămată încă are coșmaruri legate de acest abuz sexual. De asemenea, partea vătămată a declarat că refuză să mai poarte fuste sau rochii, deoarece acestea îi amintesc de acțiunea agresivă pe care inculpatul a exercitat-o asupra sa.
Procedându-se la o prezentare pentru recunoaștere după planșă fotografică, partea vătămată l-a identificat pe inculpatul -, dintr-u grup de persoane ale căror fotografii i-au fost prezentate, ca fiind persoana care a agresat-
Cu ocazia audierii sale (în faza actelor premergătoare propunerii de arestare și în faza cercetării judecătorești), inculpatul - nu a contestat întâlnirea cu partea vătămată din data de 13.06.2008. Acesta a declarat că partea vătămată s-a împiedicat, iar el a încercat să-i aplaneze căderea, manevră în timpul căruia mâna sa dreaptă a ajuns între picioarele părții vătămate, moment în care a "introdus degetul foarte puțin în vaginul fetiței, fără a avea nicio intenție sexuală".
În faza de urmărire penală, inculpatul a refuzat să facă declarații, prevalându-se de disp. art.70 Cod procedură penală.
Analizând declarațiile inculpatului, existente la dosarul cauzei (filele 22, 23 - dosar urmărire penală, fila 14 - dosar nr- și 23, 24 - dosar nr-), s-a constatat că acestea sunt adevărate și confirmă în mod cert faptul că inculpatul s-a întâlnit în ziua de 13.06.2008, în jurul orelor 13,30-14,00, cu partea vătămată. Referitor la agresiunea exercitată asupra victimei - minora parte vătămată, inculpatul a negat acest aspect în majoritatea declarațiilor sale, excepție făcând declarația scrisă personal, existentă la fila 22 dosar urmărire penală.
Din coroborarea acesteia cu celelalte probe existente la dosar a rezultat fără dubiu, faptul că inculpatul a agresat-o pe partea vătămată minoră.
Apărarea inculpatului în sensul că el doar a încercat să o ajute pe partea vătămată să nu se lovească pentru că se împiedicase, nu a fost reținută.În altă ordine de idei, apărarea inculpatului în sensul că partea vătămată l-a indicat pe el ca fiind agresorul, cu ocazia recunoașterii după fotografie, pentru a justifica acțiunile tatălui său, nu este fondată întrucât, așa cum rezultă din declarația părții vătămate, aceasta l-a identificat imediat după agresiune, spunându-le părinților că este o persoană care a fost la ziua unei vecine, care purta un tricou negru, era nu prea înalt, mai slab și tânăr și cu chelie, or această descriere a avut loc înainte de conflictul dintre inculpat și tatăl părții vătămate. De asemenea, în sensul aceleiași identificări a inculpatului, ca fiind una și aceeași persoană cu agresorul, este și operațiunea de desfășurare a recunoașterii și recunoașterea însăși după fotografie. Așa cum se observă din planșele foto alături de fotografia inculpatului, părții vătămate i-au fost prezentate și alte fotografii ale unor bărbați, cu vârste identice sau apropiate, însă partea vătămată l-a identificat fără ezitare pe inculpat.
Apărarea inculpatului, în sensul că nu el este autorul faptei, ci o altă persoană care are trei copii, este, de asemenea, nefondată, mențiunea din declarația existentă la fila 23 dosar (scrisă de o altă persoană) cu privire la numărul copiilor (trei) care se află în contradicție cu cele existente în celelalte declarații date în faza cercetării judecătorești și urmăririi penale, fiind irelevantă, pe de o parte, și reprezintă o simplă eroare, întrucât din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică - fila 26 - rezultă că în familia inculpatului au fost trei copii (doi frați ai acestuia fiind decedați în prezent).
În ceea ce privește faptul că inculpatul are un IQ ridicat (100) și că o persoană cu un astfel de IQ nu poate fi acuzată de pedofilie, tribunalul a apreciat ca nefondată o astfel de apărare, întrucât, așa cum rezultă din înscrisul medical existent la dosar, inculpatul are un intelectde nivel mediu, pe de o parte, iar pe de altă parte, IQ unei persoane nu are nicio legătură cu activitatea sa antisocială și deviația de comportament sexual (se cunosc în istoria omenirii persoane cu IQ mult mai ridicat și care au înțeles să-și folosească inteligența în sensul producerii de rău).
Față de considerentele de mai sus și probele dosarului, tribunalul a apreciat că inculpatul - se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de viol, așa cum este ea prevăzută în disp. art.197 al.3, 197 al.1 Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat că sub aspectul despăgubirilor materiale solicitate, partea vătămată, prin reprezentantul său legal, nu a făcut dovada acestora (martorii audiați neputând preciza cuantumul cheltuielilor efectuate de părinții părții vătămate, ocazionate de agresiunea suferite de partea vătămată din partea inculpatului). În ceea ce privește despăgubirile morale solicitate (100.00 lei), instanța de fond a apreciat că acestea sunt parțial justificate.
