Violul (art.197 cod penal). Decizia 30/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 11239/2/2009
2750/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 30/
Ședința nepublică de la 05 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de către inculpatul, și partea responsabilă civilmente, împotriva sentinței penale nr. 574 din data de 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală - Cauze cu Minori, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință nepublică, a răspuns apelantul - inculpat, personal și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, apelant - parte responsabilă civilmente, personal, intimat - parte responsabilă civilmente, personal, lipsind intimat - parte vătămată, pentru care se prezintă avocat oficiu, intimat reprezentant legal, și Autoritatea Tutelară, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se prezintă mama inculpatului, care se legitimează cu seria - nr. -, având CNP -, declară că este concubina, părții responsabile civilmente, tatăl inculpatului.
Din oficiu, instanța pune în discuție, nulitatea sentinței penale pronunțată în prezenta cauză, având în vedere că, părinții inculpatului nu au fost citați la instanța de fond.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, arată că este de acord cu excepția invocată din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 484 alin. 2 Cod procedură penală. solicitând admiterea excepției, desființarea sentinței penale pronunțată de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea respectării dispozițiilor procedurale, privind citarea părinților inculpatului minor.
Apărătorul apelantului - inculpat având cuvântul, arată că este de acord cu admiterea excepției și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Apelantul - parte responsabilă civilmente având cuvântul, declară că nu se opune la rejudecarea cauzei.
Apărătorul intimatei - părți vătămate având cuvântul, arată că este de acord cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apelantul - inculpat având cuvântul, declară că este de acord cu rejudecarea procesului.
CURTEA,
Cu privire la cauza penală de față, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 2314 din data de 18.06.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-au admis recursurile inculpatului și părții responsabile civilmente împotriva deciziei penale nr. 117/A din 30.04.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de inculpat și partea responsabilă la instanța de apel - Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Pentru a dispune astfel s-a reținut că prin sentința penală nr. 574 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal,.74 lit. a Cod penal, art.76 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal, ca pedeapsă complementară, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.71 Cod penal pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza a 11-a și b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art.81-82, art. 110 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 3 (trei) ani și 10 (zece) luni termen de încercare.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii, prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 17 Cod procedură penală, art.346 Cod procedură penală, art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente (tatăl), să plătească părții vătămate (minor) al cărui reprezentat legal este (mama) suma de 2000 lei despăgubiri civile pentru daune morale.
În baza art. 191 alin. l Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului în solidar cu partea responsabilă civilmente (tatăl), suma de 450 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, la sfârșitul lunii iunie 2006, în timp ce se aflau pe malul unui lac de pe raza comunei, județul G, inculpatul. ia legat mâinile părții vătămate -. după care a obligat-o să întrețină cu el relații sexuale orale. A doua zi același inculpat a constrâns-o din nou pe partea vătămată să întrețină cu el raporturi sexuale orale în timp ce se aflau în Curtea Școlii Generale din, județul
În drept, fapta inculpatului de a întreține relații sexuale orale cu partea vătămată minoră -, contra voinței acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev. și ped. de art. 197 alin. l și 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.99 și urm. Cod penal.
Prin decizia penală nr. 117/A din 30 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Ii-a penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie recursurile inculpatului și a părții responsabile civilmente au fost respinse.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul și partea responsabilă civilmente, invocând dispozițiile art.38515pct.2 lit. b Cod procedură penală, solicitând casarea deciziei atacate și achitarea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct.2 lit. a, raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, cu motivarea că s-a pronunțat o hotărâre greșită de condamnare a inculpatului și că deci există temeiul de casare prevăzut de art.3859pct. 18 din Codul d e procedură penală
Analizând motivele recursurilor și hotărârea atacată, dar și din oficiu, sub toate aspectele conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, având în vedere următoarele considerente:
Înalta Curte constată că au fost încălcate dispozițiile art.6 alin. l și alin.4 Cod procedură penală, privind garantarea dreptului la apărare a intimatei părți vătămate minore.
Potrivit art.6 (1) din Codul d e procedură penală dreptul la apărare este garantat intimatului, inculpatului și celorlalte părți în tot cursul procesului penal, iar art.6 alin.4 din același cod prevede că orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal.
