Violul (art.197 cod penal). Decizia 29/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 29/
Ședința nepublică din 23 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu președinte secției
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul(fiul lui - și -, născut la 11 August 1989, domiciliat în- com., sat,județ B),trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 Cod penal, împotriva sentinței penale nr.71 din 24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Se constată că dezbaterea apelului a avut loc la data de 15.10.2009, când s-au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, Încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 23.10.2009, după care:
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr. 71/24.04.2009 a Tribunalului Brăila, inculpatul a fost condamnat la:
- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art,. 197 al. 1 și 3.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 74 lit. a pen. - 76 lit. b pen. art. 99 al. 3 și următoarele pen fapte comise în perioada 2006 - 2007, parte vătămată minorul;
- o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală prev. de art. 202 al.1 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.; art.74 lit. a - 76 lit. e pen.; art. 99 al. 3 și următoarele pen.:
- o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prev de art. 31 al. 2. pen. rap. la art. 202 al.1 pen. cu aplic. art. 74 lit. a - 76 lit. e pen.; art. 99 și următoarele pen.
În baza art. 33 lit. a și art. - 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei, și anume: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 1101și art. 71 al. 5 Cod penal, s- dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe o durată de 5 ani.
În conformitate cu prevederile art. 863Cod penal, s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Pe latură civilă a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata sumei de 30.000 lei, cu titlul de daune morale către partea civilă R.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele.
La data de 27.09.2007 numita R, domiciliată în satul, comuna județul B, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că începând cu toamna anului 2006 dar și în cursul anului 2007, în mai multe rânduri, inculpatul sub amenințarea violenței, a întreținut raporturi sexuale orale și anale cu fiul său, minorul în vârstă de 9 ani. A solicitat efectuarea de cercetări și tragerea la răspundere penală a inculpatului.
Fiind audiată în legătură cu plângerea formulată, Rar elatat că în seara zilei de 25.09.2007 a sesizat că minorul și-a schimbat pentru a doua oară lenjeria intimă și, întrebându-l de ce face acest lucru, minorul i-ar fi povestit că inculpatul l-ar fi luat la el acasă unde prin amenințare ar fi întreținut raporturi sexuale.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că minorul locuiește în satul, împreună cu mama sa iar la data comiterii faptelor sesizate avea vârsta de 8-9 ani.
Minorul frecventa un grup de prieteni format, în primul rând datorită vârstei din:, etc.
Minorul a declarat că în anul 2006, în timp ce era în clasa I, într-o după-amiază, în timp ce se afla la joacă, în grupul de copii se afla și inculpatul împreună cu fratele și sora acestuia. La un moment dat, când jucau "ascunsa", inculpatul i-a propus părții vătămate minore să-l urmeze într-o colibă amenajată într-o grămadă de coceni. În timp ce erau în colibă, inculpatul i-a propus minorului să întrețină raport sexual în schimb urmând să-i dea o sumă de bani. Inițial minorul a refuzat însă inculpatul l-a amenințat că-l va, motiv pentru care minorul a acceptat. Inculpatul a întreținut raport sexual oral complet cu minorul, la finalul acestuia amenințându-l că-l va dacă spune cuiva. De teamă, dată fiind diferența de vârstă, minorul nu a spus nimic.
Ulterior, inculpatul a mai întreținut raport sexual, prin amenințare, de mai multe ori cu minorul, fie în coliba improvizată în grămada de coceni, fie în canalul secat de pe câmpul din zona abatorului. Minorul a precizat că nu-și poate aminti de câte ori a fost forțat de inculpat.
În timp ce era în clasa a doua, într-o zi, pe stradă l-a întâlnit pe inculpat care i-a cerut să-l urmeze la locuința sa aflată al "ferma lui ". Aici, inculpatul, prin amenințare, a întreținut raport sexual anal cu minorul. La terminarea actului sexual, inculpatul i-a solicitat să nu spună la nimeni nimic deoarece îl va.
Ulterior, inculpatul a mai întreținut raport sexual cu minorul, în mai multe rânduri, în locuri ferite, respectiv la canalul de irigații, la castelul de apă. Minorul a mai declarat că după un anumit timp, a început să murdărească lenjeria intimă, fapt sesizat și de mama sa. În acest context, minorul a povestit mamei sale ceea ce s-a întâmplat.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 775/02.10.2007 emis de Serviciul de Medicină Legală Județean B, rezultă că minorul nu prezintă la nivelul regiunii anale, leziuni traumatice recente, însă se evidențiază modificări specifice unor acte de inversiune sexuală anală veche, survenite în timp, a căror dată nu se mai poate preciza.
