Violul (art.197 cod penal). Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 197 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 1110
Ședința publică de la 11 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: George Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Valentina Trifănescu
Judecător - -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțării de la data de 06 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect recursurile promovate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, inculpații (deținut în Penitenciarul d e Minori și C) și (în stare de libertate), precum și de părțile civile și, împotriva deciziei penale nr. 173 din 26 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită, în ziua dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 105/02.04.2009 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în baza art. 197 cod procedură penală, au fost respinse excepțiile invocate de inculpații și.
În baza art. 189 alineat 2 cod penal raportat la art. 74 alineat 1 literele a și c cod penal, cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 23.09.1982, în localitatea Reșița, jud. C S, domiciliat în localitatea, str. -, - 8,. D,. 14, jud. A, fără forme legale în comuna, sat, jud. G, fără ocupație, CNP - la 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 189 alineat 2 cod penal raportat la art. 74 alineat 1 literele a și c cod penal cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 20 raportat la art. 197 alineat 2 litera a cod penal, raportat la art. 74 alineat 1 literele a și c cod penal cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 197 alineat 1 cod penal, raportat la art. 74 alineat 1 literele a și c cod penal cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 86 alineat 1 din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 74 alineat 1 literele a și c cod penal cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera d cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art.33-34 cod penal. au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare și au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și lit. b cod penal, în condițiile prevăzute de art. 71 cod penal, iar în baza art. 36 alin.(3) cod penal, s-a dedus din pedeapsa de executat intervalul de timp cuprins între 09.09.2008-27.11.2008, perioadă în care inculpatul a fost arestat preventiv.
A fost menținută măsura obligării de a nu părăsi localitatea, instituită în sarcina inculpatului, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei sentințe.
În baza art. 189 alineat 2 cod penal raportat la art. 74 alineat 1 litera a cod penal, cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 11.09.1989 în mun. M, jud. G, domiciliat în comuna, sat, jud. G, cetățenie română, fără ocupație, CNP - - la 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 189 alineat 2 cod penal raportat la art. 74 alineat 1 litera a cod penal cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 20 raportat la art. 197 alineat 2 litera a cod penal, raportat la art. 74 alineat 1 litera cod penal cu aplicarea art. 76 alineat 1 litera b cod penal, a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare (parte vătămată ).
În baza art. 33-34 cod penal, au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare și au fost interzise inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și lit. b cod penal, în condițiile prevăzute de art. 71 cod penal.
În baza art. 36 alin. (3) cod penal, s-a dedus din pedeapsa de executat intervalul de timp cuprins între 09.09.2008-27.11.2008, perioadă în care inculpatul a fost arestat preventiv, precum și perioada cuprinsă între 04.02.2009 (data arestării preventive a inculpatului) și până la data pronunțării prezentei sentințe.
În baza art. 350 C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 346 alineat 1 raportat la art. 998 cod civil, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 7.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale și la plata sumei de 2.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale.
În baza art. 346 alineat 1 raportat la art. 998 cod civil, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale și la plata sumei de 1.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale.
În baza art. 191 alin. (1) C.P.P. inculpații și au fost obligați la 1.100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 100 lei onorariu avocat din oficiu (avocat pentru partea vătămată ) s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat în fapt că, în seara de 8.09.2008, părțile vătămate s-au deplasat la discoteca din, iar după închiderea acesteia, au mers la barul din Casa de Cultură. La un moment dat, în bar au venit cei doi inculpați, care s-au așezat la masa părților vătămate, intrând în vorbă cu acestea. Ulterior, părțile vătămate l-au rugat pe martorul să le ducă acasă cu autoturismul acestuia, ieșind toți trei din bar și îndreptându-se spre autoturism, timp în care au ieșit și inculpații, strigându-le și spunându-le că le vor duce ei acasă. Părțile vătămate au spus că vor să meargă cu, astfel că au urcat în autoturism, iar după ce a pornit motorul, inculpații, după o înțelegere prealabilă, l-au amenințat pe acesta cerându-i cheile de la mașina sa, după care i-au dat cheile de la autoturismul marca al lui, spunându-i să ducă părțile vătămate acasă cu acest autoturism.