Or, din cuprinsul încheierii de ședință din 16 aprilie 2009 (dosar nr-) a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a II-a Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie, când cauza a rămas în pronunțare, iar pronunțarea s-a amânat la 23 aprilie 2009 și apoi la 30 aprilie 2009, instanța de apel a respins cererea reprezentantului parchetului privind asigurarea asistenței juridice din oficiu pentru partea vătămată, considerând că nu este necesară numirea unui avocat din oficiu pentru partea vătămată, întrucât aceasta nu este prezentă, iar la dosar a fost reprezentată de mama sa (cu toate că nici reprezentantul legal al părții vătămate, respectiv mama sa nu a fost prezentă la dezbateri când cauza a rămas în pronunțare).
Procedând în acest mod, instanța a nesocotit că inculpatul și partea vătămată sunt minori și că deci trebuia respectată procedura prevăzută de lege în cauzele cu infractori minori.
Sub acest aspect dispozițiile art. 171 (2) Cod procedură penală prevăd că asistența juridică a învinuitului sau inculpatului minor este obligatorie pe toată durata procesului penal.
Pe de altă parte, instanța de apel nu a observat că la datele de 12 noiembrie 2007 și 3 decembrie 2007 când partea vătămată în faza cercetării judecătorești a fost ascultată ea nu a fost asistată de apărător ci numai de reprezentantul legal, respectiv mama sa și reprezentantul din partea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Or, dispozițiile art. 77 Cod procedură penală prevăd că ascultarea părții vătămate, părții civile, părții responsabile civilmente se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea învinuitului sau inculpatului, iar în prezenta cauză inculpatul fiind minor și beneficiind de asistența juridică obligatorie pe toată durata procesului penal apare evident că partea vătămată fiind, de asemenea, minoră, trebuia să beneficieze de asistență juridică obligatorie.
În realitate însă pe tot parcursul cercetării judecătorești la instanța de fond precum și în faza de judecată a apelului partea vătămată nu a beneficiat de asistență juridică obligatorie.
Totodată, instanța de apel greșit a respins cererea apărătorului inculpatului și a reprezentantului parchetului la data de 16 aprilie 2004 cu privire la audierea părții vătămate, motivând că nu mai este necesară reaudierea acesteia, având în vedere că aceasta a fost audiată și având în vedere și vârsta fragedă a părții vătămate, pentru a nu se ajunge la o traumatizare a acesteia. Or, reaudierea acesteia se impunea deoarece ea și-a schimbat declarațiile pe care le-a dat în fața instanței de fond prin declarații contrare celor inițial date în faza de urmărire penală.
De asemenea, instanța trebuia să procedeze la reaudierea martorilor pentru a stabili motivele pentru care în fața instanței de fond aceștia au revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală.
Pentru aceste considerente Înalta Curte constată că instanța de apel nu a respectat dispozițiile art.4 Cod procedură penală, privind obligația de a avea rol activ în desfășurarea procesului penal.
Pentru aceste motive, recursurile au fost admise, casate hotărârile și trimisă cauza spre rejudecare.
Cauza penală a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.11.2009 sub nr-, iar la termenul de judecată din data de 5.01.2010 când s-a îndeplinit procedura de citare cu toate părțile, din oficiu, instanța a invocat nelegalitatea sentinței penale apelată de inculpat și partea responsabilă civilmente, excepție întemeiată pentru următoarele considerente:
Inculpatul la datele la care se pretinde că a săvârșit infracțiunea de viol și anume luna iunie 2006 - era minor, fiind născut la data de 12.05.1992.
În aceste condiții instanța de fond era obligată, conform dispozițiilor art. 484 (2) Cod procedură penală să citeze în cauză, și părinții inculpatului, dispoziție legală imperativă încălcată de prima instanță care nu a dispus citarea în cauză și a părinților inculpatului minor la nici un termen de judecată acordat în speță, însă, prin hotărârea pronunțată s-a dispus, în mod nelegal, obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente (tatăl) la plata despăgubirilor civile pentru daune morale către partea vătămată, deși tatăl inculpatului nu a fost citat în cauză în această calitate.
În aceste condiții, judecarea cauzei în lipsa unor părți nelegal citate, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, considerente față de care se vor admite apelurile declarate de inculpat și partea responsabilă civilmente, în baza art. 379 pct. 2 lit. b Cod procedură penală se va desființa sentința penală atacată și se va trimite cauza la instanța de fond, Tribunalul Giurgiu, în vederea rejudecării.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de inculpatul și părții responsabile civilmente împotriva sentinței penale nr. 574 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală în dosarul nr-.
Casează decizia penală și trimite cauza la Tribunalul Giurgiu în vederea rejudecării.
Onorariu apărător oficiu pentru inculpat și partea vătămată de 200 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 5.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-01.03.2010
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Cristina Rotaru