Violul (art.197 cod penal). Decizia 211/2009. Curtea de Apel Craiova

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 211

Ședința publică de la 04 Martie 2009

PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Membri Sorina Petria Mitran

- - - - - judecător

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 49 de la 18 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat, apărător ales, pentru contestatorul lipsă.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.

Av. pentru contestator a solicitat admiterea contestației, desființarea deciziei și rejudecarea recursului, întrucât în recurs procedura de citare cu contestatorul nu a fost legal îndeplinită, având în vedere că citația nu a fost primită de destinatar, ci de mama acestuia, în timp ce inculpatul se afla legal în Italia, cu contract de muncă.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, având în vedere și faptul că recursul contestatorului a fost admis prin decizia atacată.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 492/ 20.07.2005 a Judecătoriei Băilești, s-au dispus următoarele:

În baza art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod Penal, au fost condamnați fiecare dintre inculpații și la câte 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, eC.p. pe durata de 2 ani.

Au fost aplicate art. 71 și 64.

Cod Penal

S-a dedus din durata pedepselor reținute de 24 de ore de la 04.04.2005 și arestul preventiv de la 05.04.2005 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpaților.

În baza art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la 6 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, eC.p. pe durata de 2 ani.

În baza art. 86⁴.Cod Penal rap. la art. 83.Cod Penal, s-a revocat beneficiul suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin nr. 539/ 27.08.2003 a Tribunalului Dolj pe care inculpatul o va executa alături de pedeapsa din cauza de față, în total urmând să execute 7 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, eC.p. pe durata de 2 ani.

Au fost aplicate disp. art. 71 și 64.

Cod Penal

S-a dedus din durata pedepsei reținerea de 24 de ore de la 04.04.2005 și arestul preventiv de la 05.04.2005 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 197 alin. 2 lit. a cu Cod Penal aplicarea art. 75 lit. c a Cod Penal fost condamnat inculpatul la 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, eC.p. pe durata de 2 ani.

Au fost aplicate disp. art. 71 și 64.

Cod Penal

S-a dedus din durata pedepsei reținerea de 24 de ore de la 04.04.2005.

În baza art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod Penal, au fost condamnați fiecare dintre inculpații și la câte 2 ani și 6 luni închisoare.

Au fost aplicate art. 71 și 64.

Cod Penal

S-a dedus din durata pedepselor reținute de 24 de ore de la 04.04.2005 pentru inculpatul.

În baza art. 104.Cod Penal s-a dispus internarea inculpatului minor într-un centru de reeducare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 197 alin. 2 lit. a cu Cod Penal aplicarea art. 99 și urm.

Cod Penal

În baza art. 26.Cod Penal raportat la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplic. art. 75 lit. c Cod Penal, a fost condamnat fiecare dintre inculpații și la câte 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal durata de 2 ani.

În baza art. 29.Cod Penal raportat la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplic. art. 75 lit. c Cod Penal, a fost condamnat fiecare dintre cei 2 inculpați la câte 1 an închisoare.

În baza art. 33-34.Cod Penal, a fost aplicată fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal durata de 2 ani.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 și 64.

Cod Penal

În baza art. 26.Cod Penal raportat la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplic. art. 75 lit. c Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal durata de 2 ani.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 și 64.

Cod Penal

S-a admis în parte cererea pentru daune morale și au fost obligați inculpații în solidar. Minorii în solidar și cu reprezentanții legali, la 50.000.000 lei (5000 lei noi) către partea civilă.

Au fost obligați fiecare dintre inculpații, și la câte 1.000.000 lei (100 lei noi) cheltuieli judiciare statului.

Au fost obligați fiecare dintre inculpații, și, în solidar cu reprezentanții legali, la câte 1.000.000 lei (100 lei noi) cheltuieli judiciare statului.

Au fost obligați inculpații în solidar, minorii în solidar cu reprezentanții legali, la câte 1.000.000 lei (100 lei noi) cheltuieli judiciare către partea vătămată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești nr. 415/P/2005, au fost trimiși în judecată inculpații și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod Penal; pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c și Cod Penal art. 37 lit. a Cod Penal; pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod Penal;, și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod Penal; și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c și Cod Penal de art. 29.Cod Penal, în final cu aplicarea art. 33 lit. a și Cod Penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c

Cod Penal

În fapt: din probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală cât și în timpul cercetării judecătorești, constând în proces-verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică, declarațiile părții vătămate, buletin de analiză nr. 64//1142 din 08.04.2005 al IML C, declarațiile martorilor A, și declarațiile inculpaților, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În seara de 3 aprilie 2005, inculpații, și numitul s-au întâlnit în centrul municipiului Băilești, după care au mers la barul "La " și s-au așezat la masă. La o altă masă, se afla partea vătămată și inculpatul, iar inculpații menționați anterior au luat hotărârea de a întreține relații sexuale cu partea vătămată, întrucât cunoșteau de la prieteni că obișnuia să întrețină astfel de relații.

În timp ce se afla la masă, partea vătămată și-a dat seama că este urmărită de inculpați, spunându-i inculpatului că-i este teamă să plece singură. La un moment dat, inculpatul a ieșit din bar fiind urmat de inc. și în urma discuțiilor avute cu acesta din urmă a aflat că inc. intenționa să întrețină în acea seară relații sexuale cu partea vătămată. Atunci, inc. i-a spus inc. că-l vor lăsa cu partea vătămată, însă ulterior să o lase pe aceasta să întrețină și cu ei relații sexuale, inc. fiind de acord.

