Violul (art.197 cod penal). Decizia 12/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.12/A/2010
Ședința publică din data de 4 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean
JUDECĂTOR 2: Vasile Goja
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 484/17 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev de art. 197 alin 1 și 3 teza I Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar, partea vătămată prin reprezentant asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar, lipsă autoritatea tutelară Consiliul Local.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța în temeiul dispozițiilor art. 290 alin 2 Cod procedură penală declară ședință secretă.
Apărătorul inculpatului solicită audierea unui martor, respectiv tatăl inculpatului precum și reaudierea părții vătămate și a inculpatului.
Apărătorul părții vătămate lasă la aprecierea instanței cererea formulată de apărătorul inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că se opune audierii martorului, inculpatului și nu mai consideră necesară reaudierea părții vătămate.
Curtea, admite audierea martorului, respectiv a tatălui inculpatului și a inculpatului și sub prestare de jurământ, se procedează la audierea acestora, declarația acestora fiind consemnate în procesele verbale anexate la dosar.
Față de reaudierea părții vătămate solicitată de către apărătorul inculpatului instanța o respinge, la dosar fiind destule probe.
Apărătorul inculpatului arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul inculpatului solicită schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de act sexual cu un minor prevăzută de art. 198 alin 1 Cod penal, cu motivația că raportul sexual dintre inculpat și victima minoră nu s-ar fi făcut prin constrângere, respectiv prin agresarea fizică a minorei, ci cu acordul acesteia din urmă.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, desființarea hotărârii atacate în sensul aplicării unei pedepse mai blânde, având în vedere întregul probatoriu existent la dosar.
De la o stare de fapt care-l incrimina pe inculpat pentru probe presupuse, s-a ajuns de la o pedeapsă care mergea până la 25 de ani, la o pedeapsă efectivă de 3 ani închisoare.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
În drept, fapta inculpatului care, la data de 14 februarie 2009, în jurul orei 21,00, prin constrângere fizică a întreținut un raport sexual normal cu partea vătămată minoră -, în vârstă de 13 ani, la locuința sa din satul nr. 99 comuna l județul C, cunoscând vârsta acesteia, context în care i-a cauzat și leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev și ped de art. 197 alin 1 și 3 Cod penal.
Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a luat în considerare gradul de pericol social concret, ridicat, al infracțiunii săvârșite, atitudinea nesinceră avută de inculpat pe parcursul procesului penal precum și faptul că acesta nu posedă antecedente penale.
Apărătorul părții vătămate arată că achiesează la declarația inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că niciodată nu a bătut-o pe partea vătămată și achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA:
Prin sentința penală nr.484 pronunțată la date de 17.11.2009 de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul ales al inculpatului.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.02.1991 în municipiul G, jud. C, cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, fără antecedente penale,. în com. l, sat, nr.99, jud. C, posesor al seria - nr.- eliberată de Poliția municipiului G, CNP -;
În baza art.197 alin.1 și 3.pen. cu aplicarea art.74 alin.2 pen. art.76 lit.a pen. pentru săvârșirea infracțiunii de viol, la pedeapsa de: 3 (trei) ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.2 pen. art.64 lit.a teza a II-a și b pen.
În baza art.350 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia timpul detenției preventive începând cu data de 16.02.2009 și până la zi.
S-a constatat că partea vătămată - nu a formulat pretenții civile în cauză.
Conform art.189 pr.pen s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 250 lei reprezentând onorariile parțiale ale apărătorilor din oficiu (cuvenite av. - 150 lei și - - 100 lei), care se avansează din
Potrivit art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1300 lei, din care 250 lei reprezintă onorariile avocațiale din oficiu pentru faza de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că partea vătămată minoră -, născută la data de 05.09.1995, provine dintr-o familie dezorganizată, dintr-un mediu care nu-i conferă nici un sentiment de protecție și siguranță. Chiar reprezentantul său legal, în speță mama sa, -, care ar fi trebuit să se preocupe de creșterea și întreținerea sa, de dezvoltarea și evoluția sa psihică și fizică, spirituală și socială, este cea care contribuie la generarea sentimentului de nesiguranță și la punerea în pericol a acesteia în scopul materializării și continuării unor așa-zise tradiții etnice, care contravin însă reglementărilor legale în vigoare (atât legislația română, cât și cea europeană interzicând astfel de practici care încalcă drepturile copiilor la libertatea de opinie, la viața intimă și privată).
Dorind probabil să scape de grija creșterii unicei sale fiice și de a-și duce viața liniștită alături de concubinul său, - a negociat cu familia din satul, com. l, jud. C, în luna decembrie 2008, "căsătoria" fiicei sale în vârstă de doar 13 ani cu inculpatul, zis "", în vârstă de 17 ani împliniți la momentul respectiv. Fără a fi preocupată de sentimentele, de nevoile și de dorințele fiicei sale minore, - a căzut la înțelegere cu familia și astfel, din luna decembrie 2008, victima a început să locuiască în casa familiei din satul nr. 99, comuna l, jud. C și să aibă grijă de un copil în vârstă de 7 luni, despre care ulterior a aflat că-i aparține inculpatului, dintr-o relația anterioară, în timp ce acesta din urmă locuia într-o cameră ridicată în curtea aceluiași imobil împreună cu o altă minoră, în speță cu - (în vârstă de 15 ani împliniți). cu această tânără, care a născut copilul menționat mai sus în urma relațiilor sexuale întreținute cu el, inculpatul nu s-a simțit atras de partea vătămată -, însă la sfârșitul lunii ianuarie 2009, fiind părăsit de cea dintâi, urmare abuzurilor fizice la care o supunea în mod obișnuit, și-a îndreptat "atenția" asupra victimei minore care locuia în casa părinților săi.