După ce martorul a condus autoturismul aproximativ 50, inculpații i-au barat drumul, spunând că merg și ei cu mașina, inculpatul urcând pe scaunul din față-dreapta, lângă partea vătămată, iar inculpatul lângă partea vătămată, pe bancheta din spate. După cca. 150. inculpații i-au spus martorului să oprească mașina și după ce l-au îndepărtat pe acesta de la volanul autoturismului, atribuindu-i amenințări, la volan s-a urcat inculpatul. Partea vătămată a coborât din autoturism îndreptându-se spre Casa de cultură, iar inculpații, după ce l-au lăsat pe martor din autoturism, s-au întors, amenințând-o și pe partea vătămată să urce în autoturism. Inculpații au revenit în fața Casei de Cultură, solicitându-i martorului să aducă telefonul și pachetul de țigări inculpatului, pe care acesta le uitase în bar.
În continuare, inculpatul a întors autoturismul din drum, respectiv din direcția, unde locuiau părțile vătămate și a continuat deplasarea în direcția satului. Părțile vătămate s-au speriat, au început să-i roage pe inculpați să le ducă acasă, însă aceștia au refuzat și, pe traseu, le-au amenințat că le vor viola, fără a preciza în ce mod vor alege victimele. Partea vătămată a trimis mesaje de pe telefonul mobil martorului, prin care cerea ajutor, ocazie cu care inculpatul i-a luat telefonul mobil și l-a pus pe bordul autoturismului. După aproximativ 20 km. de mers, a oprit autoturismul, a trecut pe bancheta din spate, lângă partea vătămată, iar la volan a trecut inculpatul, fără ca acesta din urmă să posede permis de conducere.
Văzând că, inculpații refuză să le elibereze și auzind intențiile acestora de a le viola, la un moment dat, partea vătămată, profitând de neatenția inculpatului, a sărit din autoturism și a fugit prin întuneric, intrând în curtea locuinței martorului, căruia i-a povestit cele întâmplate.
Martorul a apelat la numărul de urgență și a anunțat organele de poliție.
Inculpatul a coborât din mașină pentru a căuta pe partea vătămată și văzând că nu o găsește, s-a urcat din nou în autoturism, fiind lăsat la domiciliul său din comuna. Ulterior inculpatul a condus-o pe partea vătămată în afara localității și a întreținut cu aceasta un raport sexual, prin constrângere.
Părții vătămate i-a fost eliberat certificatul medico-legal în care s-a concluzionat că aceasta a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corp dur, cădere și târâre pe plan dur, cu asperități.
De asemenea, în ceea ce privește partea vătămată, din raportul de constatare medico-legal a reieșit faptul că aceasta prezenta leziuni traumatice care s-au putut produce prin comprimare cu mâna, zgâriere și lovire cu corp dur, care pot data din 9.09.2008, concluzionându-se că topografia leziunilor ar putea pleda ca leziuni specifice unei constrângeri, în vederea întreținerii unui raport sexual.
Situația de fapt descrisă anterior a reieșit din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor audiați, adresa nr. 66693 din 23.09.2008 eliberată de din cadrul Prefecturii A, din care a rezultat că inculpatul nu posedă permis de conducere, rapoartele de constatare medico-legală eliberate de G, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța de fond a ținut seama de pericolul social al faptelor comise, limitele de pedeapsă prevăzute pentru faptele comise și datele ce caracterizează persoana inculpaților, care nu au recunoscut faptele.
Împotriva hotărârii primei instanțe, au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru, inculpații și și părțile civile și.