Ulterior, ambii inculpați au revenit în bar, iar inc. le-a relatat celor de la masa sa despre înțelegerea cu inc.. Anterior, inc. îl sunase pe telefonul mobil pe numitul pentru ca, împreună cu să vină la bar, întrucât are niște probleme. Aceștia au venit la bar și s-au așezat la masa unde se afla inc. cu partea vătămată și au aflat că acesta urma să întrețină relații sexuale cu partea vătămată, însă tinerii de la masa alăturată intenționau și ei același lucru. L-au chemat la ei la masă pe inculpatul, întrucât se cunoșteau și, în urma discuțiilor cu inc. au stabilit ca acesta să plece primul cu partea vătămată, să întrețină raporturi sexuale la depozitul unde este paznic, după care și ceilalți pot face același lucru, discuția dintre aceștia nefiind auzită de către partea vătămată.

Apoi, inc. a revenit la masa unde îl așteptau ceilalți tineri și le-a spus despre discuția avută cu inc..

În jurul orei 1.00 noaptea, partea vătămată, însoțită de inc., a plecat de la bar, iar la câteva minute au părăsit barul și inculpații ce stăteau în bar, la masa alăturată, împreună cu numitul.

. și partea vătămată s-au deplasat pe strada - și s-au așezat pe o bancă, iar ceilalți inculpați au trecut pe lângă aceștia și s-au oprit în apropiere, lângă o farmacie.

Întrucât partea vătămată și inc. au continuat să rămână pe bancă, inculpații, și s-au reîntors la aceștia, inc. cerându-i părții vătămate să-l însoțească și, fiind refuzat de aceasta, a prins-o de mână și a lovit-o cu pumnul, doborând-o la pământ.

. i-a solicitat să o ducă într-o zonă ferită publicului și, astfel, cu ajutorul inc., și, au apucat-o pe partea vătămată de mâini și de picioare și s-au îndreptat cu aceasta către o zonă mai retrasă, în apropierea unui ștrand.

Observând că partea vătămată este luată prin constrângere și dusă la ștrand, inculpații, și au plecat și ei în locul respectiv.

În momentul în care au ajuns, au observat că inc. întreținea relații sexuale cu partea vătămată, după care, inculpații, și au întreținut și ei relații sexuale cu partea vătămată. În acest timp, inculpații și au plecat să-l aducă și pe numitul A să întrețină și el relații sexuale cu partea vătămată, întrucât anterior, îl observaseră pe acesta pe o bancă pe str. -.

Ajungând la locul unde se găsea A, inculpații și i-au cerut acestuia să-l însoțească în zona ștrandului, pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată, întrucât în acel loc se aflau și ceilalți tineri.

Deși inițial Aar efuzat, ulterior, la insistențele celor doi inculpați, acesta a acceptat, mergând la locul unde se afla partea vătămată. Aici, A s-a dezbrăcat de pantaloni, însă a renunțat să mai întrețină relații sexuale cu partea vătămată.

Înainte de a pleca din locul respectiv, inc. a lovit-o odată pe partea vătămată, după care, împreună cu alți inculpați a plecat către domiciliu, iar partea vătămată și o parte dintre inculpații care locuiau pe aceeași stradă au plecat împreună.

Din raportul de expertiză medico-legală întocmit de IML C, rezultă că partea vătămată prezenta leziuni de violență posibil produse în data de 3/ 4.04.2005, prin lovire sau de corpuri dure, zgâriere și compresiune cu degetele, pentru care necesită 6-7 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor, iar leziunile de violență de la nivelul coapselor, pledează pentru un raport sexual prin constrângere fizică, prezența spermatozoizilor în secreția vaginală confirmând un raport sexual recent (24-48 de ore).

Din buletinul de analiză nr. 64//1142 din 08 aprilie 2005, întocmit de IML C, rezultă că prezența spermatozoizilor în secreția vaginală a părții vătămate și provin de la mai mulți bărbați nesecretori, din orice grupă sangvină (0, AB, B) sau secretori din grupa 01.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, și, pentru faptele reținute în sarcina acestora, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală parțial sinceră, elemente în raport de care s-a apreciat că scopul preventiv al art. 52.Cod Penal poate fi realizat prin condamnarea acestor inculpați la pedepse de 6 ani închisoare fiecare, cu executare în regim de detenție și, în plus, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, starea de recidivă postcondamnatorie și atitudinea procesuală parțial sinceră, considerând că scopul preventiv prevăzut de art. 52.Cod Penal poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoare în cuantum de 6 ani și 6 luni, cu executare în regim de detenție și aplicarea unei pedepse complementare a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani; totodată, s-a constatat incidența disp. art. 86⁴rap. la art. 83.Cod Penal privind pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin nr. 539/ 27.08.2003 a Tribunalului Dolj.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților minori și, instanța de fond a avut în vedere, în totalitate, criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, gradul de pericol social sporit al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală parțial sinceră, starea de minoritate a inculpaților, considerând astfel că scopul pedepsei poate fi realizat prin condamnarea inculpaților la pedepse în cuantum de 2 ani și 6 luni închisoare fiecare, cu executare în regim privativ de libertate.

Față de inc. minor, instanța de fond a apreciat că, față de pericolul social concret al faptei, starea de minoritate, lipsa antecedentelor penale, se impune aplicarea unei măsuri de internare într-un centru de reeducare prev. de art. 104.Cod Penal, atingându-se în acest fel scopul preventiv al art. 52.Cod Penal și considerându-se că se va contribui la reeducarea acestui inculpat.

În ceea ce privește pe inculpații și, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală parțial sinceră, elemente în raport de care s-a apreciat că reeducarea acestora este posibilă prin condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare fiecare, cu executare în regim de detenție și, în plus, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c și Cod Penal de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 29.Cod Penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c

Cod Penal

Pentru inculpatul, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale și poziția procesuală parțial sinceră, apreciind că reeducarea acestuia este posibilă prin condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție și, de asemenea, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani.