Minora - nu era însă pregătită să înceapă vreo relație cu inculpatul, fapt care a fost remarcat de către acesta, motiv pentru care îi aplica corecții fizice, negate însă atât de agresor, cât și de către membrii familiei acestuia.
Activitatea de determinare a minorei la supunerea sub toate aspectele față de concubinul ei a culminat în data de 14.02.2009, ora 21,00, când inculpatul a dus-o forțat pe - în camera sa, în care până la un moment dat a locuit cu minora menționată mai sus, dorind să-și satisfacă instinctele sexuale. opoziție vizavi de intențiile inculpatului, minora - a fost agresată fizic prin acte repetate de lovire aplicate peste față și cu pumnii, pe acest fond inculpatul reușind să întrețină un raport sexual normal cu victima sa, context în care s-a produs și deflorarea ei.
, agresată fizic și dezorientată minora - a aruncat sub patul din încăpere piesele de lenjerie intimă care purtau urmele agresiunii fizice la care a fost supusă, după care a rămas în aceeași cameră cu agresorul până dimineață.
În data de 15.02.2009, în primele ore ale dimineții, profitând de plecarea inculpatului și a familiei sale la adunarea religioasă periodică, partea vătămată minoră a ales să plece pe jos din casa inculpatului, cu intenția de a merge în comuna, la locuința mătușii sale.
-se de o eventuală întâlnire cu vreunul dintre membrii familiei, minora a ales să evite drumurile principale, parcurgând traseul spre localitatea de destinație pe și prin râul, care străbate localitățile din zonă.
În jurul orei 13,00 reușit să ajungă la locuința martorei, unde se mai afla și martorul --, cărora le-a relatat că a fost bătută de către concubinul său, o dovadă în acest sens fiind și urmele vizibile de agresiune de pe fața sa.
Realizând că hainele pe care le purta erau ude, martora i-a dat haine uscate și ceva de mâncare, după care, în jurul orei 15,30, partea vătămată a plecat să o caute pe mama ei la locuința din G, manifestându-și declarativ intenția de a merge la Poliția municipiului G, pentru a-1 reclama pe concubinul ei.
În acest timp, familia, la întoarcerea acasă, realizând fuga minorei, a pornit în căutarea sa, una dintre locațiile în care a descins în acest scop fiind locuința mamei fugarei, din G, str. - nr. 7, jud.
Din declarația martorului G-, care ocupă o cameră a imobilului în cauză, rezultă că în data de 15.02.2009, negăsind-o pe minoră, familia a plecat cu un taxi în satul, unde locuiesc bunicii fetei, continuând astfel căutarea ei, însoțiți de mama minorei și de concubinul acesteia.
Spre seară, în aceeași dată, minora - a ajuns în G și a mers la locuința mamei sale din-, unde negăsind-o, bineînțeles, a încercat să apeleze la ajutorul martorului G-, solicitându-i să sune la poliție. Acesta a relatat, în faza de urmărire penală, că a înțeles de la minoră că a fost bătută de concubinul ei "", dar că a refuzat să sune la poliție, dându-i fetei telefonul pentru a sesiza autoritățile.
Declarația acestui martor (89 ) este parțial credibilă întrucât acesta încearcă să convingă autoritățile că un copil de 13 ani care a fost victima unui abuz fizic și sexual, care nu cunoaște carte și care provine dintr-un mediu familial dezorganizat, a fost capabil să folosească un aparat telefonic și să sune la poliție. Acest martor, ca de altfel și ceilalți care au fot audiați în cauză evită să abordeze declarativ în relatările lor problema violului comis asupra minorei de către un membru al familiei, fie de teama unor eventuale represalii la care ar fi supuși de către cea din urmă, fie datorită proferării unor amenințări cu moartea sau cu acte de violență asupra lor de către aceeași familie, după momentul notificării faptei de viol autorităților.
De altfel, în fața instanței de judecată, martorul G- a revenit parțial asupra declarațiilor date anterior, susținând în mod cu totul nejustificat că partea vătămată minoră, care era lovită la, i-a spus că a fost bătută în l de către un cioban, fost concubin al mamei sale, fără să-i spună alte amănunte despre acest incident (79 dosar instanță), susțineri care urmează a fi înlăturate întrucât nu sunt confirmate de nici o altă probă administrată în cauză.
După informarea poliției și după ce organele de poliție au reușit să le audieze atât pe victimă cât și pe mama sa, s-a procedat la conducerea acestora la Institutul de Medicină Legală C-N pentru supunerea părții vătămate unei examinări obiective din punct de vedere medico-legal.
Raportul de constatare medico-legală nr.1133/II/c/l8.02.2009, întocmit de către instituția menționată mai sus (63-64 ), este elocvent și conturează faptul că asupra părții vătămate minore - s-au comis acte de abuz fizic și sexual care s-au materializat atât în data de 14.02.2009, cât și în urmă cu 5-7 zile față de această dată.