Astfel, din analiza probelor dosarului a rezultat, fără dubiu, că partea vătămată (minoră) a suferit o traumă psihică de necontestat ca urmare a activității infracționale a inculpatului, traumă ce necesită și în prezent terapie psihologică, minora prezentând și în prezent "coșmaruri nocturne, nu mai doarme singură, nu mai vrea să poarte rochițe sau fustițe. Nu mai acceptă să meargă singură, la bloc, pe lângă construcția dintre stradă și locuință". De asemenea, este de necontestat trauma fizică, atingerea adusă integrității fizice a părții vătămate, prin deflorarea sa ca urmare a agresiunii suferite.
Față de atingerea adusă integrității fizice și psihice (drept garantat de art.22 din Constituția țării) a părții vătămate, instanța de fond a apreciat ca justificate acordarea de daune morale în cuantum de 60.000 lei,această sumă fiind în măsură să contribuie la repararea prejudiciului moral suferit.
Văzând și disp. art.52 și 72 Cod penal, instanța de fond a apreciat că față de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului (care a încercat să disimuleze și denatureze adevărul), de limitele de pedeapsă prevăzută de Codul penal, o pedeapsă de 17 ani închisoare este în măsură să contribuie la schimbarea atitudinii acestuia față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială.
Împotriva sentinței penale nr.82 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr- a declarat apel, în termenul legal, inculpatul, apel înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 17.12.2008.
Prin memoriul depus la dosar la fila 6, inculpatul a solicitat rejudecarea dosarului de către o altă instanță, deoarece tatăl părții vătămate este polițist în municipiul Reșița și a avut o influență în condamnarea sa, arătând și faptul că nu se face vinovat de comiterea faptei, de la data presupusului incident a fost cercetat în stare de libertate o perioadă de 80 de zile, nu s-a efectuat o recunoaștere din grup, nu există probe la dosar care să conducă la concluzia că se face vinovat pentru fapta de viol.
La termenul de judecată din 12.02.2009 instanța de apel a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată în filă separată la dosar.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art.371 al.2 pr.pen. instanța de apel apreciază că hotărârea penală atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și ansamblul probator administrat în cauză.
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și readministrate în fața instanței și din care reiese că în data de 13 iunie 2008 partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul pe care anterior îl întâlnise în casa familiei, iar acesta profitând de faptul că partea vătămată era singură pe stradă și nu era nici un trecător în zonă, a îmbrățișat-o pe partea vătămată, i-a ridicat rochia cu care era îmbrăcată și și-a introdus mâna în chiloții acesteia, palpând zona genitală. Din depozițiile martorilor cărora partea vătămată le-a împărtășit evenimentul reiese că aceasta a început să se agite și să ceară insistent să fie lăsată în, întrucât inculpatul începuse să o apese cu degetul în zona himenală provocându-i durere și liniștind-o că va fi imediat. Starea de fapt relatată de partea vătămată, în vârstă de 7 ani este confirmată de martora care a auzit țipete și, văzând-o pe partea vătămată a întrebat-o despre întâmplare, fetița povestindu-i martorei cu lux de amănunte evenimentul deoarece martora, din zona în care se afla, nu avea vizibilitate.
În sprijinul vinovăției inculpatului stă și raportul de constatare medico-legală nr.138 din 13.06.2008 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală CSc are concluzionează că partea vătămată prezenta o deflorarea recentă produsă prin introducerea în vagin a unui corp dur de formă alungită. Partea vătămată, urmare a activității ilicite a inculpatului a necesitat pentru vindecare un număr de 15 zile de îngrijiri medicale, de asemenea consultul psihiatric stabilind starea psihică precară a părții vătămate, șocul și tulburările emoționale puternice ale acesteia.
Nu se poate reține că partea vătămată l-a confundat pe inculpat deoarece, în primul rând îl cunoștea anterior, la familia unor prieteni, iar pe de altă parte cu ocazia recunoașterii după planșa foto, partea vătămată a indicat fără ezitare persoana inculpatului. Inculpatul nu a negat întâlnirea avută în data de 13.06.2008 cu partea vătămată și nici chiar introducerea degetului în vaginul acesteia, fără însă a oferi o explicație pentru gestul său.
În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora. Ca măsură de constrângere și mijloc de reeducarea pedeapsa aplicată de prima instanța este just stabilită față de modul de săvârșire al faptei, personalitatea inculpatului și natura infracțiunii comise.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel apreciază că aceasta este corect soluționată, partea vătămată fiind puternic afectată psihic de evenimentul petrecut și necesitând o atenție și un tratament sporit pentru refacerea traiului normal avut anterior.
Astfel, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, în temeiul art. 379 pct. 1 lit.b p Cod Penal se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 82/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
În temeiul art. 350.p Cod Penal se va menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 381.p Cod Penal raportat la art. 88.p se deduce în continuare starea de arest din 30.10.2008 la zi.
Văzând și prevederile art. 192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN ELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct. 1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 82/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
în temeiul art. 350.p Cod Penal menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 381.p Cod Penal raportat la art. 88.p deduce în continuare starea de arest din 30.10.2008 la zi.
În temeiul art. 192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
pronunțată în ședința publică din 12.02.2009
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red.AN/17.02.2009
Tehnored AJ/23.02.09
Prima instanță: Trib. C S-
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin
