Violul (art.197 cod penal). Decizia 343/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.197 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.343
Ședința publică de la 3 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
- - - JUDECĂTOR 3: Mircea
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul A, împotriva deciziei penale nr.14din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, partea civilă, asistată de avocat, apărător ales, lipsind partea civilă, reprezentată de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Av. pentru inculpat a solicitat, în principal, achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a pentru C.P.P. infracțiunile având ca parte vătămată pe, întrucât probele administrate nu confirmă săvârșirea acestora de către inculpat, acesta și partea vătămată se știau din vedere, au întreținut raporturi sexuale, dar cu acordul părții vătămate, raportul medico-legal nu a relevat leziuni specifice violului, nu este dovedită nici lipsirea de libertate, la despărțire cei doi s-au sărutat, deci între ei exista deja o relație. A mai solicitat reducerea pedepsei și a despăgubirilor pentru infracțiunile corespunzătoare celei de-a doua părți vătămate, având în vedere că inculpatul este tânăr și a recunoscut fapta, era încadrat în muncă.
Av. C-tin pentru partea vătămată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. A arătat că probele confirmă săvârșirea infracțiunilor și față de această parte vătămată, care nu îl cunoștea pe inculpat; inculpatul a folosit cuțitul pentru a-l constrânge să îl însoțească, în acest sens fiind declarațiile martorilor și, care au arătat că inculpatul o ținea de gât cu o mână, iar în cealaltă mână ținea ceva.
Av. pentru partea vătămată a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu cheltuieli de judecată, faptele sunt foarte grave; partea vătămată prezenta semne ale unei înțepături în bărbie, cauzată cu un cuțit sau alt obiect ascuțit, modul de operare a fost identic în ambele cazuri; nu se impune redozarea pedepsei, nici reducerea despăgubirilor.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefundat, având în vedere modul de comitere a infracțiunilor și trauma prin care au trecut victimele.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, a arătat că, în ceea ce privește prima faptă, este de acord cu apărătorul, iar cu privire la a doua faptă, a arătat că recunoaște și regretă fapta.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr.1988 din 11.09.2008, Judecătoria Craiova în dosarul nr-, n baza art.197 alin.1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul - fiul lui și, născut la 06.06.1980, în C, CNP -, cetățenia română, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în C,-, - 23,. 1,. 1, D, în C, str. - -, - 22,. 20, D, în prezent deținut în Penitenciarul Craiova, la pedeapsa de 10 ani închisoare (faptă din 06.04.2008).
In temeiul art. 65 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art. 64 lit. a,b,e Cod penal, pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.
In baza art. 189 alin. 1, 2 Cod penal, fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 ani închisoare (faptă din 6.04.2008).
În baza art. 197 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul A la pedeapsa de 10 ani închisoare (faptă din 08.07.2007).
In temeiul art.65 Cod penal, s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a, b, e Cod penal, pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.
In baza art.189 alin.1, 2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 ani închisoare (faptă din 08.07.2007).
Conform art 33 lit a, 34 lit b si 35 alin. 3.Cod Penal, s-au contopit pedepsele stabilite anterior, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul A sa execute, în final, pedeapsa principală de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit. a, b, e Cod penal, pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.
In temeiul art 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a, b, e Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 88 Cod penal, s- dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 06.04.2008 la zi, iar în baza art. 350.C.P.P. s- menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 118 lit. b Cod penal, s- dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunilor din data de 8.07.2007.
În temeiul art. 14, 346.C.P.P. s-au admis acțiunile civile formulate de părțile civile și.
A obligat pe inculpatul A la plata sumei de 20.000 lei către partea civilă, fiica lui și a, născută la 28.03.1986, în C, jud. D, CNP -, domiciliată în C, str. -, nr. 104, - 17,. 1,. 14, jud. D, cu titlu de daune morale.
A obligat pe inculpatul A la plata sumei de 20.000 lei către partea civilă, fiica lui și, născut la 23.07.1983, în com., jud. D, CNP -, domiciliată în com., sat, jud. G, cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
A obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei către partea vătămată, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 4105/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, înregistrat pe rolul instanței sub nr- a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul A, acuzat sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de viol prev. de art. 197 alin. 1.pen. și a două infracțiuni de lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 1, 2.
Cod PenalÎn expozitivul rechizitoriului a fost reținută următoarea situație de fapt:
Inculpatul A, la data de 08.07.2007 a răpit-o pe partea vătămată, prin exercitarea de acte de violență și amenințare cu un cuțit, a determinat-o astfel să-l însoțească în locuința sa din C, str. -, -22,. 1,. 19, unde a ținut-o împotriva voinței sale timp de aproximativ două ore și a constrâns-o să întrețină cu el acte sexuale normale și orale.
De asemenea, inculpatul A, la data de 06.04.2008 a răpit-o pe partea vătămată, prin exercitarea de acte de violență și amenințări, a determinat-o astfel să-l însoțească în locuința sa din C, Cămin, camera 316, unde a ținut-o împotriva voinței sale timp de aproximativ patru ore și a constrâns-o să întrețină cu el mai multe acte sexuale anale, orale și normale.
În baza probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, respectiv: declarațiile părților vătămate; procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto; procesele-verbale de conducere în teren și planșele foto; declarațiile martorilor și martorilor asistenți; declarațiile inculpatului; actele medicale și rapoartele de constatare medico-legală;procesele-verbale de prezentare pentru recunoaștere și planșele foto; alte înscrisuri utile cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
1. În dimineața de 06.04.2008, în jurul orei 06.00, partea vătămată, în vârstă de 24 ani, a coborât din blocul în care locuia, în cartierul L și s-a îndreptat spre stația de autobuz, pentru a se deplasa la Real, unde era angajată. Partea vătămată avea asupra sa geanta personală și o sacoșă cu alimente și haine de schimb pentru serviciu.
In apropierea stației de autobuz, profitând de faptul că în zonă nu se afla nici o persoană, inculpatul Aav enit în spatele părții vătămate, a imobilizat-o ținându-i o mână în dreptul gurii, pentru aoî mpiedica să țipe, iar cu cealaltă a înțepat-o în zona cervicală dreaptă cu un obiect ascuțit neidentificat și a împins-o spre Căminul, aflat la scurtă distanță. Inculpatul a condus-o astfel pe partea vătămată în garsoniera sa, situată la etajul al treilea, a împins-o pe pat și i-a solicitat să se dezbrace. Având în vedere că partea vătămată a refuzat, inculpatul a lovit-o cu palma peste obraz drept, determinând-o astfel pe să-și scoată hainele. În acest mod, inculpatul a constrâns-o pe partea vătămată la un act sexual anal, iar partea vătămată, de teamă, nu a mai ripostat.
După consumarea actului sexual, partea vătămată i-a cerut inculpatului să o lase să plece, motivând că trebuie să ajungă la serviciu, însă A i-a interzis să părăsească locuința și i-a solicitat din nou să întrețină cu el relații sexuale. Întrucât partea vătămată a refuzat din nou, inculpatul a lovit-o cu palmele peste față și a supus-o la un alt act sexual anal.
Ulterior, inculpatul a silit-o pe partea vătămată să rămână cu el în pat, cuprinzând-o cu brațul peste mijloc și împiedicând-o astfel să părăsească locuința chiar și în momentul în care acesta, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a adormit. Deși inculpatul a adormit, partea vătămată nu a putut să plece din apartament întrucât avea mâna peste ea, ținând-o în brațe în pat.
După aproximativ o oră, inculpatul i-a solicitat părții vătămate să întrețină din nou relații sexuale cu el și, pentru că aceasta a refuzat, acuzând dureri, a lovit-o peste față tras-o de păr, obligând-o astfel la un nou act sexual anal.
În continuare, partea vătămată -a avertizat pe inculpat că, dacă nu o lasă să plece va țipa, ceea ce l-a determinat pe acesta să o lovească cu pumnul în zona costală și să o tragă de păr. În tot acest timp, inculpatul a amenințat partea vătămată cu acte grave de violență dacă nu va accepta să întrețină acte sexuale, în modalitățile cerute de acesta.
Până în jurul orei 9,30 inculpatul a ținut-o pe partea vătămată în garsoniera sa și a constrâns-o, în modalitățile arătate mai sus, la nouă acte sexuale anale, normale și orale (potrivit declarației părții vătămate, coroborată cu recunoașterile parțiale ale inculpatului).
În jurul orei 9,30, partea vătămată a profitat de faptul că inculpatul a căzut într-un somn adânc, astfel că s-a ridicat din pat, și-a luat hainele și a ieșit din garsonieră lăsându-și însă acolo celelalte bunuri personale.
s-a deplasat spre locuința sa, iar pe holul blocului s-a întâlnit cu vecinul său, care a văzut-o speriată și prezentând urme de lovituri. După ce partea vătămată i-a explicat ce se întâmplase, și anume că a fost violată de un tânăr pe care nu îl cunoștea, martorul a condus-o la SC, unde lucra, tatăl său, și împreună s-au deplasat la Secția 3 Poliție.
Martorul a confirmat că partea vătămată era speriată, plângea, avea ochiul umflat și era zgâriată pe gât. Partea vătămată i-a relatat că în acea dimineață, în timp ce se ducea spre serviciu, pe stradă, un tânăr i-a pus mâna la gură, a înțepat-o cu un cuțit la gât, după care a condus-o într-o cameră de la căminul, unde a bătut-o și a întreținut cu ea relații sexuale împotriva voinței sale.
Partea vătămată a condus apoi organele de poliție la garsoniera inculpatului, care a fost găsit dormind.
Cu ocazia cercetării la fața locului, în garsonieră au fost găsite bunurile personale ale părții vătămate (sacoșa cu alimente și haine de schimb, o umbrelă și ceasul acesteia, care avea brățara ruptă și căzuse sub salteaua patului).
Din raportul de constatare medico-legală nr. 1182/Al/24.04.2008, al IML C rezultă că partea vătămată a suferit multiple leziuni traumatice la nivelul himenului și regiunii anale, dar și la nivelul feței și al regiunii cervicale, care pot data din 06.04.2008, necesită 6-7 zile de îngrijiri medicale și sunt specifice unui raport sexual prin constrângere fizică.
Fiind audiat, în prezența apărătorului ales, în cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că a cunoscut partea vătămată în dimineața de 06.04.2008, în timp ce fuma o țigară în fața blocului și că aceasta a acceptat să-l însoțească în locuința sa, unde au întreținut relații sexuale: normale, orale și anale, liber consimțite.
Inculpatul a declarat că a lovit-o pe partea vătămată cu palmele peste față, o singură dată, din cauza faptului că aceasta îl zgâriase, în timpul unui act sexual și nu pentru a exercita asupra sa vreo formă de constrângere. Nu a oferit însă vreo explicație pentru celelalte leziuni prezentate de partea vătămată.
Pentru verificarea apărării inculpatului, acesta a fost prezentat IML C, în urma examinării, a stabilit că nu prezintă leziuni traumatice recente pe cap, trunchi, membre și la nivelul organelor genitale (a se vedea raportul de constatare medico-legală nr. 11 80/A 1/24.04.2008).
În declarația dată în cursul cercetării judecătorești, în totală contradicție cu celelalte probe administrate în cauză, inculpatul Aaa rătat că în acea dimineață a invitat partea vătămată în apartament, pentru a bea un suc, iar aceasta a fost de acord să îl însoțească. Inculpatul nu a recunoscut că ar fi amenințat partea vătămată cu un cuțit, sau într-un alt mod, să urce cu acesta în apartament. A mai precizat că partea vătămată a fost de acord să întrețină relații sexuale, însă a refuzat raportul sexual oral, motiv pentru care inculpatul i-a aplicat părții vătămate două palme peste față. Ulterior, inculpatul a întreținut cu partea vătămată mai multe raporturi sexuale normale, anale și orale, fără ca aceasta din urmă să se opună.
Toate aceste susțineri ale inculpatului, în sensul că partea vătămată ar fi urcat de bunăvoie în apartament și ar fi consimțit la întreținerea de raporturi sexuale, au fost în totală contradicție cu toate probele administrate în cauză (declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor audiați, concluziile raportul de constatare medico-legală nr. 1182/Al/24.04.2008 întocmit de IML C) și au fost înlăturate de către instanță.
2. La 08.07.2007, în jurul orei 840, în timp ce se deplasa spre Centrală din municipiul C, partea vătămată, în vârstă de 21 ani, a fost acostată de inculpat, care a amenințat-o cu un cuțit și a condus-o în blocul A 22,. 1 de pe strada - din C, unde locuia la acea dată. Pentru a-și asigura reușita planului său și pentru a nu fi observat de alte persoane, inculpatul și-a petrecut mâna dreaptă după talia părții vătămate și a ascuns cuțitul sub tricoul pe care îl purta aceasta, înțepând-o cu vârful deasupra șoldului drept.
Potrivit declarației date în cursul urmăririi penale, martorul i-a văzut pe cei doi în timp ce urcau scările și a observat că inculpatul o ținea pe partea vătămată de gât, iar în mâna dreaptă ținea un obiect ascuns după corp. A mai afirmat că partea vătămată era tristă și părea speriată, iar toate aceste aspecte confirmă constrângerea la care a fost supusă de a-l însoți pe inculpat în apartamentul acestuia.
a constrâns-o astfel pe partea vătămată să-l însoțească în apartamentul nr. 19 de la adresa sus-menționată, în care se aflau și părinții acestuia, cărora inculpatul le-a interzis însă să iasă din camere.
Inculpatul, care se afla în stare de ebrietate, a lovit-o pe partea vătămată cu palmele peste față și -a solicitat să se așeze pe patul din camera de zi, amenințând-o totodată cu cuțitul. După ce partea vătămată s-a conformat, inculpatul și-a dezbrăcat hainele și i-a solicitat acesteia să facă același lucru, amenințând-o că, dacă nu se supune, îi va tăia sânul și în același timp, ținându-i cuțitul în dreptul obrazului.
Deși partea vătămată a început să plângă, inculpatul a constrâns-o la un act sexual oral și, pentru că aceasta a refuzat să mai continue, a lovit-o cu palma apoi cu genunchii peste față.
Ulterior, inculpatul a dezbrăcat-o pe de pantalonii pe care îi purta a constrâns-o la un raport sexual normal, în pofida faptului că partea vătămată îi comunicase faptul că se află în perioada menstruală.
După consumarea acestuia, inculpatul a avut două noi acte sexuale orale cu partea vătămată, împotriva voinței sale, în acest timp solicitându-i în mod repetat să o lase să plece. In jurul orei 1030, acceptat să o lase pe aceasta să plece, cu condiția să o însoțească până la autoturismul taxi pe care îl chemase, pentru a părea că se află relații apropiate. Astfel, inculpatul și partea vătămată au coborât din bloc ținându-se de mână, iar înainte ca să urce în taxi, a sărutat-o pe.
In timp ce se afla în autoturismul taxi condus de martorul, partea vătămată, care se afla într-o stare emoțională vizibilă, determinată de săvârșirea faptei, a apelat-o telefonic pe sora sa, -, căreia i-a solicitat să o aștepte în fața blocului, spunându-i că s-a întâmplat ceva grav. Potrivit declarației martorului, partea vătămată era speriată, iar la finalul cursei i-a cerut numărul de telefon, spunând că o să aibă nevoie de el.
Ajunsă la domiciliul surorii sale, partea vătămată i-a povestit acesteia și martorului cele întâmplate.
Atât partea vătămată, cât și martorul, l-au recunoscut pe inculpat fiind persoana care a lipsit-o de libertate și a constrâns-o la acte sexuale, respectiv persoana care a condus-o apoi pe la autoturismul taxi.
Cu ocazia cercetării la fața locului, sub patul din camera de zi a fost găsit cuțitul folosit la săvârșirea faptelor, acesta fiind ridicat și atașat la dosarul cauzei.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 2499/ Al/07.08.2007, eliberat de IML C, partea vătămată a prezentat excoriații la nivel latero cervical stânga și la nivelul flancurilor drept și stâng, care s-au putut produce prin zgâriere, posibil cu un obiect tăietor înțepător și nu necesitat îngrijiri medicale.
La 10.07.2007, partea vătămată a fost internată în Spitalul Clinic de C, cu diagnosticul,tulburare depresivă majoră cu risc autolitic context reactiv", în urma unei traume majore (a se vedea biletul de externare din 24.07.2007)
Partea vătămată a acceptat să se supună și testului poligraf pentru dovedirea veridicității aspectelor sesizate. Această activitate nu a putut fi însă efectuată, din cauza stării emoționale manifestate de partea vătămată cu ocazia rememorării experienței traumatice suferite (a se vedea raportul de constatare tehnico-științifică -/16.07.2007 întocmit de IPJ D - Serviciul Criminalistic).
Fiind audiat cu privire la această faptă, inculpatul a declarat, în cursul urmăririi penale, că, în dimineața de 08.07.2007, s-a întâlnit cu partea vătămată, pe care o cunoștea din cartier, în fața blocului în care locuia la acea dată, pe strada - din C, că a purtat cu aceasta o discuție amicală și că a invitat-o în locuința sa, pentru a bea o cafea. Partea vătămată a acceptat să-l însoțească și împreună au urcat la apartamentul său, unde se mai aflau părinții inculpatului, au intrat în camera de zi unde au fumat și au stat de vorbă. i-a făcut confesiuni cu privire la relația sa cu fostul prieten și cu privire la intenția de a se sinucide, iar inculpatul a consolat-o, apoi au întreținut relații sexuale normale, orale, liber consimțite. In jurul orei 10,30, partea vătămată și-a manifestat intenția de a pleca din locuință, motiv pentru care inculpatul i-a comandat un taxi și a condus- la autoturism și s-au sărutat la despărțire. Nu a exercitat asupra părții vătămate nici un act de violență și nici o altă formă de constrângere, nu a avut asupra sa nici un obiect care să poată fi folosit ca armă.
Aceeași atitudine procesuală total nesinceră a fost menținută de inculpat și în cursul cercetării judecătorești, când a declarat că nu a amenințat partea vătămată să îl însoțească în apartament și a întreținut cu aceasta relații sexuale, însă a avut consimțământul acesteia.