Astfel, pe fondul examinării minorei, medicul legist a constatat prezența unei echimoze violacee roșiatice de 3/3 cm localizată la ochiul stâng () în unghiul intern și la nivel suborbitar, precum și a unei sufuziuni hemoragice de 0,5/0,5 la nivel pericorneean lateral (leziuni care denotă lovituri puternice aplicate cu pumnul în zona ochiului stâng). De asemenea, la ochiul drept () medicul legist a constatat prezența unei echimoze violacee roșiatice care cuprinde ambele pleoape și care se extinde suborbitar de aceeași parte, pe fond tumefiat de 7/5 cm, cu îngustarea fantei palpebrale. Pe brațul stâng postero-lateral 1/3 inferioară a fost pusă în evidență o echimoză violacee roșiatică cu centrul palid de circa 8/6 cm.
Pe mâna dorsal, corespunzător articulației metacarpo-falangiene la nivelul degetului IV, a fost pusă în evidență o plagă tăiată (cu unghiuri ascuțite și margini netede), de circa 1 cm lungime, cu cruste sero-hematice fine.
Referitor la aceste leziuni constatate, medicul legist a opinat că s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure și că pot data din 14.02.2009.
Pe fondul examinării victimei s-au găsit leziuni și la nivelul membrelor inferioare, respectiv pe ambele coapse, în treimea medie, sub formă de echimoze brun-violacee, de dimensiuni 20/20 cm (coapsa ) și 12/8 cm (coapsa dreaptă), medicul legist concluzionând că sunt mai vechi, respectiv că s-au putut produce tot prin lovire cu corpuri dure, cu 5-7 zile anterior datei examinării.
Medicul legist a opinat că pentru vindecarea tuturor leziunilor găsite pe corpul victimei sunt necesare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Examenul genital efectuat asupra victimei minore la Clinica Ginecologie I C-N, în data de 15.02.2009, a pus în evidență un himen cu lățimea de 3- 4 cm care prezintă pe marginea liberă rupturi recente, corespunzător orelor 4, 7 și 11 pe cadranul convențional și care este sensibil la tracțiunea ușoară a labiilor.
Această constatare confirmă deflorarea victimei minore. vaginală recoltată de la victimă, nu a pus în evidență urme de spermă, nefiind constatată prezența spermatozoizilor întregi sau a capetelor de spermatozoizi.
Medicul legist a conchis că deflorarea victimei poate data din 14.02.2009.
În data de 15.02.2009, după sesizarea din oficiu, organele de poliție din cadrul Biroului de Poliție Rurală G au descins, în jurul orei 23,00, la locuința cu nr.99 din satul, ocupată de membrii familiei, în vederea efectuării unei cercetări a locului faptei.
Verificarea camerei ocupate în mod obișnuit de către inculpatul a condus la găsirea pe patul folosit de acesta, respectiv pe lenjeria de pat (pe fețele de pernă și pe fața de plapumă) a unor de substanță brun-roșcată (probabil sânge), care au fost observate și pe câteva piese de mobilier din aceeași încăpere.
În cauză s-a procedat la ridicarea fețelor de pernă și a feței de plapumă, procedându-se la ambalarea lor în plicurile cu nr. 1,2 și 3, care au fost sigilate și semnate de către martorul asistent G- și la atașarea lor la dosarul cauzei.
La data de 16.02.2009, organele de poliție au procedat la audierea mamei victimei, -, respectiv a victimei minore -.
Declarația celei dintâi (48-49 ) confirmă faptul că în luna decembrie 2008, urmare unei învoieli încheiate cu familia, a dat-o pe fiica sa în vârstă de 13 ani, care locuia la bunicii ei în satul, comuna, pentru a fi "soția" numitului. Aceasta a dat de înțeles în declarația dată că fiica sa nu s-a opus respectării înțelegerii și că pe perioada locuirii în casa familiei băiatului nu a prezentat semne de abuz fizic sau psihic.
La data de 15.02.2009, în jurul orei 13,00, conform susținerilor mamei victimei, membrii familiei au venit la locuința ei din G, informând-o asupra dispariției fiicei sale, ocazie cu care a aflat că în seara anterioară a lovit-o cu pumnul în. Împreună au plecat în căutarea fetei, iar în jurul orei 20,00 fost contactată de organele de poliție, care au informat-o că aceasta este la poliție.
Pe fondul discuțiilor purtate cu organele de poliție și cu fiica ei, - conform declarației date, a aflat că aceasta a fost bătută și violată de către. în finalul declarației date reprezentantul legal al victimei minore susținând că dorește tragerea la răspundere penală a agresorului.
În fața instanței de judecată, reprezentanta legală a victimei, -, precizează că a însoțit-o pe fiica sa la C în seara zilei de 15 februarie 2009 și a observat personal pe corpul acesteia mai multe vânătăi, victima spunându-i că inculpatul este cel care a bătut-o și a violat-o, însă arată apoi că, după câteva zile, fiica sa i-ar fi spus că nu inculpatul este cel care a bătut-o ci o altă persoană, pe nume, în timp ce se afla acasă la martora în localitatea l, dar nu a declarat acest lucru la organele de poliție întrucât i-a fost frică (94 dosar instanță).
De asemenea, declarațiile date de partea vătămată minoră -, în prezența mamei sale, în datele de 15.02.2009 și 16.02.2009 (54-58 ), au confirmat faptul că a fost dată forțat de mama sa ca să fie nevasta inculpatului, că a locuit, începând cu luna decembrie 2008 și până în data de 14.02.2009, în casa familiei inculpatului, dar nu cu acesta din urmă, că a avut grijă de un copil nou-născut despre care a aflat că era al inculpatului și că acesta locuia cu o altă fată, pe nume, într-o cameră separată de casa părinților săi.
