Violul (art.197 cod penal). Decizia 171/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.20 rap.la art.197 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.171
Ședința publică de la 09 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făurar JUDECĂTOR 2: Constantin Mereanu
- - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror a
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 9 iulie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, împotriva sentinței penale nr.159 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, privind pe inculpatul.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr.159 din 16 decembrie 2008, Tribunalul O l t, în baza art.20 rap.Cod Penal la art.197 al.1 și 3 teza I Cod penal, cu aplic.art.74 alin.1 lit. c Cod penal, rap. la art.76 al.1 lit. a Cod penal, a condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 08 martie 1988 în municipiul S, județul O, cu domiciliul în comuna, județul O, cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, CNP -, la4 ani închisoarepedeapsă principală și2 ani, pedeapsă complementarăa interzicerii drepturilor prev. de art.64 al.1 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
În baza art.861și 862Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale,pe timp de 6 ani, termen de încercare, compus din 4 ani pedeapsa și 2 ani interval de timp.
În baza art.863Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l t;
b) va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica informații de natură a fi controlate mijloacele sale de existență;
În baza art.359 al.1 s C.P.P.-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.864Cod penal.
În baza art.71 al.1 Cod penal, cu referire la art.8 din CEDO și cauza Sabou și împotriva României, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 al.1 lit. a teza a II-a și Cod Penal lit. b Cod Penal, iar în baza art.71 al.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării acesteia, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art.14, art.17 și art.346 rap.C.P.P. la art.998-999. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4000 lei daune morale către partea vătămată minoră - -, prin reprezentantul său legal, domiciliată în comuna, județul
În baza art.191 a C.P.P. fost inculpatul la plata sumei de 750 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezintă avocat oficiu desemnat acestuia, conf.art.171 al.2 și C.P.P. 150 lei avocat oficiu, desemnat părții vătămate, conf.art.173 al.3
C.P.P.Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr.233/P/2008 - verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de Prim procurorul acestui parchet - înregistrat pe rolul instanței sub nr-, în baza art.262 pct. 1 lit. a p Cod Penal s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol prev. și ped. de art. 20.Cod Penal rap. la art.197 alin 1 și 3 Teza I Cod Penal, constând în aceea că în ziua de 01.06.2008 prin constrângere, a încercat să întrețină un act sexual anormal cu verișoara sa în vârstă de 11 ani, minora -.
In ziua de 01.06.2008, tatăl minorei, numitul - din comuna, jud. Oas esizat organelor de cercetare penală faptul că în aceeași zi nepotul său a agresat-o sexual pe fiica sa, aspectele sesizate fiind confirmate în urma cercetărilor efectuate, astfel că la data de 01.08.2008 împotriva acestuia s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 20.Cod Penal rap. la art. 197 alin 1 și 3 teza I Cod penal.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul conform art.70, 73.p Cod Penal și 323.C.P.P. declarația acestuia fiind atașată la fila 27 dosar, partea vătămată minora - asistată de reprezentantul legal și psihologul delegat de PC O, potrivit art.75, 77 și 326.C.P.P. ( fila 26 dosar) precum și martorii din acte în prezenta reprezentantului legal, (fila 53 dosar), A alături de reprezentantul legal ( fila 54), și, ( fila 55-56 dosar).
Conform dispozițiilor art. 17 alin 1.C.P.P. și ținând seama de vârsta minorei ce nu are capacitatea de exercițiu, dar și de declarația reprezentantului legal, potrivit căreia nu înțelege să solicite pretenții civile în cauză, instanța a înțeles să exercite din oficiu acțiunea civilă și în acest sens a solicitat reprezentantului legal să prezinte situația privind întinderea daunelor morale și date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite.
S-a administrat proba cu înscrisuri solicitându-se întocmirea unui referat privitor la comportamentul minorei, imediat după săvârșirea faptei de către institutorul învățător al acesteia din cadrul Școlii Generale, ce a fost atașat la fila 44 dosar.
În probațiune, la cererea inculpatului, formulată prin apărător, s-a dispus întocmirea unui referat de evaluare al persoanei inculpatului de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt ce a fost atașat la filele 51-52 dosar.