În susținerea celor declarate, minorul a relatat că, în momentul în care inculpatul îi cerea să meargă cu el în locuri mai ferite, erau și alți copii de față. De asemenea, minorul a indicat că inculpatul are tatuat în zona abdomenului un cuvânt format din 4 litere, că penisul acestuia prezintă "2 umflături de culoare mai deschisă, posibile bune" și făcut o descriere a modului de amplasare a acestora. Minorul făcut și o descriere a locuinței inculpatului unde acesta l-a forțat să întrețină raport sexual anal.
Audiat în cauză, inculpatul a negat comiterea faptelor. Inculpatul a declarat că niciodată nu s-a dezbrăcat în fața minorului și nici nu i-a arătat acestuia organele genitale. De asemenea, că minorul nu a intrat niciodată în locuința sa.
Procedându-se la examinarea corporală a inculpatului, s-a constatat că descrierea făcută de partea vătămată se confirmă, întocmindu-se procesul - verbal de examinare. În același sens este și raportul de constatare medico-legală nr. 944/22.11.2007 emis de Serviciul Legală Județean B ca urmare a examinării inculpatului.
În cauză atât în cursul urmării penale cât și al cercetării judecătorești s-a procedat la audierea minorilor, din grupul de copii frecventat de partea vătămată.
Astfel, minorul a declarat la urmărirea penală,că într-una din zilele din vacanța din vara anului 2007, în timp ce se jucau, a venit inculpatul care i-a cerut minorului să-l urmeze, iar după un timp, când s-a întors, acesta a spus că inculpatul a întreținut raport sexual oral cu el, în schimb primind gume pentru praștie. Același minor a declarat că ulterior, în schimbul unor gume pentru praștie, minorul a întreținut raport sexual oral cu minorul, lucru susținut de către acesta din urmă.
La cercetarea judecătorească minorul și-a menținut declarația în sensul că inculpatul l-a luat pe minorul și l-a dus la locuința sa sub pretextul că îi dă gumă pentru praștie și că a revenit după câteva minute fiind speriat.
Minorul a declarat la urmărirea penală în mod similar că, în luna august 2007, în timp ce se împreună cu mai mulți copii printre care și, la un moment dat a venit inculpatul și i-a cerut să-l urmeze. Minorul a refuzat inițial, că inculpatul l - a amenințat că-l va dacă nu-l urmează. În aceste condiții minorul l-a urmat pe inculpat, acesta ținându-l de mână semn că minorul totuși se împotrivea. Nu știe unde au plecat cei doi și nici ce s-a întâmplat ulterior.
Aceleași susțineri le face minorul și în fața instanței in sensul că minorul a fost luat împotriva voinței sale de către inculpat și chiar amenințat cu bătaia.
Martorul a declarat la urmărirea penală că în cursul anului 2006 și în prima parte a anului 2007 i-a văzut în mod frecvent împreună pe inculpat și minorul declarație pe care nu menținut- și în fața instanței de judecată. Având însă în vedere amănuntele oferite la urmărirea penală instanța apreciază ca verosimilă declarația dată la organul de urmărire penală.
Minorul a declarat că în vara anului 2007, minorul a întreținut raport sexual oral incomplet cu acesta și alți 2 minori, împreună cu care se aflau la joacă declarație care la instanță a fost menținută numai în parte, însă aceasta și datorită vârstei, având numai 5 ani la momentul audierii de către organul de urmărire penală
Minorul a declarat că în vara anului 2007, în timp ce se afla la marginea satului, l-a văzut pe inculpat în timp ce întreținea raport sexual anal cu minorul. De asemenea, ulterior, în timp ce se afla împreună cu cei 2 pe terenul de fotbal, inculpatul i-a cerut minorului să întrețină raport sexual oral cu, însă acesta din urmă a refuzat.
Întrucât inculpatul și l-au amenințat cu bătaia, minorul a fost de acord în final. După acesta, prin amenințare, inculpatul a întreținut raport sexual cu minorul. Minorul a asistat o vreme la actul sexual al celor 2 după care a plecat la domiciliu unde a povestit mamei sale cele petrecute declarație menținută în parte și la instanță.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 69627/28.11.2007 rezultă că pentru răspunsurile inculpatului la întrebările relevante, în traseele biodiagramelor poligraf s-au evidențiat modificări psihofiziologice semnificativ caracteristice reactivității emoționale (inervare neuromusculară la nivel toracic și abdominal, tensiune arterială, creșteri de amplitudine și durată a curbei bioelectrice ) care conduc la concluzia comportamentului simulat al inculpatului.
Față de probatoriul administrat în cauză instanța apreciază că faptele reținute în rechizitoriu au fost comise în materialitatea lor de către inculpatul.
