Violul (art.197 cod penal). Decizia 2/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

COMPLET SPECIALIZAT PENTRU CAUZE CU MINORI

DOSAR NR- DECIZIE NR. 2/A/MF

Ședința publică din 06 Ianuarie 2009

Curtea compusă din:

Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr.- -

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror -

S-au luat în examinare, apelurile penale declarate de inculpații A, deținuți în Penitenciarul Colibași și partea civilă, domiciliată în comuna, județul A, împotriva sentinței penale nr.14/MF din29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.

S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat apelanții inculpați: A, asistat din oficiu de avocat în baza delegației nr.101/2009, asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar, - asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar, apelanta parte civilă, asistată de avocat în baza delegației de la dosar, reprezentantul legal, lipsă reprezentanții legali și.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorii au luat legătura cu inculpații.

Curtea, aduce la cunoștință inculpaților dispozițiile art. 70 al. 2 Cod procedură penală, atrăgându-li-se atenția că, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.

Inculpații A, și -, având cuvântul pe rând, arată că sunt de acord să dea declarație.

Potrivit art. 378 alin. 1/1 Cod procedură penală, s-a procedat la ascultarea inculpaților cu respectarea dispozițiilor legale, răspunsurile fiind consemnate în procese verbale care s-au atașat la dosar.

Avocat pentru partea civilă, depune la dosar acte cu borderou și precizează că nu mai are de formulat alte cereri.

Avocat pentru inculpatul depune concluzii scrise și precizează că nu mai are de formulat alte cereri.

Avocat precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.

Procurorul arată că nu mai are de formulat cereri prealabile.

Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.

Avocat având cuvântul pentru partea civilă, solicită a se reține din probele administrate în cauză că, inculpații au amenințat-o pe partea vătămată că o vor vinde în Spania, au avut o atitudine oscilantă, fapta comisă de aceștia este deosebit de gravă, partea civilă nu avea decât 14 ani și J, a rămas cu traume psihice și urmează tratament la psiholog.

Cu actele depuse azi a făcut dovada că daunele materiale sunt de 10.000 roni, iar daunele morale urmează să fie majorate.

Pedepsele aplicate inculpaților sunt pre mici în raport cu fapta comisă, iar daunele materiale și morale nu au fost acordate corect.

Solicită admiterea apelului, majorarea pedepselor, obligarea inculpaților la plata despăgubirilor materiale de 10.000 roni și majorarea daunelor morale la suma de 200.000 roni cu cheltuieli de judecată.

Avocat, pentru inculpatul -, solicită respingerea apelului declarat de partea vătămată, daunele morale și materiale acordate fiind destul de mari, nu sunt dovedite.

Inculpatul - a recunoscut fapta, nu a avut atitudine oscilatorie, nu a cunoscut faptul că partea civilă este minoră, aceasta nu a spus nimic. In acea seară a cunoscut-o pentru prima dată.

Nu există nici-o dovadă că între cei teri inculpați ar fi fost o înțelegere prealabilă. a fost a martorului unde a și fost dusă la cererea acestuia.

Din probele administrate rezultă că, capul răutăților a fost inculpatul care a amenințat pe partea vătămată și i-a luat telefonul mobil. Chiar partea vătămată în declarația dată nu a arătat că ceilalți doi inculpați ar fi amenințat-

Prezumția nu poate constitui probă în dosar.

Inculpatul - a acționat la îndemnul lui, când a văzut că partea civilă se află la ciclu a vrut să plece, dar nu l-a lăsat.

Solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea alineatului 3 și redozarea pedepsei, cu aplicarea disp. art.86/7 Cod penal, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și că a avut o bună conduită până în prezent.

Avocat pentru inculpatul, pune concluzii de respingere apelului declarat de partea civilă, acesta fiind de acord cu daunele materiale și morale acordate de prima instanță.

Pe apelul inculpatului, solicită a se constata că din nici-o probă nu rezultă că inculpatul a avut cunoștință de vârsta părții vătămate. Nu avea cum să aprecieze că aceasta avea doare 14 ani.

Inculpatul a fost cel care a luat inițiativa împreună cu martorul, nu a fost o înțelegere prealabilă.

Solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea alineatului 3 și redozarea pedepsei.

Avocat pentru inculpatul, solicită a se constata că acestuia i s-a aplicat o pedeapsă mai mare decât la ceilalți inculpați, deși toți au comis aceeași faptă.

Nu este vorba despre o infracțiune complexă care să provoace traume.