Declarațiile inculpatului au fost însă infirmate de întreaga situație de fapt expusă sus și care rezultat din declarațiile părții vătămate, coroborate cu raportul de constatare medico-legală, cu declarațiile martorilor, - și, dar și cu celelalte acte procedurale efectuate în cauză (procesul-verbal de cercetare la fața locului, actele medicale etc).
Mai mult, inculpatul a refuzat să se supună testării poligraf cu motivarea că nu are încredere în acest mijloc de probă, care nu este acceptat ca atare în procesul penal.
În drept, aptele inculpatului A, de a răpi pe partea vătămată, în ziua de 08.07.2007, prin exercitarea de acte de violență și amenințare cu un cuțit, de aod etermina astfel să-l însoțească în locuința sa din C, str. -, -22,. 1,. 19, unde a ținut-o împotriva voinței sale timp de aproximativ două ore și a constrâns-o să întrețină cu el acte sexuale normale și orale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lipsire de libertate, prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cp. și viol prev. de art. 197 alin. 1 Cp.
Faptele inculpatului A, de a răpi pe partea vătămată, în ziua de 06.04.2008, prin exercitarea de acte de violență și amenințări, de aod etermina astfel să-l însoțească în locuința sa din C, Cămin, cam. 316, unde a ținut-o împotriva voinței sale timp de aproximativ patru ore și a constrâns-o să întrețină cu el mai multe acte sexuale anale, orale și normale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cp. și viol prev. de art. 197 alin. 1 Cp.
În raport de modul concret de săvârșire a celor două infracțiuni de lipsire de libertate, în ambele situații părțile vătămate fiind silite să-l însoțească pe inculpat în locuința sa, prin folosirea de violențe și amenințări, iar la 08.07.2007 și prin folosirea unui cuțit, obiect devenit astfel armă în înțelesul art. 151 alin. 2 Cp. în cauză sunt incidente dispozițiile art. 189 alin. 2 Cp. referitoare la modalitățile agravate ale acestor infracțiuni.
Infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189.Cod Penal nu este absorbită în infracțiunea de viol prev. de art. 197.Cod Penal și își păstrează autonomia, întrucât atât la data de 08.07.2007 cât și la data de 06.04.2008, durata lipsirii de libertate a părților vătămate și a depășit intervalul de timp necesar realizării prin constrângere a raporturilor sexuale.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret extrem de ridicat, reliefat și de modul în care inculpatul își alegea victimele, la întâmplare, pe stradă, ziua, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, prin violențe și amenințări, supunerea părților vătămate la multiple raporturi sexuale normale, anale și orale, în intervale de timp destul de mari, urmările produse, foarte grave, una din părțile vătămate, necesitând mai multe săptămâni tratament psihiatric ca urmare a traumei suferite în urma comiterii faptelor, persoana inculpatului, fără antecedente penale, însă care a avut o atitudine total nesinceră pe parcursul procesului penal, negând săvârșirea faptelor în pofida probelor existente.
De asemenea, nu a fost neglijată atitudinea infracțională a inculpatului, care era cercetat pentru comiterea infracțiunii de viol de la data de 08.07.2007, fiind audiat de mai multe ori de organele de cercetare penală, însă acesta a comis din nou infracțiuni similare, având același mod de operare, ceea ce denotă o periculozitate deosebită a acestuia și un dispreț total față de normele legale care ocrotesc viața sexuală a persoanei.
Pentru toate aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedepse de 10 ani închisoare pentru fiecare din cele două infracțiuni de viol prev. de art. 197 alin.1 Cod Penal(maximul special prevăzut de textul de lege care incriminează aceste infracțiuni) și la pedepse de 9 ani închisoare pentru fiecare din cele două infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. 1, 2.
Cod PenalIn temeiul art. 65.Cod Penal instanța a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art. 64 lit. a,b,e pe Cod Penal o durata de 6 ani după executarea pedepsei principale cu privire la fiecare din cele două infracțiuni de viol prev. de art. 197 alin. 1.Cod Penal Instanța a considerat oportună interzicerea ca pedeapsă complementară și a drepturilor prev. de art. 64 lit. e ținând Cod Penal cont de natura infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, modul de săvârșire a acestora, care îl fac nedemn să poată exercita dreptul de a fi tutore sau curator.
Conform art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 alin. 1.pen. instanța a dispus contopirea pedepselor stabilite anterior, urmând ca inculpatul A să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani închisoare (apreciind că maximul special nu este îndestulător pentru îndeplinirea scopurilor pedepsei), urmând ca inculpatul A sa execute, în final, pedeapsa principală de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit. a,b,e Cod Penal pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.
Apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin privare de libertate, instanța, în temeiul art. 71.Cod Penal a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e
Cod PenalCu privire la interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza I, s-a dispus față de inculpat, atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă complementară, instanța a reținut, din examinarea cauzei Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, că drepturile consacrate de art. 3 din Protocolul nr. 1 nu sunt absolute. Există loc pentru limitări implicite și statele contractante trebuie să știe să-și acorde o marjă de apreciere în materie (paragraful 60 din decizie).
Concomitent în paragraful 68 al deciziei, Curtea Europeană precizează totuși că este prima ocazie când ea trebuie să examineze o privare generală și automată de dreptul de vot pentru deținuții condamnați. Pe de altă parte Curtea Europeană reține că nu este acceptabil ca un deținut să fie decăzut din drepturile sale garantat de Convenție, drepturile electorale, în speță, doar pentru simplul fapt că el se găsește închis ca urmare a unei condamnări. Nu este caracteristică și înțeleaptă într-o societate democratică, tolerantă, privarea automată a dreptului de vot (paragraful nr. 71).
Această toleranță nu împiedică o societate democratică să ia măsuri pentru a se proteja împotriva acțiunilor care urmăresc distrugerea dreptului și libertăților enunțate de Convenție, concluzionează Curtea Europeană. Din acest motiv, în acord și cu decizia din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se impune ca aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale să fie realizată numai în baza hotărârii definitive a instanței după ce în prealabil această pedeapsă accesorie este pusă în discuție în fiecare caz în contradictoriu și după examinarea împrejurării dacă interdicția respectă principiul proporționalității.
În cauza de față, inculpatul a comis două infracțiuni de viol și două infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, în formele și modalitățile agravante amintite anterior.
Gravitatea faptelor sale relevă că inculpatul are un dispreț total față de valori fundamentale cum sunt dreptul la libertate și dreptul la decide cu privire la viața sexuală. Este adevărat că într-o societate democratică și dreptul de a alege este o valoare fundamentală.
Însă, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta drepturile fundamentale amintite anterior, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi privat de libertate până la executarea pedepsei, impunându-se în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului de exercitare a dreptului de vot. Drept urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță pe durata executării pedepsei dar și ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 88.Cod Penal instanța a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 06.04.2008 la zi, iar în baza art. 350.C.P.P. a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 118 lit. b instanța Cod Penal a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunilor din data de 8.07.2007.
Cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța a reținut că părțile vătămate și s-au constituit părți civile cu suma de 20.000 lei fiecare, reprezentând daune morale.
Potrivit probelor administrate, instanța a evaluat prejudiciul moral suferit de fiecare parte vătămată la suma de 20.000 lei, iar în temeiul art. 14, 346.p Cod Penal a admis acțiunile civile formulate de părțile civile și, obligând inculpatul la plata sumei de 20.000 lei către fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale.
A obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei către partea vătămată, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpatul și partea vătămată și Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiovaa criticat sentința întrucât în mod greșit instanța de fond a interzis, ca pedeapsă accesorie și ca pedeapsă complementară, toate drepturile prev.de art.64 lit.a Cod Penal, iar inculpatul, în legătură cu cuantumul pedepsei aplicate și reținerea în sarcina sa și a infracțiunii săvârșite împotriva părții vătămate, cât și a infracțiunii de lipsire de libertate prev.de art.189 al.1,2 Cod Penal, care se absoarbe în infracțiunea de viol.
Partea vătămată a criticat sentința sub aspectul soluționării cererii sale de acordare a cheltuielilor de judecată.
Prin decizia penală nr.14 din 21 ianuarie 2009, Tribunalul Dolj, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, inculpatul și partea civilă și a desființat în parte sentința sub aspectul laturii penale.
S-a înlăturat sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare și dispozițiile art.64 alin.1 teza I lit.a și art.64 lit.e Cod penal (în privința pedepselor complementare), respectiv art. 64 alin.1 lit.a teza I și lit. e Cod penal (referitor la pedepsele accesorii).
A fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea părții vătămate, reprezentând onorariu avocat ales, fond ( f 105 fond).
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus durata reținerii și arestului preventiv de la 6.04.2008 la zi.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare în apel, au rămas în sarcina statului.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispoz.art.371 C.P.P. Tribunalul a constatat că apelurile sunt fondate pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță i-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie și complementară inclusiv dreptul de a alege, în conformitate cu disp.art.64 lit.a teza I deoarece, în această situație se îngrădesc drepturi care nu au nici o legătură cu faptele deduse judecății. Sub acest aspect, hotărârea instanței de fond va fi în parte desființată, înlăturându-se aplicarea prevederilor disp.art.64 lit. teza I.
Cod PenalDe asemenea, deși în momentul pronunțării sentinței, partea vătămată nu a depus la dosar chitanța de plată a onorariului apărătorului ales, eliberată pe parcursul judecării cauzei la data de 9.07.2007 (105 fond), prin apărător, aceasta a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată ( 106 verso fond) cererea asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile impuse de disp.art.193 al.2 C.P.P. tribunalul a desființat sub acest aspect sentința și l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul apărătorului ales, la fond.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, s-a constatat că este fondat atât în ceea ce privește interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza I Cod Penal, atât ca pedeapsă complementară cât și ca pedeapsă accesorie cât și cu privire la cuantumul pedepsei aplicate.
Criticile privind reținerea greșită în sarcina sa a infracțiunii de viol săvârșită asupra părții vătămate, sunt nefondate.
Împrejurările concrete de săvârșire a faptei nu relevă consimțământul victimei de a întreține relații intime cu inculpatul.
victimei, pe care nu o cunoscuse până în acel moment și obligarea acesteia de a întreține relații sexuale sub amenințarea cuțitului, chiar dacă n- fost percepută în mod nemijlocit de martorii audiați, a rezultat cu prisosință din cuprinsul depozițiilor celor care au întîlnit-o pe victimă de îndată ce inculpatul i-a permis să plece, precum și din concluziile procesului verbal de constatare la fața locului încheiat în ziua de 8.07.2007, ocazie cu care a fost descoperit cuțitul cu care victima a fost amenințată, în locul indicat de aceasta ( 2 ).
Martorii, și, au întîlnit-o pe partea vătămată după săvârșirea faptei și au constatat că aceasta plânsese, era speriată, șocată, lovită ( 50; 53; 70;93 fond).
În prezența martorului - taximetristul care a condus-o la domiciliul sorei sale -, partea vătămată a vorbit la telefon cu o persoană necunsocută căreia i-a spus că i s-a întâmplat ceva grav, rugând-o să rămână acasă până în momentul în care va ajunge ( 93).
Conduita părții vătămate astfel cum a fost percepută de martorii audiați nu lasă nici un dubiu cu privire la modalitatea în care aceasta fost silită să întrețină raporturi sexuale cu inculpatul.
Și criticile referitoare la inexistența infracțiunii prev. de art.189 al.1, 2.Cod Penal reținute în sarcina sa sunt nefondate, ținând seama că durata lipsirii de libertate a părților vătămate a depășit semnificativ intervalul de timp necesar interzicerii prin constrângere raporturilor sexuale.
În ceea ce privește criticile privind cuantumul pedepselor aplicate, tribunalul a constatat că sunt fondate, pedeapsa rezultantă fiind disproporționată față de pericolul social concret al faptelor săvârșite, de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni, cât și în raport de împrejurările concrete în care acestea au fost comise.
S-a reținut că nu este lipsită de semnificație în acest sens ca și împrejurare favorizantă de săvârșire a faptelor, atitudinea lipsită de fermitate a celor două părți vătămate care, deși au întâlnit în timp ce se deplasau către locuința inculpatului, însoțite de acesta, mai multe persoane, ca și pe părinți lui, n-au încercat să le ceară ajutorul pentru a-i zădărnici activitatea sa infracțională.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a pentru C.P.P. infracțiunile având ca parte vătămată pe, întrucât probele administrate nu confirmă săvârșirea acestora, inculpatul și partea vătămată se știau din vedere, au întreținut raporturi sexuale, dar cu acordul părții vătămate, raportul medico-legal nu a relevat leziuni specifice violului, nu este dovedită nici lipsirea de libertate, la despărțire cei doi s-au sărutat, deci între ei exista deja o relație. A mai solicitat reducerea pedepsei și a despăgubirilor pentru infracțiunile corespunzătoare celei de-a doua părți vătămate, având în vedere că este tânăr și a recunoscut fapta, era încadrat în muncă.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea constată că instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă și concordantă cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică este, de asemenea, justă.
În ceea ce privește motivul de recurs prin care s-a solicitat achitarea pentru infracțiunile de viol și lipsire de libertate având ca parte vătămată pe, Curtea constată că acest motiv este neîntemeiat, probatoriul administrat confirmând săvârșirea acestora de către inculpat.
Astfel, din declarația martorului a rezultat că acesta i-a văzut pe cei doi în timp ce urcau scările spre locuința inculpatului și a observat că inculpatul o ținea pe partea vătămată de gât, iar în mâna dreaptă ținea un obiect ascuns după corp. A mai afirmat că partea vătămată era tristă și părea speriată, ceea ce confirmă constrângerea la care a fost supusă de a-l însoți pe inculpat în apartamentul acestuia. Potrivit declarației martorului, conducătorul autoturismului taxi care a condus-o acasă pe partea vătămată, aceasta era speriată, iar la finalul cursei i-a cerut numărul de telefon, spunând că o să aibă nevoie de el.