Victima - a confirmat faptul că, după despărțirea celor doi, a început să-și îndrepte atenția spre ea și că a încercat prin amenințări cu bătaia și chiar prin materializarea acestora, s-o facă nevasta lui, dar nu a reușit până în data de 14.02.2009, când a dus-o forțat în locuința lui aflată în aceeași curte cu casa părinților săi și prin acte de agresiune fizică a determinat-o să întrețină un act sexual normal.
Victima a relatat traseul urmat după părăsirea așa zisului domiciliu conjugal, traseu care a fost menționat mai sus. Totodată, precizează că a povestit despre brutalitățile la care a fost supusă și în special despre faptul că a fost violată, atât martorilor și -- ( sa și concubinul ei), cât și martorului G- care domiciliază în G,- (locuința unde s-a refugiat în data de 15.02.2009, înainte de sesizarea organelor de poliție), care conform declarației victimei a contactat organele de poliție, fiind declanșate cercetările în cauză.
La data de 26.02.2009, după arestarea preventivă a inculpatului s-a procedat din nou la audierea părții vătămate minore la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, fiind asistată de un avocat desemnat din oficiu în baza prevederilor art.173 alin.3 pen. și de reprezentantul Autorității Tutelare din cadrul Primăriei l. În prezența procurorului de caz și a persoanelor indicate mai sus, partea vătămată minoră a susținut faptul că a fost bătută și violată de către inculpatul în data de 14.02.2009, în jurul orei 21,00, și că până atunci nu a mai întreținut relații sexuale, fiind virgină. Victima a susținut că, după arestarea preventivă a inculpatului, asupra ei au început să se exercite presiuni în scopul retragerii plângerii, presiuni exercitate de către martorul (tatăl inculpatului), de către (unchiul inculpatului) și chiar de către mama sa, -. Minora a declarat că, la cererea tatălui inculpatului, împreună cu mama sa locuiesc în casa acestuia din satul nr.99, locație în care trebuie să rămână până la momentul când se va produce eliberarea inculpatului.
Partea vătămată minoră a mai precizat că înscrisul depus la dosar la data de 20.02.2009 (59 ) în care se dă un alt curs al evenimentelor derulate între părți în datele de 14-15.02.2009, nu a fost scris de ea (victima este analfabetă), ci de o femeie din C-N, la solicitarea tatălui inculpatului, respectiv a numitului.
Partea vătămată minoră a declarat, atât în fața procurorului cât și în fața instanței de judecată, că își retrage plângerea penală formulată împotriva inculpatului, însă această declarație de retragere a plângerii nu are valoare juridică, întrucât infracțiunea de viol în varianta analizată se cercetează din oficiu, nefiind condiționată exercitarea acțiunii penale de formularea sau susținerea unei plângeri penale prealabile în acest sens.
Este important de menționat faptul că victima minoră a fost examinată psihologic în perioada 16.02. - 20.02.2009 de către un psiholog din cadrul Centrului Județean de Intervenție pentru Copilul (82-84 ), raportul de specialitate întocmit în cauză confirmând faptul că victima minoră - "a fost victima unui viol, în urma căruia a dezvoltat simptomatologia stresului acut (care survine imediat după trăirea unei traume)". Din același raport psihologic rezultă că în relația cu agresorul mai apar sentimente de furie, dorind ca acesta să fie pedepsit și ca pedeapsa să fie pe măsura suferinței provocate ei. Psihologul a confirmat faptul că "mediul familial creat de mama și de concubinul acesteia, nu oferă o stare de siguranță fetei, mama fiind percepută vulnerabilă în fața amenințării familiei violatorului. Față de această vulnerabilitate a mamei, victima înțelege să încerce să-i ofere ea siguranță mamei, prin a răspunde pozitiv solicitării acesteia de a-și retrage plângerea împotriva violatorului".
În faza de cercetare judecătorească, sub influența evidentă a părinților inculpatului și a mamei sale, partea vătămată minoră a revenit asupra declarațiilor anterioare, susținând că nu a fost agresată și violată de către inculpat (cu care a întreținut relații sexuale normale consimțite), ci a fost bătută la data de 14.02.2009 de către numitul, în timp ce se afla în casa martorei (trimisă fiind de soacra sa) și era în stare de ebrietate ca urmare a faptului că a fost forțată de către martora să consume alcool (54 dosar instanță). Referitor la această ultimă declarație a victimei, care urmează a fi înlăturată, se poate lesne constata, la o simplă citire a acesteia, că este puerilă, complet nesinceră, plină de contradicții, revenirea asupra declarațiilor anterioare fiind justificată (la fel ca și în cazul mamei sale, -) doar de presiunile constante la care a fost supusă de către aparținătorii inculpatului, în condițiile în care a continuat să locuiască pe tot parcursul procesului penal, alături de mama sa, în casa părinților inculpatului din localitatea nr.99.
De precizat că, în faza de cercetare judecătorească, s-a încercat susținerea variantei fanteziste cu agresarea victimei de către numitul, respectiv martorii ( victimei) și -- (concubinul martorei ) revenind asupra declarațiilor anterioare și arătând că, la data de 15 februarie 2009, în jurul orelor 13,oo-14,oo, partea vătămată minoră a fost agresată la ei în casă de către numitul, aflat în stare de ebrietate, victima fiind trimisă de către soacra ei pentru a împrumuta de la martori suma de 500 lei vechi (80-81 dosar instanță). Evident că aceste afirmații ale martorilor și -- urmează a fi înlăturate, întrucât, pe de o parte, nu sunt susținute de celelalte probe administrate în cauză, iar pe de altă parte, sunt contradictorii, fiind suficient în acest sens să menționăm că martora precizează că "deși fata nu mi-a spus nimic legat de concubinul ei și nu mi s-a plâns de comportamentul acestuia, eu am sfătuit-o să meargă să facă plângere la poliție", iar martorul --, deși susține că victima a fost bătută la el în casă de către numitul, menționează totuși că "fata avea o vânătaie la în momentul în care a intrat în casa noastră și a spus că a fost bătută de către băiatul cu care locuiește în localitatea, respectiv că a trecut prin râul ca să ajungă la noi".