Solicită admiterea apelului și redozarea pedepsei.

Avocat, pe apelul inculpaților pune concluzii de respingere, mai ales că, inculpatul a mai fost condamnat pentru o astfel de faptă într-un alt dosar, întrucât a violat tot o minoră.

Procurorul, solicită a se avea în vedere declarația părții vătămate în care arată că le-a spus inculpaților că nu are 14 ani împliniți și că este virgină.

La dosar sunt acte din care rezultă că partea civilă necesită tratament psihologic, că merge periodic la psiholog. Inculpații au lăsat să se înțeleagă că i-au plătit părții vătămate 30 lei, lucru neadevărat.

Solicită a se avea în vedere declarația inculpatului - care arată că la volan se afla, că partea civilă l-a rugat să oprească mașina și acesta a refuzat. La dosar la 140 este declarația lui, din care se poate deduce că între aceștia a fost o înțelegere prealabilă.

Nu se impune schimbarea încadrării juridice.

Solicită admiterea apelului părții civile, obligarea inculpaților în solidar la plata daunelor materiale de 10.000 roni, majorarea daunelor morale și respingerea apelurilor declarate de inculpați.

Apelanții inculpați, având pe rând ultimul cuvânt:

- - regretă fapta;

-, regretă fapta și cere reducerea pedepsei;

- A arată că nu a știut că partea civilă are 14 ani.

Apelanta parte civilă solicită să fie condamnați inculpații.

Reprezentantul legal, lasă la aprecierea instanței.

CURTEA

Constată că, prin sentința penală nr.14/MF din 29 octombrie 2008, Tribunalul Argeșar espins cererile formulate de inculpații A, ȘI privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1 Cod penal, combinat cu art. 197 alin. 2 litera a Cod penal și alin. 3 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 2 litera a Cod penal.

În baza art. 197 alin. 1 Cod penal combinat cu art. 197 alin. 2 litera a Cod penal și alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 litera a și 76 alin. 1 litera a Cod penal a condamnat pe inculpatul A, fiul lui și, născut la 04.01.1982 în Curtea de A, jud. A, CNP -, domiciliat în com., sat. i, jud. A, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, la pedeapsa de 9 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57 Cod penal și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

Face aplicarea disp. art. 71 și 64 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului A și în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu 02.01.2008 și până la data pronunțării.

În baza art. 197 alin. 1 Cod penal combinat cu art. 197 alin. 2 litera a Cod penal și alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal și art. 76 alin. 1 litera a Cod penal a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.01.1987 în Curtea de A, jud. A, CNP -, domiciliat în com., sat. i, jud. A, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, la pedeapsa de 8 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57 Cod penal și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu 02.01.2008 și până la data pronunțării.

În baza art.197 alin. 1 Cod penal combinat cu art. 197 alin. 2 litera a Cod penal și alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal și art. 76 alin. 1 litera a Cod penal a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.01.1988 în Curtea de A, jud. A, CNP -, domiciliat în com., sat. i, jud., aflat în Penitenciarul Colibași la pedeapsa de 8 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57 Cod penal și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului - și în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu 02.01.2008 și până la data pronunțării.

În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 14 Cod procedură penală, art. 998 cod civil și art. 1003 Cod civil a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpații în solidar la plata către partea vătămată, domiciliată în comuna, jud. Aas umei de 80.000 lei cu titlu de daune morale.

A respins cererea de acordare a daunelor materiale ca nedovedită.

În baza art. 193 alin. 2, 4 Cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei către partea vătămată cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de aceasta( onorariu avocat ales).

În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală a obligat pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează: pe inculpatul A la 3980 lei, pe inculpatul la 3840 lei și pe inculpatul - la 3800 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în noaptea de 01/02.01.2008, partea vătămată, în vârstă de 14 ani și 5 luni, se afla în discoteca " " din com. însoțită fiind de martorii -, și alți prieteni ai acestora.

La un moment dat, martorul a apelat-o pe partea vătămată pe telefonul mobil cerându-i să iasă afară din discotecă pentru a sta de vorbă.

Întrucât partea vătămată refuzase anterior și alte propuneri de acest gen făcute de martori, văzând că acesta insistă și în dorința de a lămuri situația, a ieșit în fața discotecii, anunțând-o în prealabil pe prietena sa căreia i-a spus că urmează să revină imediat în local.

După puțin timp, martorul a plecat de lângă partea vătămată, cerându-i acesteia să îl însoțească pentru a continua discuția în autoturismul cu nr.de înmatriculare Ag.08. a descuiat portiera din spate a autoturismului, a luat loc pe banchetă, invitând-o și pe partea vătămată să facă același lucru.