Pentru stabilirea situației juridice a inculpatului au fost solicitate relații privind condamnările anterioare suferite de acesta și în acest sens la dosar s-a dispus atașarea sentinței penale nr.789/16.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, însoțită de un referat întocmit de Biroul Executări penale, privind stadiul executării pedepsei ( 49-49 dosar).
Analizând probatoriile administrate pe întreg parcursul procesului penal, până în acest moment procesual, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești și apreciindu-le, conform art. 63 alin 2.C.P.P. - în ansamblul lor și în scopul aflării adevărului - instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În ziua de 01.06.2008, partea vătămată în vârstă de 11 ani, minora - se cu alți copii de vârsta sa, în apropierea locuinței din comuna, jud. O, când la un moment dat a fost întrebată de inculpatul, verișorul său primar, dacă părinții sunt acasă și dacă este de acord să meargă să verifice acest aspect. Fiind de acord cei doi s-au deplasat la locuința minorei - aceasta locuind împreună cu părinții și bunicii săi - care a intrat în curte pentru aoc ăuta pe bunica sa și, mai apoi, în casă, cu același scop, inculpatul rămânând la poarta locuinței.
În timp ce se afla într-una din încăperi, inculpatul, realizând că la domiciliu nu se află părinții minorei a intrat în curte și mai apoi în casă, după aceasta, a închis ușa încăperii în care se găseau și i-a cerut minorei să se dezbrace. Aceasta a refuzat cerându-i să plece, însă inculpatul a bruscat-o, prinzând-o de mâini și trântind-o pe pat, după care profitând de imposibilitatea minorei de a se apăra, inculpatul i-a introdus degetul arătător de la mâna dreaptă în vagin și ridicându-se apoi, de deasupra minorei, s-a desfăcut la pantaloni, iar cu organul sexual a atins-o pe aceasta, în zona organului său genital.
În momentul în care a părăsit încăperea și locuința minorei, inculpatul i-a cerut acesteia să nu relateze părinților aspectele petrecute.
În aceeași zi, minora a povestit părinților, împreună cu aceștia prezentându-se la examenul medical, raportul de constatare medico legală nr.815/E/18.06.2008 concluzionând că minora este virgină dar că a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse cu circa 4-7 zile anterior datei de 01.06.2008, prin lovire cu și de corpuri contondente, pentru care nu a necesitat îngrijiri medicale.
Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală, cât și de către instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența unui apărător din oficiu, inculpatul a manifestat constant o poziție de recunoaștere a faptei arătând că în data de 01.06.2008 a întâlnit-o pe verișoara sa la locul de joacă din apropierea locuinței " și profitând de faptul că acasă nu se afla nicio persoană, nici părinții nici bunicii noștri, am dus-o într-unul din dormitoarele locuinței, am trântit-o pe pat și după ce am imobilizat-o am încercat să introduc degetul de la mâna dreaptă în vagin; aceasta a început să țipe și de teamă am renunțat și am plecat de acasă".
Din declarațiile martorilor și Aar ezultat că în ziua de 01.06.2008, inculpatul care este vărul primar al părții vătămate i-a cerut acesteia să-l însoțească la domiciliu, minora fiind de acord.
S-a apreciat, în raport cu aspectele mai sus menționate, că, în drept, fapta inculpatului care în ziua de 01.06.2008 prin constrângere și profitând de imposibilitatea minorei -, în vârstă de 11 ani, de a se apăra, a încercat să întrețină cu aceasta un act sexual anormal, prin introducerea degetului de la mâna dreaptă în vaginul părții vătămate și prin atingerea, cu organul său sexual, a zonei intime a minorei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de viol, faptă prev. și ped. de art. 20.Cod Penal rap. la art.197 alin 1 și 3 teza I
Cod PenalVinovăția inculpatului, ce îmbracă forma intenției directe, a rezultat în mod indubitabil din întregul material probator administrat în cauză, apreciat în ansamblu și în scopul aflării adevărului.