În drept faptele inculpatului, care în perioada 2006-2007 prin amenințarea cu acte de violență a întreținut de mai multe ori raporturi sexuale orale și anale cu partea vătămată minorul constituie infracțiunea de viol în formă continuată prevăzută de art. 197 al. 1 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Fapta inculpatului, care în perioada 2006-2007 prin amenințarea cu acte de violență a întreținut raporturi sexuale orale cu minorul în prezența persoanelor vătămate, minorii și constituie infracțiunea de corupție sexuală în formă continuată prevăzută de art. 202 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Fapta inculpatului, care în cursul anului 2007 l-a determinat cu intenție, pe minorul să întrețină raport sexual oral - incomplet - cu persoana vătămată minorul constituie infracțiunea de participație improprie la corupție sexuală prevăzută de art. 31 al.2 Cod penal raportat la art. 202 al.1 Cod penal.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției.
La alegerea pedepselor, precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța, conform art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei și anume: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal pentru aceste infracțiuni, gradul de pericol social concret al faptelor comise, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate.
S-a avut în vedere că, faptele săvârșite sunt prin natura lor, generatoare de suferințe fizice și psihice iar actele medicale de la dosar dovedesc acest aspect.
S-a avut în vedere însă și datele personale ale inculpatului, faptul că acesta este absolvent a 7 clase primare,că era minor la data săvârșirii faptelor, faptul că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală însă pe perioada procesului penal a avut o comportare nesinceră nerecunoscând faptele comise.
S- apreciat că lipsa antecedentelor penale poare fi reținută ca circumstanță atenuantă pentru inculpat potrivit dispozițiilor art.74 lit. a Cod penal și că aplicarea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum coborât sub minimul special prevăzut de lege, în conformitate cu dispozițiile art. 76 Cp, este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cp și anume reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, nerespectarea dispozițiilor legale privind libertatea sexuală, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit. "a" teza a II a și lit. "b" din Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.
În ceea ce privește modalitatea concretă de executare a pedepsei aplicate, instanța a apreciat, în contextul, celor deja menționate, că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia astfel că urmează a fi suspendată condiționat executarea pedepsei, conform art.1101Cod penal, pe durata unui termen de încercare stabilit în conformitate cu prevederile art.110 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a dispus a fi suspendată și executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că acțiunea civilă formulată de partea civilă R, urmează să fie admisă în parte din următoarele considerente.
Potrivit art. 998 Cod Civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara.
Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că despăgubirile acordate victimei trebuie să constituie o justă și integrală reparație a pagubei cauzate.
Cât privește acordarea sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale, solicitată de partea civilă R instanța a apreciat că se impune obligarea inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente în baza art. 346 Cod proc. pen.raportat la 14 alin. 5 proc. pen. art.998 - 999 cod civil deoar la plata sumei de 30.000 lei, având în vedere următoarele aspecte:
Obligația de a repara prejudiciul, instituită prin art. 998 - 999 Cod Civil se referă atât la prejudiciile materiale, cât și la cele morale, nepatrimoniale, răspunderea civilă delictuală fiind guvernată de aceleași reguli, atât în ceea ce privește daunele materiale, cât și cele morale.
Acordarea despăgubirilor bănești pentru daune morale se stabilește în raport cu efectele infracțiunii, concretizate în stări de fapt rezultate din probe și care se referă la modificările prejudiciabile morale intervenite în viața persoanei vătămate. Aceste daune trebuie, însă, concretizate de partea care le solicită și trebuie dovedite, nefiind suficientă doar o simplă cerere, fără argumentație, care să justifice prejudiciul moral, pentru a fi acordate.
Făcând o apreciere pe considerente de echitate, față de probele administrate în cauză din care rezultă că a existat și un prejudiciu moral decurgând din traumele fizice și psihice la care a fost supus minorul, conștiința de a fi vătămat și având în vedere și Recomandările Consiliului Europei din 1969 de la care subliniază, între altele, că principiul reparării daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, instanța consideră că în cauză, se impune acordarea către partea civilă a unei despăgubiri bănești cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește întinderea despăgubirilor, instanța, în lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, instanța a avut în vedere caracterul faptelor și gravitatea leziunilor.
În lipsa unor dovezi produse de partea civilă cu privire la consecințele faptei asupra minorului, instanța a ținut cont de raportul medico-legal, ca unic suport probator.
Împotriva sentinței penale nr. 71/24.04.2009 a Tribunalului Brăila, a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de netemeinicie, sub aspectul cuantumului daunelor morale la care a fost obligat.
În motivarea apelului a susținut că, în condițiile în care daunele morale au fost acordate numai pe baza raportului de expertiză medico - legală, fără ca partea vătămată să fi administrat vreo probă în acest sens, cuantumul acestora este exagerat de mare.