Declarațiile inculpatului în sensul că a întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată cu acordul acesteia sunt infirmate astfel de probele administrate, respectiv declarațiile părții vătămate, raportul de constatare medico-legală, declarațiile martorilor, - și.
Se constată astfel că inculpatul Aaa costat-o pe partea vătămată în ziua de 08.07.2007, iar prin exercitarea de acte de violență și amenințare cu un cuțit, a determinat-o să-l însoțească în locuința sa din C, str. -, -22,. 1,. 19, unde a ținut-o împotriva voinței sale timp de aproximativ două ore și a constrâns-o să întrețină cu el acte sexuale normale și orale.
Curtea apreciază astfel că motivul de recurs prin care s-a solicitat achitarea inculpatului pentru infracțiunile de viol și lipsire de libertate corespunzătoare părții vătămate, este neîntemeiat, probele confirmând săvârșirea acestora de către inculpat.
În ceea ce privește motivele de recurs privind reducerea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată că și acesta este nefondat.
Astfel, având în vedere modalitatea și împrejurările în care inculpatul a comis faptele (prin acostarea unor femei necunoscute, în plină stradă, pe timpul zilei, sub amenințarea cuțitului, conducându-le ulterior în locuința sa unde, prin violență, a întreținut cu acestea mai multe raporturi sexuale normale, orale și anale), gradul de pericol social deosebit de ridicat al acestora, urmările produse (părțile vătămate fiind puternic traumatizate, fiind supusă spitalizării datorită unor afecțiuni psihice produse ca urmare a faptelor inculpatului), violența deosebită manifestată de inculpat, perseverența infracțională a acestuia, care avea deja creat un mod de operare, în condițiile în care era cercetat pentru primul viol atunci când l-a comis pe cel de-al doilea, instanța apreciază că pedepsele aplicate inculpatului (câte 10 ani pentru fiecare infracțiune de viol și câte 9 ani pentru fiecare lipsire de libertate, pedeapsa rezultantă fiind de 10 ani închisoare) sunt corespunzătoare pericolului social al infracțiunilor comise și periculozității inculpatului, neimpunându-se reducerea pedepsei sub cuantumul arătat.
Susținerile inculpatului în sensul că este tânăr, a fost încadrat în muncă și a recunoscut infracțiunile comise față de partea vătămată nu sunt în măsură să conducă la reducerea pedepsei, având în vedere gravitatea infracțiunilor comise și considerentele expuse mai sus.
De altfel, instanța apreciază că nu s-ar fi impus, în apel, reducerea pedepsei de la 12 la 10 ani și nici înlăturarea art. 64 lit. a teza I și lit. e Cod Penal(ca pedeapsă accesorie și complementară), gravitatea infracțiunilor justificând sporul de 2 ani închisoare adăugat la maximul special, instanța de fond motivând just și convingător și interzicerea dreptului de a alege și a dreptului de a fi tutore sau curator, iar tribunalul în mod greșit a înlăturat sporul și parțial pedeapsa accesorie și complementară.
Având însă spre soluționare numai recursul inculpatului, instanța constată că nu poate agrava situația acestuia în propria cale de atac, conform art. 3858.
C.P.P.În ceea ce privește motivul de recurs privind reducerea cuantumului despăgubirilor civile acordate părților civile, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, în mod corect apreciindu-se că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998, 999.civ. iar sumele acordate cu titlu de daune morale, de câte 20.000 lei pentru fiecare parte civilă, sunt într-un cuantum rezonabil, fiind de natură să acopere prejudiciul cauzat acestora prin faptele ilicite ale inculpatului, ținând seama și de necesitatea satisfacerii principiului reparării integrale a prejudiciului.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins ca nefondat recursul.
Având în vedere disp. art. 88.Cod Penal, se va deduce arestarea preventivă în continuare, de la 21.01.2009 la zi.
În baza art.193 Cod pr.penală, va fi obligat recurentul inculpat către partea civilă la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, iar către partea civilă la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată.
Văzând și disp. art.192 alin.2 Cod pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul A, împotriva deciziei penale nr. 14 din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, ca nefondat.
Deduce arestarea preventivă în continuare, de la 21.01.2009 la zi.
În baza art.193 Cod pr.penală, obligă recurentul inculpat către partea civilă la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, iar către partea civilă la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligă recurentul la plata sumei de 90 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 3 aprilie 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
3 aprilie 2009.
- Emis extras penal. Administrația Finanțelor Publice C va urmări și încasa de la rec. inc. suma de 590 lei cheltuieli judiciare către stat.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Sorina Petria Mitran, Mircea