În apelul Parchetului a fost criticată sentința, susținându-se în esență că: în mod greșit s-au reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților; pedepsele aplicate inculpaților au fost greșit individualizate în raport cu dispozițiile art. 72.pen. și în ceea ce privește latura civilă, instanța de fond nu a motivat pentru care dintre faptele săvârșite de cei 2 inculpați i-a obligat pe aceștia, individual, la despăgubiri materiale reprezentând daune morale către părțile vătămate și.
Inculpații au criticat sentința, susținând că: în mod greșit au fost condamnați pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 al. 2.pen.; în mod greșit au fost condamnați pentru infracțiunea de tentativă la viol prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 2 lit. a pen.; în mod greșit au fost obligați, în solidar, la plata cheltuielilor judiciare statului, cu încălcarea dispozițiilor art. 191 alin. 2. pr. pen. și, de asemenea, în mod greșit au fost obligați la plata sumei de 100 lei onorariu apărător oficiu pentru partea civilă, în condițiile în care aceasta a avut avocat ales.
La rândul lor, părțile civile au criticat hotărârea, susținând că în mod greșit au fost reținute în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante, iar pedepsele aplicate sunt mici, în raport de gravitatea faptelor comise și, totodată, daunele morale acordate sunt prea mici, față de starea de teamă și groază la care au fost supuse.
Prin decizia penală nr. 173 din 26 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GORJ, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru, inculpații și și părțile civile și; s-a desființat sentința și s-a înlăturat aplicarea art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. b pen. cu privire la inculpatul.
S-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului, iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d pr. pen. a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 189 alin. 2. pen. (p. văt. ) și art. 20 rap. la art. 197 alin. 2 lit. a pen. (văt.p. ).
S-au majorat pedepsele pentru inculpatul la: 7 ani pentru infracțiunea prev. de art. 189 alin. 2.pen. (văt.p. ); 5 ani pentru infracțiunea prev. de art. 197 alin. 1.pen. (văt.p. ); 1 an și 6 luni pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, iar în baza art. 33-34.pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani, pe care a sporit-o cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute 7 ani și 6 luni închisoare.
S-a dispus înlăturarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. b Cod penal, cu privire la inculpatul și s-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d pr.pen. a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 2 lit. a pen. (văt.p. ).
S-au majorat pedepsele pentru cele 2 infracțiuni prev. de art. 189 alin. 2.pen. la câte 7 ani închisoare, fiecare, iar în baza art. 33-34.pen. s-au contopit cele 2 pedepse în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 7 ani închisoare.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-au înlăturat din sentință dispozițiile referitoare la latura civilă și cheltuielile judiciare statului; au fost obligați inculpații, în solidar, la 5.000 lei daune morale către partea civilă; au fost obligați inculpații la 7.000 lei daune morale și la 2.000 lei daune morale, către partea civilă.
A fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare statului și inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului la fond, cheltuieli în care nu se include suma de 100 lei onorariu apărător oficiu, care s-a menționat în dispozitivul sentinței.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat în esență că pentru cei doi inculpați nu poate subzista și infracțiunea de tentativă la viol în forma prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 2 lit. c pen. 2, fapte pentru inculpatul și o faptă pentru inculpatul (parte vătămată ), deoarece fapta acestora, constând în urcarea cu forța a victimelor în autoturism și transportarea acestora spre un loc unde aveau intenția să săvârșească violul - pe parcurs victima sărind din autoturism - constituie infracțiunea de lipsire de libertate.
Împrejurarea că inculpații au conceput săvârșirea infracțiunii respective ca un mijloc pentru realizarea violului este fără relevanță, atâta timp cât ei nu au săvârșit această ultimă infracțiune, în al cărui conținut să fie absorbită ca element constitutiv acțiunea de privare de libertate.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta, săvârșind infracțiunea de viol împotriva victimei, acțiunea de lipsire de libertate față de aceasta a fost absorbită ca element constitutiv al infracțiunii de viol.