De altfel, în cauză a fost audiat și numitul în calitate de martor (95 dosar instanță), deși este limpede că, în realitate, nu a avut această calitate raportat la niciuna din împrejurările esențiale ale cauzei, martorul susținând că, într-o zi din perioada 15-20 februarie 2009, în jurul orelor 19,oo-20,oo, s-a întors de la în stare de ebrietate și a intrat pe la vecinul său, martorul --, în casa căruia se afla o fată pe care o cunoștea și care l-a înjurat fără nici un motiv, fapt de l-a determinat pe martor să-i dea o palmă peste cap și să o lovească cu piciorul pe fată în zona tibiei. Mai arată martorul că doar aceste două lovituri i le-a aplicat victimei, după care a plecat, precizând totodată că îi cunoaște pe părinții inculpatului și că a stat de vorbă cu ei în ultima vreme, cu ocazia ultimei discuții aceștia spunându-i că urmează să fie chemat la instanță în calitate de martor. În sfârșit, pentru ca declarația sa să fie pe deplin confuză și contradictorie, martorul precizează că nu a spus nimănui ce s-a întâmplat în seara respectivă, întrucât din cauza stării de ebrietate în care se afla nu-și mai amintește ce s-a întâmplat, doar martorii și -- spunându-i a doua zi că a fost la ei acasă și a lovit-o pe partea vătămată minoră în modul menționat mai sus (respectiv aplicându-i cele două lovituri, cu palma și cu piciorul).
Și declarația martorului, la fel ca toate celelalte declarații care susțin această variantă de agresare a victimei, urmează a fi înlăturată (ca fiind dată pro causa, cu scopul evident de a-l ajuta pe inculpat să se sustragă de la răspunderea penală pentru fapta comisă), existând contradicții esențiale între cele relatate de martorul și restul probelor administrate în cauză. Astfel, martorul arată că incidentul cu victima a avut loc seara în jurul orelor 19,oo-20,oo, în timp ce toate celelalte probe administrate în cauză, inclusiv victima și martorii -- și confirmă faptul că partea vătămată minoră s-a aflat la domiciliul acestor doi martori din localitatea l în jurul orelor 13,00-15,30, de unde a plecat pe jos spre G, la mama ei, ajungând spre seară la martorul G-, de aici fiind anunțate, în jurul orelor 18,30, organele de poliție (16 ). Apoi, este dincolo de orice urmă de îndoială, faptul că loviturile pe care martorul susține că le-a aplicat victimei, cu palma peste cap și cu piciorul peste tibie, nu puteau cauza, în mod obiectiv, leziunile constatate pe corpul victimei, descrise în raportul de constatare medico-legală aflat la dosar (63-64 ), în care sunt relevate leziuni corporale traumatice produse prin lovire repetată cu corpuri dure, localizate în cu totul alte zone ale corpului victimei decât cele vizate de loviturile aplicate de martor, leziuni care datează din 14.02.2009 sau cu câteva zile anterior acestei date (și nicidecum din 15 februarie 2009).
Mai există și alte contradicții între declarațiile persoanelor care au susținut în faza de cercetare judecătorească varianta agresării părții vătămate minore de către martorul și nu de către inculpat, dar nu le vom mai aduce în discuție cu excepția uneia dintre acestea, respectiv aceea conform căreia victima s-ar fi deplasat la locuința martorei fiind trimisă de soacră pentru a cere 500 lei vechi împrumut, afirmație care este de-a dreptul absurdă dacă luăm în considerare faptul dovedit că partea vătămată minoră a plecat de acasă pe jos, cu urme evidente de agresiune pe față, traversând terenuri agricole și râul pentru a nu se întâlni cu membrii familiei inculpatului, care erau plecați la o manifestare religioasă periodică.
Audiat în cauză, inculpatul a confirmat declarativ, dar în mod exagerat, faptul că a întreținut raporturi sexuale multiple cu partea vătămată minoră, a cărei vârstă o cunoștea, și că aceasta a fost de acord de fiecare dată, neexercitând acte de violență fizică asupra ei. Relativ la urmele de violență constatate pe corpul victimei, inculpatul a declarat, în faza de urmărire penală, că i-a aplicat doar două lovituri cu palma peste față cu câteva zile înainte de data de 14.02.2009, urmare plecării de acasă fără consimțământul lui (66-67 du.p. ), susținând totodată că a întreținut relații sexuale consimțite de victimă și în data de 14.02.2009, dar fără aol ovi (53 dosar instanță).
Declarațiile inculpatului sunt nesincere, fiind infirmate categoric de probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate minore -, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice anexe, declarațiile reprezentatului legal al acesteia, -, conținutul și concluziile raportului de constatare medico-legală întocmit de C-N, raportul psihologic întocmit de către un psiholog din cadrul Centrului Județean de Intervenție pentru Copilul, precum și declarațiile martorilor, -- și G-, probe care demonstrează fără putință de tăgadă faptul că partea vătămată minoră -, în vârstă de 13 ani, a fost violată prin acte de constrângere fizică în data de 14.02.2009, ora 21,00, de către inculpatul în locuința sa din satul nr. 99, comuna l, jud.