Pe latură civilă, în privința cererii de daune morale formulată de partea civilă, instanța de fond a considerat că, raportat la natura infracțiunii săvârșite de inculpați, se justifică acordarea de daune morale în cuantum de 50 milioane lei, iar în baza art. 14.C.P.P. și art. 998.civ. s-a admis în parte cererea părții civile, obligându-i pe inculpați, iar pe inculpații minori în solidar cu reprezentanții legali, la plata sumei menționate anterior, către partea civilă.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații,.

De asemenea, a declarat apel și partea vătămată, în privința laturii civile a cauzei, solicitând majorarea cuantumului daunelor morale în cuantum de 100 milioane lei (ROL), așa cum a fost solicitat de ea în fața instanței de fond.

Prin decizia penală nr. 612/ 14 decembrie 2005 a Tribunalului Dolj, au fost respinse cererea de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești formulată de către inculpații, și și ca nefondate, apelurile penale promovate de către partea vătămată și inculpați. S-a dedus în continuare detenția preventivă la zi și s-a menținut starea de arest a apelanților inculpați, și, obligându-i și la cheltuieli judiciare statului.

Împotriva cestei decizii penale au formulat recurs inculpații, iar prin decizia penală nr. 49/ 30.03.2006 a Curții de Apel Craiova, au fost admise recursurile, casată hotararea, dispunându-se rejudecarea apelurilor de către Tribunalul Dolj. S-a dedus durata detenției preventive de la 04.04.2005 la zi și s-a menținut în continuare starea de arest a inculpaților,.

S-a motivat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 197 alin. 2.C.P.P. privind publicitatea ședinței de judecată, întrucât ședința de judecată de la 03 octombrie 2005 a fost nepublică, așa cum rezultă din practicaua încheierii de ședință, în cauză existând atât inculpați majori cât și inculpați minori.

În rejudecarea apelurilor, inculpații, și au depus motivele de apel.

Prin încheierea nr. 124/ 06.09.2006, Secția penală din cadrul Tribunalului Dolja dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului Secției Minori și Familie din cadrul Tribunalului Dolj.

Prin decizia penală nr. 83/ 12.06.2006 a Curții de Apel Craiova, au fost admise recursurile formulate de către inc., și, casată încheierea de ședință din 07.06.2006 a Tribunalului Dolj și revocată măsura arestării preventive a inculpaților, fiind puși în libertate de îndată dacă nu mai sunt arestați în altă cauză.

Prin decizia penală nr. nr. 8 din 20 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în rejudecarea apelurilor, s-au dispus următoarele:

S-au respins apelurile formulate de inculpații, -, -, -, -, -, -, și partea vătămată.

În baza art. 88.Cod Penal s-a dedus detenția preventivă pentru inculpații, - și - de la 04.04. 2005 la 12.06.2006.

A fost obligat fiecare dintre inculpații, - și în solidar cu părțile responsabile civilmente și, și, - și la câte 30 lei cheltuieli judiciare statului.

Au fost obligati inculpatul la 260 lei cheltuieli judiciare statului, din care 230 lei onorariu avocat oficiu, inculpații - și - la câte 70 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 40 lei onorariu avocat oficiu și fiecare din inculpați -, -, -, și pe partea vătămată la câte 30 lei cheltuieli judiciare statului.

Verificând hotărârea atacată, ținând cont de actele și lucrările dosarului, analizând apelurile prin prisma motivelor invocate și examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul a apreciat ca nefondate apelurile declarate de către inculpați și partea vătămată.

S-a reținut că instanța de fond a administrat un probatoriu concludent, just apreciat, pe baza căruia a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, iar individualizarea pedepselor a fost corectă.

Din ansamblul probelor s-a concluzionat că rezultă cu certitudine că în noaptea de 03.04.2005, în jurul orelor 1.00, după ce partea vătămată și inculpatul au părăsit barul în care se aflau, la scurt timp, au plecat și ceilalți inculpați, care știau că cei doi (respectiv partea vătămată și inc. ) nu au intrat în depozitul în care inculpatul era paznic, ci se deplasau pe strada - din orașul Băilești.

După ce inculpații au observat că partea vătămată și inculpatul s-au așezat pe o bancă de pe strada -, au traversat strada și s-au oprit lângă o parcare de unde supravegheau pe cei doi, astfel că, atunci când au văzut că cei doi continuă să rămână pe bancă, inculpații, și s-au reîntors la aceștia.

Ajungând acolo, inculpatul i-a cerut părții vătămate să îi însoțească, însă acesta i-a refuzat, după care a prins-o de mâini și i-a aplicat o lovitură cu pumnul, doborând-o la pământ. Apoi, inculpatul i-a solicitat să o ducă într-o zonă ferită publicului și astfel, cu ajutorul inculpatul, și, au apucat-o pe partea vătămată de mâini și de picioare și s-au îndreptat cu aceasta către o zonă mai retrasă, în apropierea unui ștrand.

Văzând că partea vătămată este luată prin constrângere și dusă la ștrand, inculpații, și au plecat și ei în locul respectiv. Ajungând aici, au observat că inculpatul întreținea relații sexuale cu partea vătămată, după care, inculpații, și au întreținut și ei relații sexuale cu partea vătămată.

În acest timp, inculpații și au plecat să-l aducă și pe numitul A să întrețină și el relații sexuale cu partea vătămată, întrucât anterior, îl observaseră pe acesta pe o bancă pe str. -.

Pornind de la această situație de fapt, Tribunalul a apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, Tribunalul a constatat că instanța de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege și circumstanțele personale ale inculpaților, precum și circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. c Cod Penal(săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă acesta a fost împreună cu un minor), în ceea ce privește pe inculpații majori, dar și circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor.