Deci, față de cele arătate, prima instanță trebuia să rețină că inculpatul a comis 3 infracțiuni, respectiv lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 2.pen. viol, prev. de art. 197 alin. 1.pen. și conducerea unui autoturism fără a poseda permis de conducere, prev, de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, iar inculpatul C-tin, 2 infracțiuni de lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 2 pen. pentru celelalte infracțiuni lipsind unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectivă, astfel încât s-a impus achitarea inculpaților, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d pr.pen.
În condițiile în care inculpații au negat comiterea faptelor, raportat și la gravitatea acestora, instanța de apel a constatat că instanța de fond în mod greșit a reținut în favoarea acestora circumstanțe atenuante, care au fost înlăturate.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor, s-a avut în vedere criteriul de ordin obiectiv ce privește natura faptelor comise, gravitatea acestora și urmările produse, precum și criteriul de ordin subiectiv referitor la persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, însă au negat fără temei comiterea faptelor în faza de judecată, elemente în raport de care, conform dispozițiilor art. 33-34.pen. instanța de apel a aplicat inculpatului o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, iar inculpatului C-tin o pedeapsă de 7 ani închisoare.
Referitor la daunele morale acordate părților civile, tribunalul a constatat că acestea nu sunt proporționale cu trauma fizică și psihică suferită de fiecare parte civilă în urma comiterii faptelor inculpaților, situație față de care daunele morale s-a impus a fi majorate la 5.000 lei față de partea civilă și la 9.000 lei față de partea civilă. Cu privire la plata acestora, există obligație solidară a inculpaților numai cu privire la daunele morale cuvenite părții civile, iar cu privire la partea civilă, inculpatul urmează să suporte 7.000 lei, iar inculpatul 2.000 lei, cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei decizii, au declarat - în termen legal - atât Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GORJ, inculpații (deținut în Penitenciarul d e Minori și C) și (în stare de libertate), cât și de părțile civile și.
Ministerul Publica criticat decizia pentru nelegalitate, deoarece în mod greșit a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prev.de art.20 rap.la art.197 alin.2 Cod penal și în mod greșit a fist achitat inculpatul, pentru aceeași infracțiune ce vizează aceeași parte vătămată, respectiv.
Părțile civile au criticat hotărârile pentru greșita achitare a celor doi inculpați, iar pe latură civilă pentru greșita stabilire a despăgubirilor ce reprezintă daune morale în sarcina ambelor părți civile.
Inculpatul a criticat hotărârile pentru că în mod netemeinic ar fi fost condamnat pentru infracțiunea de lipsire de libertate, pentru cea de viol care o privește pe partea vătămată, iar inculpatul a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece ar fi fost condamnat pentru o infracțiune pentru care nu a fost trimis în judecată, că nu ar fi beneficiat de o apărare efectivă în timpul urmăririi penale și a judecății, că nu există probe cu privire la infracțiunea de viol și lipsire de libertate, iar ambii inculpați au mai invocat și greșita individualizare a pedepselor.
Recursurile formulate de către inculpați sunt nefondate, iar recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GORJ și părțile civile sunt fondate, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
Curtea reține că, în noaptea de 8/9 septembrie 2008, inculpații, cu știință, au lipsit de libertate în mod ilegal pe părțile vătămate și, deoarece prin constrângere, le-au determinat să se urce în autoturismul marca ce aparține inculpatului și apoi le-au transportat pe ruta --, cu intenția de a întreține relații sexuale cu acestea, autoturismul fiind condus de inculpatul, care nu posedă permis de conducere. Curtea mai reține și că după ce partea vătămată a reușit să sară din autoturism, în urmărirea sa plecând inculpatul, inculpatul și-a continuat drumul și apoi în urma constrângerilor exercitate a reușit să întrețină raport sexual cu partea vătămată.
Curtea nu poate reține apărarea inculpaților cum că părțile vătămate s-ar fi urcat de bună voie în autoturism, și că asupra lor, nici înainte și nici în timpul deplasării cu acesta, nu s-ar fi exercitat acte de constrângere, deoarece susținerile inculpaților sunt contrazise de declarațiile martorilor, și.