Apelul este fondat, urmând a fi admis, dar pentru următoarele motive:
Analizând sentința penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate de inculpatul, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 371 alin. 2 Cod proc. penală, se constată că prima instanță, pe baza unei analize ample și judicioase a probelor administrate în cauză, a reținut, în mod corect, faptele săvârșite de inculpat cu vinovăție și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare.
Sub aspectul existenței faptelor, a vinovăției, a cuantumului pedepselor aplicate și a modalității de executare, se constată că hotărârea nu a fost criticată.
Față de probele administrate în cauză și de situația de fapt reținută în mod corect, s-a apreciat că partea vătămată a suferit un prejudiciu moral și că, sub acest aspect se justifica obligarea inculpatului în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata unor despăgubiri.
Sub acest aspect, contrar celor reținute de instanța de fond și de aspectele invocate în apel d e inculpatul, avem în vedere că la data săvârșirii faptelor, partea vătămată avea doar 8 - 9 ani - deci se afla în situația imposibilă de a-și exprima consimțământul -, că faptele săvârșite de inculpat au ajuns la cunoștința martorilor, și și că, potrivit raportului de evaluare psihologică nr. 20368/13.11.2007, afectivitatea persoanei vătămate este determinată de sentimente de inferioritate, nesiguranță și culpabilitate, prezintă tulburări de somn, tensiuni pulsionale contradictorii, elemente ce evidențiază un tablou de personalitate specific copilului - victimă a unei agresiuni de natură sexuală, situație față de care se constată că în mod corect prima instanță a apreciat că părții civile i se cuvin acordarea de daune morale.
Apreciem însă că suma de 30.000 lei acordată de prima instanță este exagerat de mare, nu reprezintă o reparație integrală și echitabilă a prejudiciului și constituie o îmbogățire fără just temei a numitei R - reprezentant legal al părții vătămate.
Sub acest aspect, avem în vedere că prin declarațiile date în faza de urmărire penală, numita R, în calitate de reprezentant legal al părții vătămate, a declarat că nu are pretenții civile de la inculpat, iar la judecarea cauzei în fond, la termenul din 14.11.2008 s-a prezentat în instanță și a solicitat suma de 100.000 lei, fără să propună probe în susținerea cererii.
De asemenea, urmează a se avea în vedere că și minorul, cu prea mare ușurință, la îndemnul inculpatului, a acceptat să întrețină raport sexual oral cu minorul, situație în care s-ar fi impus ca și acesta să fie obligat la plata daunelor morale.
Așa fiind, sub acest aspect se constată că apelul declarat de inculpat este fondat și urmează să fie admis, apreciind că suma de 10.000 lei este suficientă pentru a acoperi prejudiciul moral cauzat părții vătămate.
Apreciem că hotărârea instanței de fond este nelegală, deoarece, deși inculpatul minor are și tată și mamă, tatăl acestuia - - nu a fost introdus în cauză, nu a fost citat și nu a fost obligat, în calitate de parte responsabilă civilmente, în solidar cu soția sa - și cu inculpatul, atât la plata daunelor morale, cât și a cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Considerăm însă că aceste aspect constituie o nulitate relativă, din moment ce partea responsabilă civilmente -, deși legal citată, în apel, nu s-a prezentat în instanță pentru a susține interesele fiului său, iar soția acestuia a declarat că soțul său a știut de proces.
În ceea ce privește faptul că partea responsabilă civilmente - nu a fost obligat în solidar la plata daunelor morale, se constată că sub acest aspect interes ar fi avut doar partea civilă, prin reprezentantul său legal R, ori, sub acest aspect, se constată că aceștia nu au declarat apel.
Tot ca motiv de nelegalitae se reține că în mod greșit daunele morale au fost acordate direct părții civile R, deși, în mod corect acestea trebuiau acordate părții civile, prin intermediul reprezentanților legali ai acestuia. Considerăm însă că și acest aspect constituie o problemă de executare care nu atrage nulitatea absolută a hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 379 pct 1 lit. a și art. 192 alin. 3 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul(fiul lui - și -, născut la 11 August 1989, domiciliat în- com., sat,județ B), împotriva sentinței penale nr.71 din 24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- și în consecință:
Desființează în parte sentința penală nr.71/ 24.04.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Reduce cuantumul daunelor morale la care inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente - către partea civilă prin reprezentant legal R de la 30.000 lei (Ron) la 10.000 lei (Ron).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Conform art.192 alin. 3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpatul și de la comunicare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședința publică azi 23.10.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.dec.jud./30.10.2009
Jud.fond -
Tehnored.CG/2 ex./02.11.2009
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Aurel Burlacu