Astfel, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, și, pentru faptele reținute în sarcina acestora, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală parțial sinceră, apreciind că scopul preventiv poate fi realizat prin condamnarea acestor inculpați la pedepse de 6 ani închisoare fiecare, cu executare în regim de detenție. De asemenea, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani.

În ceea ce privește pe inculpații minori și, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social sporit al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, poziția parțial sinceră, starea de minoritate, apreciind că scopul pedepsei poate fi realizat prin condamnarea acestora la pedepse în cuantum de 2 ani și 6 luni închisoare fiecare, cu executare în regim de detenție.

În privința inculpaților și, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală parțial sinceră, apreciind că reeducarea acestora este posibilă prin condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c și Cod Penal de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 29.Cod Penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod Penal, cu aplicarea art. 75 lit. c

Cod Penal

Pentru inculpatul, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, lipsa antecedentelor penale și poziția procesuală parțial sinceră, apreciind că reeducarea acestuia este posibilă prin condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție și, de asemenea, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pe Cod Penal o durată de 2 ani.

În altă ordine de idei, s- reținut că nu se impune restituirea cauzei la procuror, deoarece aspectele învederate privind încălcarea disp. art. 6 alin. 3 și art. 5.C.P.P. respectiv garantarea dreptului de apărare și a libertății individuale nu se confirmă.

S-a apreciat ca arestarea preventivă s-a dispus cu respectarea dispozițiilor legale din dreptul intern și a art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pe de altă parte, cazurile de nulitate absolută sunt strict prevăzute de art. 197 alin. 2.Cod Penal, respectiv încălcarea dispozițiilor legale privind competența materială și după calitatea persoanei, compunerea instanței de judecată, participarea procurorului, prezența învinuitului/inculpatului, asistarea învinuitului/inculpatului de către apărător când prezența acestora este obligatorie, potrivit legii, efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.

Nulitățile absolute sunt nulități expres prevăzute de lege și reprezintă excepția, însă nulitățile relative sunt virtuale, se desprind din dispozițiile legale și reprezintă regula.

Ca atare, încălcarea celorlalte dispoziții ale Codului d e procedură penală, altele decât cele prevăzute de art. 197 alin. 2.Cod Penal, este sancționată cu nulitatea relativă prev. de art. 197 alin. 4.

Cod Penal

Or, motivele invocate de către apelanți ar putea constitui cauze de nulitate relativă a actelor de urmărire penală care trebuia ridicată în cursul efectuării actului sau în situația în care partea a fost absentă la efectuarea actului, cel mai târziu la primul termen de judecată cu procedura completă.

Mai mult, Tribunalul constatat că inculpații-apelanți au pretins că li s-au încălcat drepturile respective, pentru prima dată, în motivele de apel, deși aveau posibilitatea de a solicita la primul termen de judecată la instanța de fond când s-a verificat regularitatea actului de sesizare.

Cu privire la apelul părții vătămate, Tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată, obligându-i solidar pe inculpați în raportat la natura infracțiunii săvârșite la cuantumul solicitat, reprezentând o satisfacție echilibrată în raport de valoarea socială lezată și de suferințele fizice și psihice suferite de către partea vătămată, în conformitate cu disp. art. 998-999.civ. și art. 14 și art. 346.

C.P.P.

În concluzie, ținând cont de disp. art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. Tribunalul a concluzionat că hotărârea atacată este legală și temeinică, respingând ca nefondate apelurile formulate.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații, și, în termen și motivat, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:

1. Inculpatul solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, reindividualizarea pedepsei aplicată în sensul reducerii acesteia; solicită să se dea eficiență circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 - 76.Cod Penal cu consecința reducerii pedepsei aplicate inculpatului pe care îl reprezintă.

2. Inculpatul - a considerat că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport cu participarea acestuia.

S-a solicitat reevaluarea circumstanțelor în sensul de a se face aplicarea corectă a dispozițiilor art. 74 - 76.Cod Penal deoarece consideră că pedeapsa este greșit individualizată; solicită să se ia în calcul și concluziile referatului de reevaluare întocmit în cauză, să se aibă în vedere că are un copil în vârstă de 1 an.

A solicitat admiterea recursului casarea sentinței și pe fond redozarea pedepsei aplicată în sensul coborârii sub minimul special prevăzut de lege.

3. Inculpatul arătat că a susținut atât la instanța de fond cât și la instanța de apel, și acum în fața instanței de recurs că urmărirea penală s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 6 alin. 3 și 5, art. 70 și art. 172 Cod procedură penală motiv pentru care solicită admiterea recursului casarea hotărârilor pronunțate și restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

A susținut că dispozițiile art. 6 alin. 3 și 5 Cod procedură penală privind garantarea dreptului la apărare instituie obligația pentru organele judiciare de a încunoștința pe învinuit, de îndată și mai înainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia și să-i asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării; de asemenea au obligația să-l încunoștințeze înainte de a i se lua prima declarație despre dreptul de a fi asistat de un apărător; că dacă art. 70 alin. 2 și 3 Cod procedură penală a introdus și alte garanții procesuale, printre care obligația organului judiciar de a aduce la cunoștința inculpatului fapta, că are dreptul de a nu da nicio declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, iar dacă învinuitul consimte să de o declarație, organul de urmărire penală, înainte de a-l asculta îi aduce la cunoștință drepturile. Astfel, atunci când persoană este luată prin surprindere 6-7 dimineața, și dusă la sediul poliției, pusă să dea declarație la dictarea polițistului, nu se desfășoară o anchetă în condiții legale.

A arătat că inculpaților li s-a încălcat dreptul la apărare, vătămarea este iremediabilă și s-ar remedia numai prin refacerea urmăririi penale.