Din modul în care au conceput faptele, Curtea reține că inculpații au încercat să aibă tot timpul controlul asupra celor două părți civile, iar locurile și împrejurările în care ei susțin că acestea ar fi avut libertate de mișcare au fost alese în așa fel încât părțile civile să nu poată să ia contact în mod efectiv cu martori cărora să le ceară ajutorul, inculpații fiind pregătiți să intervină și să le împiedice.
De altfel, dacă părțile civile ar fi avut libertatea de mișcare, nu se justifică de ce ele au trimis mesaje de ajutor tip SMS martorului și apoi și-ar fi găsit refugiul în locuința martorului din comuna și i-ar fi cerut acestuia ajutorul, ajutor pe care de altfel, martorul l-a și acordat.
Față de timpul mare scurs între momentul în care părțile vătămate au fost urcate în autoturism și până în momentul în care inculpatul ar fi întreținut raport sexual cu victima, Curtea apreciază că lipsirea de libertate a victimei nu intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de viol, această faptă păstrându-și autonomia proprie.
În consecință, Curtea reține că ambii inculpați au comis infracțiunea de lipsire de libertate prev.de art.187 alin.2 Cod penal, iar inculpatul și infracțiunea prev.de art.197 alin.1 Cod penal, dar și infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, inculpații susmenționați nefiind vinovați și de infracțiunea prev.de art.20 rap.la art.197 alin.1 Cod penal, parte vătămată fiind, deoarece față de aceasta nu au existat acte materiale de constrângere în sensul determinării ei să întrețină un act sexual neconsfințit.
În privința criticii că nu ar fi existat elemente de constrângere pentru realizarea unui raport sexual cu partea civilă, Curtea reține că raportul de constatare medico-legal stabilește că victima prezenta pe corp mai multe echimoze și excoriații, respectiv în zona mamelei stângi, în regiunea toraco lombară vertebrală și pe gamba dreaptă și, concluziile medicului legist, așa cum au fost exprimate prin raportul de constatare nr.1758 din 10 septembrie 2008, fiind acelea că leziunile de violență ar putea pleda ca leziuni specifice unei constrângeri, în vederea întreținerii unui raport sexual, sens în care în mod constant a pledat și această victimă.
Așa zisele contradicții dintre declarațiile martorilor și ale victimelor sunt aspecte circumstanțiale secundare ce nu au o legătură directă cu actele materiale ale inculpaților și care realizează elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate și pentru inculpatul a infracțiunii de viol.
Cu privire la critica formulată de inculpatul, referitor la faptul că nu ar fi beneficiat la o apărare efectivă, aceasta se reține ca fiind nefondată, deoarece inculpații au fost asistați de apărători aleși pe tot parcursul judecării în fond și în apel a cauzei, cererile lor probatorii au fost puse în discuție, instanța pronunțându-se motivat asupra lor, așa cum rezultă din încheierile de ședință, iar instanța de fond la data când au avut loc dezbaterile, a dispus și amânarea cauzei, ca urmare, prin altele, și a solicitărilor formulate de apărător pentru depunerea de concluzii scrise.
De asemenea, Curtea apreciază că nu sunt fondate nici criticile ce vizează individualizarea pedepselor aplicate fiecăruia dintre inculpați, deoarece în proporționalizarea acestora instanța este obligată să țină seama de criteriile prev.de art.72 Cod penal, inclusiv de dispozițiile art.181alin.2 Cod penal, care la stabilirea în concret a gradului de pericol social, obligă să se țină seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.
În ceea ce privește critica laturii civile formulată de cele două părți civile, în sensul că instanțele au stabilit în mod eronat daunele către cele două părți civile, daunele solicitate de partea civilă vizând atât infracțiunea de libertate, cât și cea de viol, iar daunele morale cerute de partea civilă putând fi acordate doar în raport de infracțiunea de lipsire de libertate, solidaritatea inculpaților în producerea prejudiciului către cele două părți civile fiind, potrivit legii civile, doar în raport de infracțiunea de lipsire de libertate prev.de art.192 alin.2 Cod penal.