În plus, este de important de precizat faptul că, în cauză, s-a reușit audierea olografă a minorei -, care a locuit cu inculpatul până la sfârșitul lunii ianuarie 2009, aceasta declarând faptul că a început o relație de concubinaj cu inculpatul încă din anul 2005, relație pe fondul căreia a născut-o pe fiica lor în luna iunie 2008 la un spital din Tânăra a arătat că inculpatul o agresa fizic în mod obișnuit, astfel că la sfârșitul lunii ianuarie 2009, pus capăt relației în discuție, întorcându-se în localitatea din județul B-. Minora a mai precizat că familia inculpatului nu i-a permis să plece cu fiica sa nou-născută și că i-au reținut certificatul de naștere și buletinul de identitate, acte care și în prezent se află în posesia inculpatului și a familiei lui (în legătură cu acestea faptă efectuându-se în prezent cercetări față de inculpat, de către Poliția municipiului G - Biroul Poliției Cercetări Rurale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj ).
În apărarea inculpatului au fost audiați părinții acestuia și, care au relatat, într-o variantă romanțată, faptul că fiul lor și victima - s-au iubit încă de la început, că au locuit împreună și că nu s-au certat până în seara de 14 februarie 2009, când a avut loc un incident între ei, incident pus declarativ pe seama conduitei ușuratice a victimei de a se întâlni cu un oarecare "" la el acasă, fapt care 1-a nemulțumit pe inculpat. Martorul a declarat că în dimineața de 15.02.2009 nu a văzut urme de violență pe fața victimei (91-94 ). părinților inculpatului sunt evident tendențioase și nu corespund adevărului, fiind infirmate fără dubiu de probele la care am făcut referire mai sus. De altfel, este de menționat faptul că, în faza de urmărire penală, s-a procedat la disjungerea cauzei și efectuarea de cercetări față de martorii și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare, prev. art.193 pen. mărturie mincinoasă, prev. de art.260 alin.1 pen. și participație improprie la infracțiunea de fals în declarații, prev. și ped. de art.31 rap. la art.292 pen. Mai mult, având în vedere faptul că victima minoră a declarat că martorul le-a cerut, ei și mamei sale, să rămână la locuința sa până la eliberarea inculpatului din arest, față de acesta se efectuează cercetări de către Poliția municipiului G și pentru săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art.189 pen.
De asemenea, au mai fost audiați, la solicitarea apărătorului inculpatului, martorii - și -, vecini ai inculpatului din localitatea, care au arătat că nu cunosc nimic despre fapta dedusă judecății, dar au precizat că, din câte știu ei, înțelegerea dintre inculpat și partea vătămată minoră a fost bună până la data arestării inculpatului.
În concluzie, fapta reținută mai sus se probează prin: procesul-verbal de sesizare din oficiu (16 ), declarațiile reprezentatului legal al părții vătămate minore - (48-49 și 94 dosar instanță), declarațiile părții vătămate minore - (51, 54-58 și 54 dosar instanță), procesul-verbal de cercetare a locului faptei (17-20 ), planșa fotografică anexă (22-47 ), dovada de ridicare a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte aparținând victimei, de la martora (96 ), plicurile cu nr.1, 2 și 3 conținând mijloace materiale de probă, respectiv piesele de lenjerie de pat ce poartă urme de substanță brun-roșcată ridicate din camera inculpatului (aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Cluj ), raportul de constatare medico-legală (63-64 ), raportul psihologic nr.1300/11/2/11/2009 (86-88 ), declarațiile martorilor G-, și -- (89, 95 și 97, respectiv 79, 80 și 81 dosar instanță) și declarațiile inculpatului (66-67, 69-71 și 73-75, respectiv 53 dosar instanță).
În drept, fapta inculpatului care, la data de 14.02.2009, în jurul orei 21.00, prin constrângere fizică, a întreținut un raport sexual normal cu partea vătămată minoră -, în vârstă de 13 ani, la locuința sa din satul nr.99, com. l, jud. C, cunoscând vârsta acesteia, context în care i-a cauzat și leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un nr. de 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev. și ped. de art.197 alin.1 și 3.pen.
Referitor la încadrarea juridică dată faptei dedusă judecății, apărătorul inculpatului a solicitat instanței schimbarea încadrării juridice din infracțiunea menționată mai sus în infracțiunea de act sexual cu un minor, prev. de art.198 alin.1 pen. cu motivația că raportul sexual dintre inculpat și victima minoră nu s-ar fi făcut prin constrângere, respectiv prin agresarea fizică a minorei, ci cu acordul acesteia din urmă, solicitare care urmează a fi respinsă întrucât, lăsând la o parte faptul că victima, la vârsta de numai 13 ani pe care o avea, nu putea exprima un consimțământ valabil privind întreținerea de raporturi sexuale cu inculpatul, agresarea victimei de către inculpat, în scopul întreținerii de raporturi sexuale cu ea, este dovedită în mod cert prin probele la care am făcut referire mai sus și asupra cărora nu vom mai insista.