A mai arătat că s-a încălcat chiar și dreptul apărătorului de a-și exercita profesia, art. 172 alin. 1 Cod procedură penală prevăzând că în cursul urmăririi penale apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală care implică audierea sau prezența învinuitului sau inculpatului căruia asigură apărarea. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoștințat de data și ora efectuării actului; că la data de 26.04.2005 au fost efectuate mai multe acte de urmărire penală în lipsa apărătorului învinuiților și nu există nici dovada că acesta ar fi fost încunoștințat de data și ora audierilor. De asemenea după circa 10 ore de reținere în sediul Poliției Băilești a fost solicitat un apărător din oficiu pentru toți învinuiții în condițiile în care aceștia aveau interese contrare, ceea ce echivalează cu o lipsă de apărare a acestora.

Un alt motiv de recurs l-a constituit faptul că în mod greșit s-a dispus respingerea probei respectiv a unei expertize medico - legale de a se dovedi dacă inculpații fac parte din grupa de secretori 01.

A mai susținut că era pertinentă de-a lungul cercetării judecătorești să se facă o expertizare a inculpaților pe care îi reprezenta atunci pentru a se constata dacă aceștia au avut cu partea vătămată un raport sexual consumat sau aceștia au desfășurat doar activități premergătoare actului sexual, care din motive independente de voința lor nu s-a mai consumat, situație în care fapta acestora ar fi trebuit să primească încadrarea juridică de tentativă la infracțiunea de viol. Mai arată că partea vătămată a recunoscut singură că nu a avut raporturi sexuale cu toți inculpații pentru că nu toți au putut.

Pentru acest motiv a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra probele pentru a se elucida cauza și a se afla adevărul.

Un alt motiv de recurs l-a constituit faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de viol, lipsind latura obiectivă a acesteia.

A susținut că sunt elemente suficiente în dosar care ar putea dovedi că raportul sexual, inculpații l-au considerat normal, nu și-au pus niciodată problema că partea vătămată nu ar vrea acest lucru, nu a avut loc acea agresiune, acea constrângere a fost și o acceptare a ei, dar motivul pentru care s-a ajuns aici este că a doua zi le-a spus inculpaților că îi iartă pentru ceea ce i-au făcut însă dorește să fie despăgubită cu o sumă de bani pe care aceștia au refuzat să-i dea.

Într-o a treia teză s-a solicitat achitarea inculpatului; dacă instanța consideră că se face vinovat, solicită să se rețină în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 - 76 Cod penal. A considerat că se poate coborî pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege care ar fi chiar pedeapsa pe care inculpatul a petrecut-o în arest preventiv.

A susținut că este tânăr și practic reintegrat social, muncește, are disponibilitatea de a munci, are sprijinul familiei nu are antecedente penale și consideră că poate primi o astfel de pedeapsă.

A solicitat ca formă de executare a pedepsei aplicarea dispozițiilor art. 81.Cod Penal având în vedere că legiuitorul lasă la aprecierea instanței aplicarea acestei modalități de executare. A susținut că dacă partea vătămată ar fi fost victimă în adevăratul sens al cuvântului a doua a zi de dimineață când a fost examinată clinic nu ar fi fost trecut că nu prezintă tulburări psihice clinic manifeste; ea a tratat problema cu o anumită lejeritate.

4. Inculpatul - a susținut că în principal achiesează în tot la criticile și concluziile susținute de apărătorul recurentului - inculpat.

Într-o primă teză a solicitat admiterea recursului casarea hotărârilor și retrimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale fiind încălcate dispozițiile art. 6 alin. 3 și 5, art. 70 și art. 172 Cod procedură penală, motiv pentru care este lovită de nulitate în raport de dispozițiile art. 197 Cod procedură penală.

Într-o a doua teză a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de viol îi lipsește latura obiectivă, existând consimțământul părții vătămate.

A solicitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achitarea inculpatului pe care îl reprezintă.

Într-o altă teză solicită a solicitat reindividualizarea pedepsei în baza art. 385⁹pct. 14 Cod procedură penală.

5. Inculpatul a susținut că, în principal achiesează la concluziile formulate de ceilalți inculpați, cu precizarea că a avut apărător desemnat din oficiu. Susține că inculpații foarte tineri au fost chemați la ora 7-8 dimineața însă avocatul a fost chemat în jurul orei 4 după-amiază ( 16,00), când deja se luaseră primele declarații.

A mai susținut că, chiar partea vătămată a recunoscut că nu a avut raporturi sexuale cu toți inculpații, ci numai până la, următorii au încercat dar nu au mai avut raporturi sexuale cu aceasta; acest viol nu a putut să fie săvârșit de către toți.

A arătat că, partea vătămată era cunoscută ca o persoană care trăia din astfel de practici. a ajutat-o să se îmbrace, fiind vecini acesta a mers împreună cu ea acasă; dacă ar fi fost acest viol, nu ar fi ajutat-

A considerat că se impunea și efectuarea unui raport de expertiză în cauză pentru a se stabili cine a avut raporturi sexuale cu partea vătămată.

A mai arătat că, dacă se trece peste aceste apărări și nu se dispune achitarea, consideră că pedeapsa aplicată este prea mare și solicită coborârea acesteia sub minimul special să se aibă în vedere că pe lângă circumstanța agravanta inculpatul au avut și circumstanțe atenuante, să se aibă în vedere că nu s-a sustras, s-a prezentat în fața instanței, a avut o poziție sinceră și a regretat

În principal a solicitat achitarea inculpatului, iar în subsidiar reindividualizarea pedepsei.

6. Inculpatul - susținut că, în principal achiesează la concluziile formulate de ceilalți inculpați, cu precizarea că a avut apărător desemnat din oficiu, că inculpații foarte tineri au fost chemați la ora 7-8 dimineața însă avocatul a fost chemat în jurul orei 4 după-amiază ( 16,00), când deja se luaseră primele declarații.