Cu motivarea reținută, în temeiul art.38515alin.1 pct.2 lit.d Cod pr.penală, se vor admite recursurile declarate de Ministerul Public și de cele două părți civile, se va casa decizia și sentința, se vor repune în individualitatea lor pedepsele aplicate fiecărui inculpat și procedându-se la o nouă judecată, inculpatul va fi condamnat pentru infracțiunile prev.de art.197 alin.1 Cod penal, art.189 alin.2 Cod penal (două fapte ce vizează pe fiecare din părțile civile și ) și art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr.6/2007, la pedeapsa închisorii pentru fiecare din infracțiunile susmenționate și la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal - fiindcă având în vedere valorile sociale ocrotite prin cele două infracțiuni, inculpatul este nedemn să participe la procesul electoral și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat - iar inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii pentru infracțiunea prev.de art.189 alin.2 Cod penal și la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal - pentru aceleași considerente ca și în cazul coinculpatului - pentru două fapte comise în sarcina fiecăreia din părțile civile și.
Pentru ambii inculpați se va proceda la recontopirea pedepselor, așa cum au fost proporționalizate potrivit art.72 Cod penal, urmând ca aceștia să execute pedeapsa cea mai grea prin privare de libertate.
Cu privire la latura civilă, inculpatul va fi obligat la 40.000 lei despăgubiri morale către partea civilă, ca urmare a condamnării sale pentru infracțiunea de viol, iar ambii inculpați în solidar vor fi obligați la câte 5.000 lei daune morale către fiecare din părțile civile și.
Pentru motivele arătate, în temeiul art.38515alin.1 pct.1 lit.b Cod pr.penală, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate, recursurile inculpaților și, împotriva deciziei penale nr. 173 din 26 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GORJ și al părților civile și.
Casează decizia și sentința.
Repune în individualitatea lor pedepsele aplicate fiecărui inculpat.
În baza art. 197 alin.1 CP condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 10 ani închisoare, faptă comisă în dauna civile p. .
În baza art. 189 alin2 CP condamnă același inculpate la cite o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru fiecare faptă comisă în sarcina fiecăreia din civile p. și.
În baza art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 așa cum a fost modificat și completat prin Lg. nr. 6/2007 condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a și 34 CP inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.
În baza art. 71 CP interzice ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a și b CP.
În baza art. 189 alin.2 CP condamnă pe inculpatul la câte o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru fiecare faptă comisă în dauna părților civile și.
În baza art. 33 lit. a și 34 CP inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
În baza art. 71 CP interzice ca pedeapsă accesorie inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a și b CP.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. La art. 10 lit. a CP achită pe fiecare din inculpați, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 rap. La art. 197 alin.1 CP (civ.p. ).
Deduce prevenția inculpatului de la 09.09.2008 la 27.11.2008 și deduce prevenția inculpatului de la 09.09.2008 la 27.11.2009 și de la 04.02.2009 în continuare la zi.
Obligă inc. la 40.000 lei despăgubiri morale către civ.p. .
Obligă în solidar inc. și la 5.000 lei către civ.p. și obligă aceiași inculpați în solidar la 5.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale.
Obligă fiecare recurent inculpat la câte 310 lei cheltuieli judiciare din care câte 100 lei onorariu apărător oficiu Baroul Dolj, care va fi avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților, prin Curtea de APEL CRAIOVA.
Menține obligarea fiecărui inculpat la plata cheltuielile judiciare către stat, dispusă prin sentință.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.: -
Jud. fond:
Jud. apel:
Dact. 3 ex./ - 14 decembrie 2009
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, George Ciobanu, Valentina Trifănescu