La individualizarea pedepsei care urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a luat în considerare gradul de pericol social concret, ridicat, al infracțiunii săvârșite, atitudinea nesinceră avută de inculpat pe parcursul procesului penal, precum și faptul că acesta nu posedă antecedente penale (fiind însă sancționat administrativ cu amendă de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat - 77 ), avea vârsta de 18 ani și o zi la data săvârșirii faptei și s-a împăcat cu victima minoră și mama acesteia, care locuiesc și în prezent în casa părinților inculpatului din localitatea, com. l, jud.
În consecință, făcând și aplicarea dispozițiilor art.74 alin.2 rap. la art.76 lit.a pen. vis-a a vis de vârsta tânără a inculpatului și de împrejurarea că acesta s-a împăcat cu victima minoră și mama acesteia, instanța a considerat că o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol, va fi în măsură să contribuie la reeducarea acestuia.
Totodată, s-a făcut aplicarea art.71 alin.2 pen. art.64 lit.a teza a II-a și b pen.
În baza art.350 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia timpul detenției preventive începând cu data de 16.02.2009 și până la zi.
Instanța a constatat că partea vătămată - nu a formulat pretenții civile în cauză.
Conform art.189 pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 250 lei reprezentând onorariile parțiale ale apărătorilor din oficiu (cuvenite av. - 150 lei și - - 100 lei), care s-au avansa din
Potrivit art.191 pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1300 lei, din care 250 lei reprezintă onorariile avocațiale din oficiu pentru faza de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza să fie schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina sa din infracțiunea de viol prev. de art.197 alin.1 și 3.Cod Penal în infracțiunea de act sexual cu un minor prev. de art.198 alin.1 și Cod Penal reducerea corespunzătoare a pedepsei aplicate inculpatului.
În motivele de apel inculpatul prin apărătorul ales al acestuia a arătat că raporturile sexuale dintre inculpat și partea vătămată nu s-au produs prin constrângere, ci cu acordul acestei din urmă.
Apelul formulat de inculpat urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că partea vătămată născută la data de 5 septembrie 1995 provine dintr-o familie dezorganizată, dintr-un mediu social care nu-i conferă nici un sentiment de protecție și siguranță. Chiar reprezentantul său legal mama acesteia care ar fi trebuit să se preocupe de creșterea și educarea părții vătămate a contribuit la generarea sentimentului de nesiguranță și de punerea în pericol a părții vătămate în scopul materializării și continuării unor așa zise tradiții etnice care contravin reglementărilor legale în vigoare, a negociat cu familia inculpatului în luna decembrie 2008 căsătoria fiicei sale în vârstă de 13 ani cu inculpatul în vârstă de 17 ani împliniți la acea dată, fără a fi preocupată de sentimentele, de nevoile și dorințele fiicei sale minore căzând la înțelegere cu familia inculpatului și astfel începând cu luna decembrie 2008 partea vătămată a început să locuiască în casa familiei inculpatului din satul nr.99 comuna l jud. C și să aibă grijă de un copil în vârstă de 7 luni despre care ulterior a aflat că-i aparține inculpatului dintr-o relație anterioară cu numita în vârstă de 15 ani.
cu această tânără care a născut copilul menționat mai sus în urma relațiilor sexuale întreținute cu inculpatul, acesta din urmă nu s-a simțit atras de partea vătămată, însă la sfârșitul lunii ianuarie 2009 inculpatul a fost părăsit de către numita, ca urmare a abuzurilor fizice la care aceasta a fost supusă, sens în care și-a îndreptat atenția supra părții vătămate care locuia în casa părinților săi.
Partea vătămată nu era însă pregătită să înceapă relațiile sexuale cu inculpatul, motiv pentru care acesta din urmă i-a aplicat mai multe corecții fizice, negate însă de inculpat și de membrii familiei acestuia.
Activitatea de forțare a victimei să întrețină relații sexuale cu inculpatul s-a materializat la data de 14 februarie 2009 în jurul orelor 21,00 când inculpatul a condus-o forțat pe partea vătămată în camera sa în care până la un momentdat a locuit cu minora și dorind să-și satisfacă instinctele sexuale, fiind refuzat de partea vătămată, acesta a agresat-o fizic prin lovituri repetate aplicate cu pumnul peste față și și în această modalitate a reușit să întrețină un raport sexual normal cu victima context în care s-a produs și deflorarea acesteia.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de viol prev. de art.197 alin.1 și 3.Cod Penal iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina acestuia, cu reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege, aplicându-i o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executarea în regim de detenție.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a susținut că partea vătămată ar fi fost lovită de către martorul.
Susținerile inculpatului sunt neîntemeiate, întrucât partea vătămată minoră în vârstă de 13 ani în prezența mamei sale în declarațiile date în 15 și 16 februarie 2009 arătat că a fost forțată de mama sa să fie soția inculpatului, că a locuit începând cu luna decembrie 2008 și până în 14 februarie 2009 în casa familiei inculpatului, că acesta din urmă locuia cu o altă fată numită într-o cameră separată, însă după plecarea acesteia din urmă de la locuința inculpatului, aceasta și-a îndreptat atenția spre partea vătămată pe care a agresat-o fizic de mai multe ori și a încercat să întrețină relații sexuale cu partea vătămată, însă nu a reușit până la data de 14 februarie 2009 când inculpatul a dus-o forțat pe aceasta în camera aflată în aceeași curte cu casa părinților săi și prin acte de agresiune fizică a constrâns- pe partea vătămată să întrețină un raport sexual normal (54-58 ).