A arătat că, partea vătămată era cunoscută ca o persoană care trăia din astfel de practici. a ajutat-o să se îmbrace, fiind vecini acesta a mers împreună cu ea acasă; dacă ar fi fost viol, nu ar fi ajutat-

A considerat că se impunea și efectuarea unui raport de expertiză în cauză pentru a se stabili cine a avut raporturi sexuale cu partea vătămată.

A mai arătat că, dacă se trece peste aceste apărări și nu se dispune achitarea, consideră că pedeapsa aplicată este prea mare și solicită coborârea acesteia sub minimul special să se aibă în vedere existenta circumstanțelor atenuante, că nu s-a sustras, ca s-a prezentat în fața instanței, a avut o poziție sinceră și au regretat.

În principal a solicitat achitarea inculpatului, iar în subsidiar reindividualizarea pedepsei.

7. Inculpatul - a susținut că, în principal achiesează la concluziile formulate de ceilalți inculpați, cu precizarea că a avut apărător desemnat din oficiu, că inculpații foarte tineri au fost chemați la ora 7-8 dimineața însă avocatul a fost chemat în jurul orei 4 după-amiază ( 16,00), când deja se luaseră primele declarații.

A arăta că, partea vătămată era cunoscută ca o persoană care trăia din astfel de practici. a ajutat-o să se îmbrace, fiind vecini acesta a mers împreună cu ea acasă; dacă ar fi fost acest viol, nu ar fi ajutat-

A considerat că se impunea și efectuarea unui raport de expertiză în cauză pentru a se stabili cine a avut raporturi sexuale cu partea vătămată.

A mai arătat că, dacă se trece peste aceste apărări și nu se dispune achitarea, consideră că pedeapsa aplicată este prea mare și solicită coborârea acesteia sub minimul special să se aibă în vedere existenta circumstanțelor atenuante, că nu s-a sustras, a venit în fața instanței, a avut o poziție sinceră și a regretat.

În principal, a solicitat achitarea inculpatului, iar în subsidiar reindividualizarea pedepsei.

8. Inculpatul - într-o primă teză a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârilor pronunțate și pe fond să se dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c și respectiv lit. d Cod procedură penală. A susținut că din materialul probator nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de complicitate si nu se poate reține în sarcina inculpatului, instigarea pe care legea penală o prevede ca fiind fapta unei persoane, care cu intenție determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală; nici una din aceste activități nu se regăsește în ceea ce ar fi săvârșit inculpatul. Mijloacele prin care s-a realizat determinarea pot fi îndemnuri, rugăminți sau insinuări, până la constrângere sau corupere; faptul că a spus ce se întâmpla la ștrand nu conduce la concluzia că a instigat pe cineva să săvârșească o faptă penală de natura celei săvârșite. A căcut referire la declarațiile lui A, care sunt luate în considerare de instanța de fond, în nici una din aceste declarații, acest A nu susține că ar fi fost constrâns.

Într-o a doua teză, în situația în care instanța apreciază că probele administrate duc la concluzia că inculpatul pe care îl reprezintă se face vinovat, a solicitat admiterea recursului, redozarea cuantumului pedepsei în sensul coborarii sub minimul prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare aplicarea art. 81 Cod penal, întrucât o pedeapsă cu suspendarea ar fi de natură să conducă la reeducarea inculpatului, având în vedere că nu este trimis în judecată ca făptuitor, ci pentru complicitate și instigare la viol.

9. Inculpatul - a formulat aceleași critici ca și inculpatul și a solicitat în principal achitarea pentru ambele infracțiuni în baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală în ceea ce privește complicitatea și art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală în ceea ce privește instigarea la infracțiunea de viol.

În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei de 5 ani aplicată pentru infracțiunea de complicitate la viol la 1 an sau 2 ani pentru a se putea face și aplicarea dispozițiilor art. 81.Cod Penal respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei sau a dispozițiilor art. 86.p respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

10. Inculpatul - susținut că prin modul de desfășurare a fazei de cercetare penală nu s-a respectat dreptul la apărare, toate acele declarații fie să nu fie luate în seamă pentru a se stabili vinovăție sau nevinovăția persoanelor din cauză, fie ar trebui reluată urmărirea penală și ar trebui refăcută în totul.

A solicitat admiterea recursului, într-o primă teză achitarea inculpatului în baza art. art. 10 lit. d raportat la art. 11 pct.2 lit. a Cod procedură penală, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de viol; partea vătămată în toate declarațiile date la urmărirea penală nu-l amintește pe care să fi săvârșit acte de violență, sau de constrângere, pentru prima dată amintește de la 9 iunie la a 4 declarație îl nominalizează și pretinde că acesta ar fi lovit-o; în realitate în ultimul moment, cel de la ștrand, inculpatul nu avea reprezentarea unei constrângeri exercitate asupra părții vătămate; conduita acesteia fiind aceea că vrea să se împace cu inculpații, dacă îi vor da o sumă de bani.

A susținut că nu poate fi reținută complicitatea la această infracțiune dacă ajutorul sau contribuția nu erau necesare, ajutorul care a fost reținut nu era necesar în înțelesul art. 26.

Cod Penal

S-a mai susținut că inculpatul a terminat liceul, s-a angajat, a depus o caracterizare în acest sens din care rezultă că este apreciat și o adeverință din care rezultă că unitatea își asumă responsabilitatea în ce privește executarea pedepsei la locul de muncă și obligația de virare la bugetul statului a cotei legale din salariul angajatului.

A solicitat reindividualizarea pedepsei sub aspectul câtimii acesteia și sub aspectul modalității de executare, pentru fi aplicate dispozițiile art. 81, art. 86¹sau ale art. 86⁷.