Constatându-se îndeplinite condițiile răspunderii penale prev. de art. 345 alin 2.C.P.P. instanța a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, iar la individualizarea judiciară a acesteia va ține seama de toate criteriile prev. de art. 72.Cod Penal respectiv de condițiile concrete în care a fost comisă fapta, de gradul de pericol social al faptei comise, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, dar și de persoana inculpatului care a recunoscut fapta comisă.
În raport cu toate aceste aspecte, ținând seama de atitudinea inculpatului după comiterea faptei ce rezultă din prezentarea acestuia în fața instanței, comportarea sinceră în cursul procesului, precum și regretul manifestat constant, față de fapta comisă, se apreciază că, în cauză aceste împrejurări pot fi reținute ca circumstanțe atenuante conform art.74 alin 1 lit. c așa Cod Penal încât, dându-se eficiență dispozițiilor art.76 alin 1 lit. a Cod Penal, pedeapsa aplicată va fi coborâtă sub minimul special prevăzut de lege.
Cât privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța, constatând îndeplinite condițiile art. 861alin 1 lit. a privitoare Cod Penal la cuantumul pedepsei aplicate, precum și împrejurarea că anterior inculpatul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, apreciază, în raport cu persoana inculpatului că pronunțarea acestei condamnări constituie un avertisment, inculpatul, fiind în măsură a fi resocializat, chiar fără executarea pedepsei aplicate.
In raport cu datele inserate și în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul O l t, privind perspectivele de reintegrare a acestuia, instanța, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art.86 ind. 1 și art. 86 indice 2.Cod Penal apreciind că prin exercitarea unei supravegheri corespunzătoare de către un organ cu competențe în această materie, pe viitor, inculpatul nu va mai săvârși alte infracțiuni.
Pe durata termenului de încercate stabilit conform art. 86 ind. 2.Cod Penal, inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art.86 ind. 3.Cod Penal, urmând a se prezenta la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l t, la sediul acestuia, a anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, va comunica și justifica schimbarea locului de muncă precum și informații de natură a fi controlate mijloacele sale de existență.
Totodată, inculpatului i se va atrage atenția asupra dispoz. art. 864.p Cod Penal privind revocarea suspendării executări pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege, ori în cazul săvârșii unei noi infracțiuni în termenul de încercare.
În privința pedepsei accesorii prev. de art.71 alin 1.Cod Penal, instanța a reținut că în lumina jurisprudenței CEDO referitoare la art.1 din Protocolul nr.1 adiționat la Convenție, prin decizia nr.623/02.02.2007 pronunțată de ICCJ s-a statuat că pedeapsa accesorie privind interzicerea dreptului de a alege prev. de art. 71 alin 1 rap. la art. 64 alin 1 lit. a nu Cod Penal se aplică automat ci numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, dacă instanța constată că în raport cu gravitatea infracțiunii comise, interzicerea dreptului de a alege respectă principiul proporționalității.
În cauza dedusă judecății, examinând proporționalitatea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1.Cod Penal în raport și cu dispozițiile art. 8 din CEDO și cauza Sabou și împotriva României, instanța apreciază că se impune concluzia interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice precum și dreptul de a ocupa o funcție de implică exercițiul autorității de stat prev de art. 64 alin1 lit. a teza II și Cod Penal lit. b Cod Penal, în raport cu care inculpatul, prin săvârșirea faptei, a devenit nedemn.
Conform art. 71 alin 5.C.P.P. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se va dispune și suspendarea pedepsei accesorii.
În privința pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, instanța a reținut că potrivit art. 65 alin 2.Cod Penal "aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă" dar și că, în cauza dedusă judecății, în raport cu caracterul complementar al acesteia - care are rolul de a complini regimul sancționator aplicat inculpatului - aceasta este pe deplin justificată, astfel că instanța va aplica inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe timp de 2 ani, pedeapsa interzicerii drepturilor prev de art. 64 alin 1 lit. a teza II și Cod Penal lit. b
Cod PenalReferitor la latura civilă a procesului penal, instanța reține că la termenul din 24.11.2008 reprezentantul legal al minorei, mama acesteia numita a declarat că nu înțelege să exercite acțiunea civilă în numele minorei împotriva inculpatului, împrejurare în raport de care, conform art.17 privitor C.P.P. la exercitarea din oficiu a acțiunii civile, instanța a înțeles să procedeze în consecință.