Partea vătămată a precizat traseul urmat după părăsirea locuinței inculpatului și a afirmat despre brutalitățile la care a fost supusă de inculpat, inclusiv că a fost violată de acesta martorilor, - și G, care au anunțat organele de poliție cu privire la fapta comisă de inculpat și a fost declanșată cercetarea penală.
La data de 26 februarie 2009 după arestarea preventivă a inculpatului a fost audiată din nou partea vătămată de către procuror în prezența reprezentantului autorității tutelare din cadrul Primăriei l și a unui avocat, iar partea vătămată a relatat că a fost bătută și violată de inculpat la data de 14 februarie 2009 în jurul orelor 21,00 și că până la acea dată nu a mai întreținut relații sexuale, fiind virgină.
Partea vătămată a mai arătat că după arestarea preventivă a inculpatului asupra acesteia au început să se facă presiuni de către părinții inculpatului și martorul (unchiul inculpatului) și chiar de către mama sa să-și retragă plângerea, ceea ce a și afirmat la instanța de fond, însă retragerea plângerii părții vătămate nu are nici o valoare raportat la infracțiunea reținută în sarcina inculpatului pentru care urmărirea penală se exercită din oficiu.
În perioada 16-20 februarie 2009 partea vătămată a fost examinată de către un psiholog din cadrul Centrului județean de intervenție pentru copilul abuzat, iar din raportul de specialitate întocmit în cauză rezultă faptul că partea vătămată a fost victima unui viol în urma căruia a dezvoltat simtomatologia stresului acut care survine imediat după trăirea unei traume.
Din același raport rezultă că în relația cu agresorul mai apar sentimente de furie, dorind ca acesta să fie pedepsit, iar pedeapsa să fie pe măsura suferinței provocate părții vătămate.
Psihologul a afirmat faptul că mediul familial creat de mama și concubinul acesteia nu oferă o siguranță părții vătămate, mama fiind percepută ca fiind vulnerabilă în fața amenințărilor familiei violatorului, iar față de această vulnerabilitate a mamei, victima înțelege să-i ofere o siguranță acesteia prin a răspunde pozitiv solicitării mamei sale de a-și retrage plângerea împotriva violatorului (82-84 ).
La instanța de fond partea vătămată sub influența părinților inculpatului și a mamei sale a revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, afirmând că nu a fost agresată și violată de către inculpat, că a fost lovită de numitul în timp ce se afla în casa martorei, că era în stare de ebrietate în urma consumului de alcool și că a întreținut de bună voie relații sexuale cu inculpatul.
În mod corect instanța de fond a înlăturat această declarație ca fiind dată la presiunea părinților inculpatului și a mamei sale.
Tot în mod întemeiată a fost înlăturată și declarația martorului, care afirmă că la data de 15 februarie 2009 ar fi lovit-o pe partea vătămată în timp ce aceasta se afla la locuința martorei, întrucât și această declarație a fost dată pentru a-l ajuta pe inculpat să se sustragă de la răspunderea penală.
În cauză au fost audiați părinții inculpatului și care au prezentat situația într-o variantă romantică, respectiv că fiul lor s-a iubit cu partea vătămată de la început, că au locuit împreună și că nu s-au certat până în seara zilei de 14 februarie 2009 când între aceștia a existat un incident determinat de conduita ușuratică a părții vătămate.
De asemenea au mai fost audiați martorii și vecini ai inculpatului, care au arătat că nu cunosc nimic în cauză, doar că inculpatul s-a înțeles bine cu partea vătămată până în momentul arestării acestuia.
Din raportul de constatare medico-legală nr.1133/18.02.2009 întocmit de IML C rezultă că partea vătămată a fost supusă unor agresiuni fizice și sexuale, care s-au materializat atât în data de 14.02.2009, cât și în urmă cu 5-7 zile față de această dată, că leziunile s-au produs prin lovire cu corpuri dure, că pot data din 14.02.2009 și că necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, iar deflorarea victimei poate fi din data de 14.02.2009 (63-64 ).
Inculpatul a fost audiat și în apel cu privire la fapta reținută în sarcina acestuia, însă și-a menținut poziția de nerecunoaștere a comiterii faptei și că vinovați de situația sa ar fi martorii și G, care ar fi determinat pe partea vătămată să formuleze plângere penală împotriva acestuia, că nu a lovit-o pe partea vătămată și că nu a forțat-o să întrețină relații sexuale cu inculpatul, iar după liberarea din penitenciar tot cu partea vătămată va conviețui (33 dosar apel).
La fel a fost audiat și tatăl inculpatului care a arătat că partea vătămată ar fi fost lovită de către numitul, că fiul său nu a lovit-o pe partea vătămată și nu a întreținut relații sexuale cu partea vătămată împotriva voinței acesteia (30 dosar apel).
Având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că la data de 14.02.2009 partea vătămată a fost supusă unor agresiuni fizice și violată de inculpat, sens în care nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina acestuia din infracțiunea de viol prev. de art.197 alin.1 și 3.Cod Penal în infracțiunea de raport sexual cu un minor prev. de art.198 Cod Penal, motive pentru care în baza art.379 pct.1 lit.b apelul C.P.P. formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.484 din 17 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.88 se Cod Penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv începând cu data de 16.02.2009 și până în prezent, iar în baza art.350 se C.P.P. va menține starea de arest a inculpatului.
Potrivit art.192 alin.2 inculpatul C.P.P. urmează să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.02.1991, arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 484/2009 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 16 februarie 2009 și până în prezent.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului apelant.
Obligă pe inculpatul apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2010 în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.//4 ex./15.02.2010
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Vasile Goja