Cod Penal

Prin decizia penală nr. 49 de la 18 aprilie 2008, Curtea de Apel Craiova - Secția minori și familie, au fost admise ca fondate recursurile inculpaților, și, declarate împotriva deciziei penale nr. 8 din 20 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

A fost respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 8 din 20 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

S-a casat decizia în parte și admițând apelurile inculpaților, și, s-a desființat sentința cu privire la latura penală a cauzei numai în ceea ce privește individualizarea pedepselor principale, complementare și accesorii, după cum urmează:

S-au redus pedepsele aplicate inculpaților și, la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, ca pedeapsă complementară.

S-au interzis celor doi inculpați drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

S-a desfăcut pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în cauză, în pedeapsa de 1 an închisoare aplicată acestui inculpat prin nr. 539 din 27 august 2003 a Tribunalului Dolj și pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b, e cod penal aplicate inculpatului în prezenta cauză.

S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului la 6 ani închisoare și pedeapsa complementară, la 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal.

În baza art. 86⁴cod penal rap. la art. 83 cod penal inculpatul va executa în final, pedeapsa aplicată în prezenta cauză alăturat pedepsei de 1 an închisoare aplicată acestui inculpat prin nr. 539 din 27 august 2003 a Tribunalului Dolj, respectiv 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatului la 5 ani închisoare și la 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, ca pedeapsă complementară.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 86¹cod penal rap. la art. 110 cod penal și art. 110¹cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaților și sub supraveghere, pe durata de 4 ani și 6 luni, termen ce se compune din durata pedepsei închisorii la care s-a adăugat un interval de 2 ani, stabilit de instanță.

În baza art. 86³cod penal art. 110¹alin.1 cod penal, s-a dispus ca inculpații, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj la termenele fixate de acesta; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția inculpaților asupra dispoz. art. 86⁴cod penal.

S-au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 71 alin. 5 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați, pe durata suspendării pedepselor principale.

S-au redus pedepsele complementare aplicate inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. 2 lit. a cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c cod penal, la 2 ani interzicerea drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, în final - ca urmare a aplicării disp. art. 33- 34 cod penal, inculpații vor executa această pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale de 5 ani închisoare.

S-a interzis acelorași inculpați drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

S-a interzis inculpatului, drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada de 2 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a interzis aceluiași inculpat drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, pe perioada prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

S-au menținut restul dispozițiilor deciziei cu privire la respingerea apelului inculpatului, deducerea detenției preventive pentru inculpații, și, și la cheltuielile judiciare stabilite în sarcina apelantului, precum și restul dispozițiilor sentinței.

A obligat pe recurentul inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului în recurs, din care 150 lei onorariu avocat din oficiu, ce se va vărsa din fondurile MJ către Baroul Dolj.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel și în recurs, privind pe inculpații, și și, din care 370 lei - onorariu avocat oficiu pentru inculpatul, 190 lei - onorariu avocat oficiu pentru inculpatul și 40 lei - onorariu avocat oficiu pentru inculpatul, au rămas în sarcina statului.

Recursul inculpatului s-a constatat a fi nefondat și a fost respins ca atare, iar recursurile inculpaților, și, sunt fondate și au fost admise.

S-a apreciat că organul judiciar a respectat și a aplicat în mod corespunzător disp. art. 6 alin.3 și 5 cod procedură penală, fiind luate măsuri pentru asigurarea asistenței judiciare a învinuiților/inculpaților, aceștia fiind încunoștințați despre dreptul de a fi asistați, despre fapta comisă și încadrarea juridică a acesteia, aceste împrejurări fiind consemnate în procesele verbale de ascultare.

Raportat la împrejurarea că față de persoanele audiate în aceste condiții, presupuse ca fiind făptuitori ai infracțiunii sesizate de partea vătămate, nu se dispusese începerea urmăririi penale, deci nu aveau calitatea de învinuiți și, cu atât mai puțin, aceea de inculpați, a rezultat că nu erau incidente în cauză disp. art. 171 cod procedură penală, cu privire la asistența juridică a învinuitului sau a inculpatului și nici ale art. 172 cod procedură penală, referitoare la drepturile apărătorului.

După începerea urmăririi penale, fiind incidente disp. art. 171 alin. 3 cod procedură penală cu privire la asistența juridică obligatorie, organul de cercetare penală a luat măsurile care s-au impus pentru desemnarea apărătorului din oficiu în condițiile prev. de art. 6 alin. 5 teza II și art. 171 alin. 4 cod procedură penală, câtă vreme persoanele învinuite nu și-au exprimat voința de a-și alege apărător.

Pentru toate aceste considerente, Curtea nu a identificat nici un motiv pentru a concluziona în sensul că în cauză este incident cazul de nulitate absolută prev. de art. 197 alin. 2 teza II cod procedură penală cu privire la neasigurarea asistenței juridice obligatorii în faza de urmărire penală, nulitate ce nu ar putea fi înlăturată în nici un mod și care poate fi ridicată în orice stare a procesului.

Așadar, nu s-a impus reluarea urmăririi penale, respectiv restituirea cauzei de către instanța de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, în sensul art. 270 și 272 cod procedură penală.

S-a stabilit în urma cercetării judecătorești și pe baza evaluării întregului material probator administrat în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței: proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto cu aspecte de la fața locului, declarații ale părții vătămate, raport de constatare medico -legală, buletin de analiza medicala, declarațiile inculpaților, declarații de martori, o stare de fapt în concordanță cu realitatea, în sensul că: în noaptea de 3/ 4 aprilie 2005 cei 10 inculpați, autori sau complici concomitenti, respectiv instigatori, prin înțelegere, au constrâns-o pe partea vătămată la întreținerea de raporturi sexuale, motiv pentru care în dimineața aceleiași zile, imediat după ce povestit și mamei sale cele întâmplate, aceasta a făcut sesizare la poliție și s-a deplasat la medic pentru a fi consultată.

a fost raportul de expertiză medico-legală întocmit de IML C, din care rezultă că partea vătămată prezenta leziuni de violență posibil produse în data de 3/ 4.04.2005, prin lovire sau de corpuri dure, zgâriere și compresiune cu degetele, pentru care necesită 6-7 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor, iar leziunile de violență de la nivelul coapselor, pledează pentru un raport sexual prin constrângere fizică, prezența spermatozoizilor în secreția vaginală confirmând un raport sexual recent (24-48 de ore).