Partea vătămată s-a apropiat de autoturism fără a da curs însă invitației martorului, iar la un moment dat a fost împinsă pe bancheta din spate de către inculpatul A aspect relatat de către ceilalți inculpați și de martorul.

Inculpatul a ocupat apoi locul dreapta față lângă inculpatul, cerându-i acestuia să pornească motorul, indicându-i totodată traseul pe care avea să îl parcurgă ulterior.

Inculpatul - aflat sub influența băuturilor alcoolice s-a așezat pe bancheta din spate, partea vătămată fiind încadrată astfel între acest inculpat și martorul.

Întrucât partea vătămată nu-i cunoștea pe inculpați, i-a cerut șoferului să oprească autoturismul pentru a-i da posibilitatea să coboare și să se întoarcă în discotecă (aspect confirmat de martorul ) și a încercat totodată să apeleze de pe telefonul mobil pe prietenul său martorul -.

Față de opoziția manifestată de partea vătămată, inculpatul A i-a interzis să folosească telefonul mobil și mai mult a întrerupt funcționarea acestuia reținându-l asupra sa și spunându-i părții vătămate că i-l va restitui la sfârșit.

Deși inculpatul a negat faptul că a reținut telefonul mobil al părții vătămate, susținerea sa este infirmată cu declarația părții vătămate, a celorlalți inculpați și ale martorului.

Intenționând să creeze o stare de confuzie, inculpatul a lăsat să se înțeleagă că o cunoaște de mai mult timp pe partea vătămată, cu care anterior ar mai fi întreținut relații sexuale. De asemenea, dorind să înfrângă împotrivirea părții vătămate, inculpatul a amenințat-o că în cazul în care nu se va conforma dorințelor sale, o va vinde în Spania, sens în care a purtat o convorbire telefonică (sau a lăsat să se creadă acest lucru), cu o persoană căreia i-a relatat că are de vânzare o fată contra sumei de 1200 - 1500 EURO.

Din declarațiile părții vătămate, ale martorului, coroborate cu cele ale inculpaților - și reiese că aceștia nu au adresat amenințări părții vătămate, toate discuțiile purtându-se între și inculpatul A.

Cunoscând faptul că martorul este singur acasă, inculpatul i-a cerut inculpatului să se deplaseze spre com. la locuința martorului și să oprească autoturismul în dreptul locuinței.

Ajunși aici, inculpatul a fost cel care i-a cerut martorului să-i pună casa la dispoziție pentru aproximativ o oră fără a oferi alte explicații.

că minora fusese luată cu forța din fața discotecii, în împrejurările mai sus arătate, martorul a acceptat propunerea inculpatului și s-a retras cu vărul său martorul în bucătăria imobilului respectiv.

În acest timp, cei trei inculpați au întreținut pe rând raporturi sexuale orale cu partea vătămată.

Având în vedere condițiile concrete în care se afla fiind sub influența amenințărilor adresate de inculpatul A, împrejurarea că inculpații din punct de vedere numeric și al forței erau în superioritate, dându-și seama că orice rezistență ar fi zadarnică, și că dacă s-ar opune i s-ar agrava situația, partea vătămată a întreținut raporturi sexuale orale cu cei trei inculpați.

După consumarea raporturilor sexuale orale partea vătămată a părăsit imobilul împreună cu inculpatul care urma să o transporte cu autoturismul la domiciliu.

Partea vătămată a reușit să-i contacteze de pe telefonul mobil care i-a fost restituit la plecare de către inculpatul, pe martorul -, care împreună cu martorii și au recuperat-o din mașina inculpatului.

Față de cele expuse, tribunalul a reținut prima variantă agravantă prev.de art.197 alin.2 lit.a Cod penal - fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.

De asemenea, instanța a reținut și agravanta prev.de art.197 alin.3 teza I Cod penal cu consecința înlăturării cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de cei trei inculpați prin apărători.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate în cauză, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 cod penal.

S-a ținut seama totodată de contribuția inculpaților la săvârșirea faptei, de faptul că inculpatul a avut inițiativa săvârșirii violului, fără însă ca prin aceasta să se minimalizeze acțiunile inculpaților și -.

În ceea ce-i privește pe inculpații - și, instanța a avut în vedere totodată atitudinea sinceră a acestora pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, reținându-se în favoarea acestora și circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal.