În acest sens, s-a reținut că prin fapta inculpatului, minorei i-a fost cauzat un prejudiciu de ordin moral constând în suferințele cauzate prin modul de comitere al acesteia dar și de natură psihică, ce se impune a fi reparat conform art.998 și 999 cod civil dar și dispozițiilor art. 14 alin 5.C.P.P. potrivit căruia "acțiunea civilă poate avea ca obiect și tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale".
Din raportul privind consilierea minorei întocmit de psihologul delegat de DGASPC O ( fila 24 dosar ) rezultă că aceasta suferă de o criză emoțională după agresiune, acuză insomnii și coșmaruri și chiar dacă apare ca fiind calmă și având un oarecare control de sine, trauma psihosexuală este prezentă, recomandându-se psihoterapie și consiliere psihologică suportivă.
Aceleași aspecte se rețin și din referatul întocmit de învățătorul minorei (fila 44 dosar), acesta relatând că după incident minora a lipsit câteva zile de la școală, iar la revenirea ei în colectivitate "s-a observat o reală schimbare a atitudinii și comportamentului față de toți cei care o înconjoară, fiind retrasă, nemaiparticipând activ la acțiunile grupului, refuzând comunicarea și integrându-se destul de greu în activitățile școlare".
Situația de fapt mai sus descrisă relevă cu evidență existența unui prejudiciu personal nepatrimonial al minorei, ce se impune a fi reparat integral și a cărei întindere, urmează a fi apreciată de instanță, în raport cu o serie de criterii cum ar fi consecințele negative suferite de partea vătămată pe plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, vârsta fragedă a acesteia dar și cu împrejurarea că reprezentantul legal al minorei nu a înțeles să aibă pretenții civile de la inculpat, cu care de altfel "s-a împăcat".
În considerarea acestor aspecte, în temeiul art. 14, art.17 și art. 346.C.P.P. rap. la art. 998 și art.999 Cod civil, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 4000 lei cu titlu de daune morale către minoră prin reprezentantul său legal apreciind că această sumă este în măsură să asigure o reparație justă și integrală a prejudiciului moral suferit de partea vătămată.
Fiind în culpă infracțională, inculpatul va fi obligat la cheltuielile judiciare avansate de stat cu soluționarea cauzei incluzând suma de 300 lei în faza de urmărire penală precum și sumele de 200 lei reprezentând avocat oficiu desemnat acestuia conform art.171 alin 2.C.P.P. și 150 lei reprezentând avocat oficiu desemnat părții vătămate conform art. 173 alin 3.
C.P.P.Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.
Se susține că din probele administrate în cauză și din declarațiile date inițial de inculpat, rezultă împrejurarea că acesta și-a pregătit cu minuțiozitate acțiunea infracțională, a determinat-o pe partea vătămată să-l însoțească la domiciliul acestuia, după care, a acționat în sensul agresării victimei, conform situației de fapt expusă anterior.
Mai mult, se susține că inculpatul este o fire violentă, situație confirmată de fișa de cazier judiciar din care rezultă că printr-o sentință pronunțată în anul 2008, pronunțată de Judecătoria Slatinaa fost condamnat la o pedeapsă cu amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire, amenințare și deținere fără drept corpuri contondente (tăietoare-înțepătoare), prev.de art.180 alin.1 Cod penal, art.193 alin.1 Cod penal și art.11pct.1 din Legea 61/1991, ceea ce demonstrează comportamentul deviant al inculpatului, astfel că instanța de fond nu a făcut o justă individualizare a pedepsei sub aspectul modalității de executare a acesteia.
Cu ocazia soluționării apelului, la termenul din 9 iulie 2009, reprezentantul Ministerului Publica invocat un motiv suplimentar de apel, susținând că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare, împărtășită de instanța de fond sunt nelegale, fapta săvârșită întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev.de art.197 alin.1 și 32Cod penal, pentru care s-a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu executare prin privare de libertate într-un loc de deținere.