De asemenea, din buletinul de analiză nr. 64//1142 din 08 aprilie 2005, întocmit de IML C, a rezultat că prezența spermatozoizilor în secreția vaginală a părții vătămate și provin de la mai mulți bărbați nesecretori, din orice grupă sangvină (0, AB, B) sau secretori din grupa 0(1)

In drept, în mod corect prin actul de sesizare și ambele instanțe, au stabilit că faptele așa cum au fost prezentate realizează elementele constitutive ale infracțiunii de viol prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. 2 lit. cod penal, săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.

Solicitarea inculpaților de a se reține în favoarea lor circumstanțe atenuante și de a se reduce pedeapsa aplicată în prezenta cauză, sub minimul special, a fost apreciată ca neîntemeiată.

Curtea a constatat ca in cauza ambele instante au realizat o individualizare gresita a pedepselor accesorii si complementare dupa caz, in privinta interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza I si lit. e cod penal, dreptul de a alege și dreptul de a fi tutore sau curator, astfel:

La aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.64 a teza I, lit. c -e cod penal, trebuia avută în vedere natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei, persoana infractorilor, valorile sociale lezate prin activitatea infracțională, interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă. potrivit cerințelor art. 71 alin. 3 cod procedură penală, astfel încât să se justifice concluzia potrivit căreia fapta săvârșită ii face pe inculpați incompatibili cu exercitarea acestor drepturi.

Având în vedere jurisprudența O, sens în care s-a pronunțat și ÎCCJ prin Decizia pronunțată în recurs în interesul legii nr. 74/2007 și criteriile menționate mai sus, Curtea a constatat că infracțiunile reținute în sarcina tuturor inculpaților nu sunt de natură a conduce la concluzia că se impune interzicerea dreptului de a alege si a dreptului de a fi tutore sau curator, ( calitate pe care aceștia nici nu o au în prezent), fiind motivul pentru care au înlăturat aceste interdicții, atat cu privire la pedepsele accesorii, cat si cu privire la pedepsele complementare, dupa caz.

În ceea ce-i priveste pe ceilalti inculpati minori la data savarsirii faptei si, Curtea a dispus si pentru ratiuni de echitate, suspendarea sub supraveghere a executarii pedepselor aplicate in cauza, fara a reduce cuantumul acestora, apreciind că simpla pronunțare a condamnării, fără executarea efectivă, dublata de stabilirea unor obligatii ferme, a unei supravegheri atente din partea autoritarii si a unui termen de încercare, poate constitui un avertisment suficient pentru cei doi inculpați în sensul de a nu mai săvârși infracțiuni.

Împotriva acestei decizii, a formulat contestație în anulare, solicitând desființarea deciziei și rejudecarea recursului, întrucât în recurs procedura de citare cu contestatorul nu a fost legal îndeplinită, având în vedere că citația nu a fost primită de destinatar, ci de mama acestuia, iar când s-a soluționat cauza inculpatul se afla în mod legal în Italia, cu contract de muncă.

Prin încheierea de la 10 iunie 2008 fost admisă în principiu contestația în anulare, constatându-se că motivele invocate se încadrează în disp. art. 391 lit. a C.P.P. că a fost formulată în termenul prevăzut de lege, iar în susținerea ei au fost depuse la dosar înscrisuri; a fost respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii.

Contestația în anulare este nefondată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că contestatorul a arătat că are reședința în di (PN), str. - -, 18, Italia, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că, într-adevăr, la data de 22.06.2007 (anterior soluționării recursului) avea reședința la adresa indicată.

Se constată însă, că, potrivit art. 177 alin. 3.C.P.P. în caz de schimbare a adresei arătată în declarația inculpatului, acesta este citat la noua adresă, numai dacă a încunoștințat instanța de schimbarea intervenită sau dacă instanța apreciază pe baza datelor obținute că s-a produs o schimbare de adresă.

Or, în cauză, se constată că inculpatul nu a încunoștințat instanța de schimbarea de adresă, și nici instanța nu a putut aprecia că a intervenit o astfel de schimbare, în condițiile în care, fiind citat la domiciliul indicat, mama inculpatului a semnat de primire citația și nu a făcut nici o precizare în acest sens.

Mai mult, instanța de recurs a procedat și la citarea inculpatului potrivit art. 177 alin. 4.C.P.P. prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază s-a săvârșit infracțiunea.

În aceste condiții, Curtea apreciază că procedura de citare a inculpatului la judecarea recursului a fost legal îndeplinită, cu respectarea disp. art. 177.C.P.P. astfel încât, văzând și disp. art. 392.C.P.P. va fi respinsă ca nefondată contestația în anulare.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 49 de la 18 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, ca nefondată.

În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 4 martie 2009.

- - - - - - -

Grefier,

Red.jud.

IB/24.03.2009

5 martie 2009,

Băilești va urmări și încasa de la cont., suma de 200 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Liana Balaci
Judecători:Liana Balaci, Membri Sorina Petria Mitran

#Judecator Liana Balaci

Violul (art.197 cod penal). Decizia 211/2009. Curtea de Apel Craiova

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 211/2009. Curtea de Apel Craiova