Față de disp.art.197 alin.3 Cod penal și art.65 alin.2 cod penal, a aplicat inculpaților și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal.

Inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, apreciindu-se că în speță sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală.

Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpaților cu respectarea dispozițiilor legale în materie, fiind îndeplinită condiția prev.de art.143 Cod pr.penală și că în continuare se mențin disp.art.148 lit.f Cod pr.penală, pericolul concret pentru ordinea publică urmând a fi înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucru negative, reacție ce ar putea produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase, organele de stat nu acționează eficient.

Pentru aceste considerente, a menținut starea de arest a inculpaților iar în baza art.88 Cod penal a dedus din perioada aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu 02.01.2008 și până la data pronunțării.

Pe latura civilă a cauzei, partea vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 10.000 lei daune materiale și 200.000 lei daune morale.

Având în vedere că partea vătămată nu a făcut nici o dovadă clară pentru cheltuielile invocate și față de dispozițiile art.1169 cod civil, potrivit cărora "cel ce face propunerea înaintea judecății trebuie să o dovedească" instanța a respins cererea de acordare a daunelor materiale.

Cu privire la cererea de acordare a daunelor morale, instanța a apreciat că faptele inculpaților au cauzat părții vătămate suferințe psihice, constând în lezarea demnități, a sentimentului de umilință și frustrare, fiind evaluată psihologic și stabilindu-se că prezintă disfuncții în plan cognitiv și afectiv.

S-a avut în vedere totodată că faptele inculpaților au consecințe negative pe termen asupra dezvoltării psihice armonioase a părții vătămate.

S-a avut în vedere și că partea vătămată provine din mediul rural și că prin impactul cu activitatea organelor judiciare, faptele inculpaților au devenit publice, producându-i-se victimei un handicap social care determină condiții mai precare de viață a căror ameliorare presupune unele compensații ce pot dobândi o expresie materială.

Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că suma de 80.000 lei la care vor fi obligați inculpații în solidar cu titlu de daune morale, este în măsură să acopere prejudiciul de natură penală încercat de partea vătămată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal partea civilă și inculpații A, -.

Partea civilă critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile.

Apreciază că pedeapsa stabilită de către prima instanță pentru fiecare inculpat este prea mică și nu este adecvată situației de fapt și nici scopului urmărit de legea penală.

În ceea ce privește latura civilă, sentința este critică pentru aspectul că în mod greșit s-a respins cererea părții civile privind obligarea inculpaților la plata unor despăgubiri materiale. Totodată, consideră că suma acordată de către prima instanță pentru a acoperi daunele morale este mult prea mică și nu este în măsură să corespundă scopului urmărit.

Inculpații critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Se apreciază că în mod greșit prima instanță a reținut că între cei trei inculpați ar fi existat o înțelegere prealabilă pentru săvârșirea faptei.

Inculpații consideră că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță că aceștia ar fi cunoscut vârsta părții vătămate, respectiv faptul că ea este minoră. Prin urmare, solicită schimbarea încadrării juridice și înlăturarea acestei agravante.

Sentința este criticată și pentru greșita individualizare judiciară a pedepselor aplicate. Pe cale de consecință, se solicită reducerea cuantumului pedepselor pentru fiecare inculpat.

Examinând sentința supusă apelului din punct de vedere al motivelor invocate în conformitate cu disp.art.371 Cod procedură penală, curtea constată următoarele:

În raport cu probele administrate în cauză, respectiv plângerea părții vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților și părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului și procesul verbal de prelevare a probelor biologice, situația de fapt, în ceea ce privește latura penală a cauzei, a fost corect reținută de către prima instanță.

În seara zilei de 1 ianuarie 2008, printr-o înțelegere prealabilă, prin folosirea de amenințări și profitând de imposibilitatea minorei de a se apăra, cei trei inculpați au întreținut un raport sexual oral cu aceasta.

Apărările formulate de către apelanții-inculpați, care de altfel constituie și motive de apel sunt nefondate.

Inculpații au acționat în baza unei înțelegeri prealabile. Astfel, în timpul în care cei trei inculpați și cu minora se aflau în autoturism, partea vătămată a fost amenințată în mod continuu de către inculpatul A în prezența celorlalți doi inculpați și a martorului.

Tot în baza unei înțelegeri prealabile, cei trei inculpați au acționat și în momentul în care au ajuns în locuința martorului. În timp ce martorii și, se aflau în bucătăria imobilului respectiv, cei trei inculpați au întreținut câte un raport sexual oral cu partea vătămată.