În acest sens, s-a susținut că activitatea materială desfășurată de inculpat, constând în aceea că a determinat victima să-l însoțească la domiciliul acesteia și apoi prin acte de violență a dezbrăcat-o de îmbrăcăminte și de lenjeria intimă, după care a introdus degetul arătător de la mâna dreaptă în cavitatea vaginală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii consumate de viol, chiar dacă actul medico-legal depus la dosar atestă că nu s-a produs deflorarea părții vătămate.
Apelul este nefondat.
Din declarațiile constante date pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești la instanța de fond, atât partea vătămată, cât și inculpatul, au declarat că activitatea infracțională a constat în aceea că intimatul a dezbrăcat victima "a mângâiat-o în zona organelor genitale, ocazie cu care i-a introdus în vagin degetul arătător de la mâna dreaptă".
Ulterior, inculpatul i-a cerut victimei să se îmbrace, moment în care aceasta a început să sângereze în zona vaginală (filele 34-40, 26, 27 instanța de fond).
Raportul de constatare medico-legală întocmit de SML O (fila 8 dosar urmărire penală), concluzionează că partea vătămată este virgină.
constată imediat după agresarea victimei și dovedită și cu articolele de vestimentație, evidențiate în planșele fotografice, sunt rezultatul unei activități biologice normale, victima în vârstă de 11 ani având primul ciclu menstrual.
Or, teoria juridică a stabilit în mod constant că prin raport sexual susceptibil să constituie elementul material al infracțiunii de viol, se înțelege acea conjuncție a sexelor în care organul bărbătesc care realizează procreația, pătrunde în organul corespunzător al femeii, chiar dacă actul nu a continuat până la finalizarea condițiilor care pot realiza procreația.
În acest sens, s-a stabilit că pentru existența violului nu are nicio relevanță împrejurarea că persoana de sex feminin a fost sau nu deflorată, ori dacă persoana de sex masculin a ejaculat, fiind suficientă introducerea organului sexual masculin în cavitatea vaginală a femeii.
Este adevărat că în cauza dedusă judecății, așa cum s-a menționat anterior, deflorarea victimei nu s-a produs, dar nici acea conjuncție a sexelor, cu consecința pătrunderii organului bărbătesc în organul corespunzător al femeii, pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de viol.
Activitatea concretă desfășurată de intimat privind determinarea victimei să-l însoțească la domiciliul ei, dezbrăcarea acesteia și introducerea degetului în cavitatea vaginală, se apreciază că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de viol, cu încadrarea juridică dată prin actul de sesizare a instanței și reținută de prima instanță.
Concluzionând, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.197 Cod penal, urmând să dispună respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public.
Și motivul scris de apel care privește netemeinicia sentinței este nefondat.
Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l t, se reține că inculpatul obișnuia să consume băuturi alcoolice, situații în care a avut abateri de la normele de conviețuire socială, fără să creeze totuși probleme deosebite în comunitate, în condițiile în care lucrează sporadic și conviețuiește împreună cu părinții săi.
Referitor la fapta comisă, atât referatul, cât și declarațiile constante ale intimatului, precum și proba testimonială administrată în cauză, evidențiază regretul manifestat de inculpat generat în principal de starea de ebrietate în care se afla.
Cuantumul pedepsei aplicată de instanța de fond - de 4 ani închisoare, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere pe o perioadă de 6 ani, se apreciază că îndeplinește criteriile generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal și corespunde dispozițiilor art.52 Cod penal.
Concluzionând, se apreciază că sentința apelată este temeinică și legală, atât în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei, cât și a modalității de executare a pedepsei, urmând ca în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, să se dispună respingerea apelului ca nefondat.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariu de avocat din oficiu, urmează să fie achitată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, împotriva sentinței penale nr.159 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, privind pe inculpatul, ca nefondat.
Suma de 200 lei onorariul de avocat din oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 16 iulie 2009.
- - - -
Grefier,
- -
Red.jud.CM
PS/17.07.2009
Președinte:Ștefan FăurarJudecători:Ștefan Făurar, Constantin Mereanu