Prin urmare, susținerea apelanților inculpați că nu au săvârșit fapta în baza unei înțelegeri prealabile este lipsită de orice suport probatoriu.

De asemenea, este nefondat și motivul de apel formulat de către inculpați, prin care solicită schimbarea încadrării juridice în sensul înlăturării agravantei prevăzute de alineatul 3 Cod penal.

Inculpații au cunoscut vârsta părții vătămate. Din declarația minorei, rezultă că aceasta i-a spus inculpatului A, în timp ce se afla cu acesta și cu ceilalți inculpați în autoturism, că este minoră, că are vârsta de 14 ani și 5 luni, este virgină și că este elevă la Școala generală din. Mai mult, așa cum a apreciat și prima instanță, vârsta părții vătămate putea fi apreciată de către inculpați și din trăsăturile fiziologice ale minorei.

În aceste condiții, în mod corect prima instanță a apreciat că inculpații au cunoscut că partea vătămată este minoră și prin urmare, încadrarea juridică a faptei săvârșită de către inculpați, stabilită de către prima instanță, este corectă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a aplicat corect criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.

S-a respectat totodată principiul proporționalității, în sensul că, pedepsele aplicate pentru fiecare inculpat sunt adecvate situației de fapt, contribuției pe care fiecare a avut-o la săvârșirea infracțiunii, precum și scopului urmărit de legea penală.

Apelul părții civile, este fondat însă în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 10.000 lei daune materiale și respectiv 200.000 lei daune morale.

Cererea privind despăgubirile materiale a fost respinsă de către prima instanță, deoarece nu a fost probată.

Această soluție nu este corectă.

La dosarul cauzei există mai multe înscrisuri, din care rezultă că partea vătămată s-a prezentat la cabinetul unui psiholog în vederea consilierii. Până la data pronunțării sentinței, partea vătămată a participat la 10 ședințe de consiliere psihologică. Costul serviciilor de consiliere psihologică, precum și transportul pentru a se prezenta la cabinetul psihologului, au fost suportate de către partea vătămată.

Realitatea acestei situații, justifică admiterea cererii părții civile privind obligarea inculpaților și la plata despăgubirilor materiale.

De asemenea, cuantumul daunelor morale la care inculpații au fost obligați către partea vătămată este mic în raport cu suferința fizică și psihică pe care partea vătămată a suportat-

În baza acestor considerente și în temeiul disp.art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, se va admite apelul formulat de partea civilă și se va desființa în parte sentința.

În baza disp.art.14 Cod procedură penală și art.998 și urm. Cod civil, inculpații vor fi obligați în solidar, să plătească părții civile suma de 10.000 lei despăgubiri civile materiale.

Se vor majora cuantumul despăgubirilor morale la care au fost obligați inculpații de la 80.000 lei la 150.000 lei.

În baza disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, fiecare inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către partea civilă.

În temeiul disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpați, care vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul disp.art.350 Cod procedură penală, se va menține starea de arest preventiv a inculpaților și în baza disp.art.88 Cod penal, se va deduce din pedepsele aplicate, pentru fiecare inculpat durata arestului preventiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de partea civilă, domiciliată în comuna, județul A, împotriva sentinței penale nr.14/MF/ din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.

Desființează în parte sentința.

Obligă în solidar pe inculpații A, fiul lui și, născut la 04.01.1982 în Curtea de A, jud A, CNP -, domiciliat în com, sat i, jud, fiul lui și, născut la data de 25.01.1987 în Curtea de A, jud. A, CNP -, domiciliat în com., sat. i, jud. și, fiul lui și, născut la data de 09.01.1988 în Curtea de A, jud A, CNP -, domiciliat în com., sat. i, jud., să plătească părții civile suma de 10.000 lei despăgubiri civile materiale.

Majorează de la 80.000 lei la 150.000 lei despăgubirile morale la care inculpații au fost obligați către partea civilă.

Obligă pe fiecare inculpat la câte 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.

Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații A, și -, deținuți în Penitenciarul Colibași, pe care-i obligă la cheltuieli judiciare: pe inculpații și - la câte 200 lei, iar pe inculpatul la 400 lei, din care 200 lei onorariu avocat din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Menține starea de arest preventiv a inculpaților și deduce la zi arestul preventiv pentru fiecare inculpat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică astăzi 06 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr.Gh. dr.

Grefier,

Red.:dr.

Tehn.

6 ex.

Jud.fond:.

22.01.2009.

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 2/2009. Curtea de Apel Pitesti