Violul (art.197 cod penal). Decizia 48/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(Număr în format vechi 1579/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 48

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran

JUDECĂTOR 2: Dumitrița Piciarcă

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GIURGIU împotriva sentinței penale nr.714/29.12.2008, pronunțată de TRIBUNALUL GIURGIU - Secția Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - inculpat, personal, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar, lipsă fiind intimata - parte vătămată Romenia.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul Ministerului Public precizează că la termenul anterior s-a formulat o cerere de probatorii de către procurorul de ședință; la acest termen nu mai susține această cerere, deși probele solicitate le consideră relevante în cauză, în raport de împrejurarea că înțelege să extindă motivele de apel ale parchetului și să invoce nulitatea absolută a hotărârii pronunțate de instanța de fond, cu consecința solicitării de a se trimite cauza la o instanță competentă pentru soluționare.

Apărătorul din oficiu al intimatului - inculpat precizează că nu are cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public susține apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU; astfel, invocă nulitatea absolută, prev. de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, față de împrejurarea că această cauză a fost judecată de către o instanță necompetentă material.

Astfel, solicită să se constate că, în raport de infracțiunile deduse judecății, infracțiunea de viol, prev. de alin. 1 și 2 ale art. 197 Cod penal și infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 Cod penal, la momentul la care s-a efectuat această judecată, TRIBUNALUL GIURGIU nu era competent să se pronunțe; în momentul investirii instanței, competența de soluționare, în raport de aceste infracțiuni, revenea tribunalului însă, ulterior, când prin Legea nr. 356/2006, dispozițiile art. 27 Cod procedură penală au fost modificate, competența de soluționare pentru aceste infracțiuni a revenit judecătoriei. Este adevărat că la acel moment legea cuprindea norme tranzitorii în cuprinsul art. 3 alin. 3 Teza I, norme care obligau instanța investită cu judecarea unor astfel de cazuri să rețină, în continuare, cauza spre judecată, însă aceste norme tranzitorii au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 610/2007 a Curții Constituționale, iar din acel moment cauza ar fi trebuit declinată, TRIBUNALUL GIURGIU nemaifiind competent să se pronunțe pe fondul acestei cauze.

Față de aceste împrejurări, apreciază că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută și solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la judecătorie, spre competentă soluționare.

În subsidiar, invocă și motivul scris de apel, aflat la dosar.

Apărătorul din oficiu al intimatului - inculpat, cu privire la nulitatea absolută invocată, lasă la aprecierea instanței.

Dacă instanța va reține cauza spre rejudecare, solicită respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU, având în vedere considerentele formulate în concluziile scrise de la dosar.

Intimatul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea excepției invocate de către parchet; nu este de acord cu restituirea cauzei la judecătorie.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.714 din 29 decembrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL GIURGIU - Secția Penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art.10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiuni de viol, prevăzută de art. 197 alin.2 lit. a Cod penal, cu aplic.art.4 pen. art.37 lit. a Cod penal și art.33 lit. a Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, a fost achitat același inculpat, sub aspectul săvârșirii infracțiuni de. tâlhărie, prevăzută de art.211 al.21lit. a pen. cu aplic.art.4 pen, art.37 lit. a pen. și art.33 lit. a pen. întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore, începând cu data de 28.08.2004, ora 20,30, până la data de 29.08.2004, ora 20,30 și a fost arestat preventiv de la data de 29.08.2004 până la data 21.02.2006.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în fapt, următoarea situație:

Prin rechizitoriul nr. 1370/P/2004 din 24.11.2004, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIUa dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de viol, prev. de art. 197 alin.2 lit. a pen. cu aplic.art.4 și art.37 lit. a pen. și tâlhărie, prev. de art.211 al.21lit. a pen. cu aplic.art.4 și art.37 lit. a pen. toate cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în ziua de 05.02.2003, inculpatul, împreună cu alți făptuitori, în localitatea -, Spania, prin violență, au întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată, după care au deposedat-o de mai multe bunuri, în valoare totală de 368 EURO.

La data de 09.09.2004, Tribunalul d e Primă Instanță și Instrucție nr. 4 - SPANIA a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere pentru transmiterea procedurii penale în baza Convenției europene pentru transmiterea procedurilor în materie penală, adoptată la Strassbourg la 15 mai 1972.

S-a arătat că, la data de 06.02.2003, autoritățile spaniole au declanșat o procedură penală împotriva cetățenilor români, și, pentru săvârșirea infracțiunilor de agresiune sexuală (viol), leziuni și furt, reținându-se că, în data de 05.02.2003, susnumiții au constrâns la raport sexual victima și au sustras din posesia acesteia un telefon mobil, ochelari de și obiecte de vestimentație, în valoare totală de 368 Euro.

Pe parcursul instrucției penale, au fost arestați, în Spania, și, la data emiterii rechizitoriului dosarul aflându-se în faza de judecată la Instanța din - Spania.

Totodată, autoritățile spaniole au emis un mandat european de arestare pe numele inculpatul, întrucât acesta se sustrăgea anchetei.

Prin hotărârea din 31.05.2004, Tribunalul d e Primă Instanță și Instrucție nr. 4 din a dispus luarea măsurii închisorii provizorii necondiționate față de, iar la data de 01.07.2004, s-a adresat autorităților române competente pentru adoptarea închisorii provizorii și transmiterea procedurii în materie penală, ambele întemeiate de dispozițiile Convenției europene adoptată la data de 15 mai 1972.

Prin rezoluția nr.3242/II-5/2004, emisă la data de 10.09.2004, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa admis cererea de preluare a urmăririi penale susmenționată și a stabilit ca, în cauză, urmărirea penală să fie realizată de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptei.

S-a arătat că, în contradicție stau hotărârile judecătorești susmenționate emise de autoritățile judiciare spaniole, în considerentele cărora sunt expuse probele administrate în fața acestor instanțe (procedură: Diligențe anterioare nr. 147/2004).

S-a susținut că, din declarațiile părții vătămate coroborate cu recunoașterile efectuate și rapoartele medico-legale, rezultă indubitabil, participarea inculpatului, victima arătând că a fost agresată de 5 persoane, patru fiind identificate, acestea din urmă declarând că inculpatul le însoțea.

Pe de altă parte, se susține că sunt reținute declarații ale unor martori, care confirmă ipoteza agresiunii sexuale, precum și contradicțiile dintre numiții și, din care rezultă că victima a rămas în compania lui, și, iar a declarat că au plecat toți cu victima, pe care au lăsat-o singură pe o șosea, aproape de tribunal.

La acestea se adaugă și neconcordanțele din declarația inculpatului, care susține că victima a plecat doar cu și.

Inculpatul a fost dat în urmărire generală prin dispoziția nr.S/-/19.08.2004 a

În cauză, acțiunea penală a fost pusă în mișcare la data de 29.08.2004.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului de a întreține, împreună cu alți făptuitori, prin violență, raporturi sexuale cu partea vătămată, pe care ulterior au deposedat-o de bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de viol - prev. de art.197 alin.2 lit. a pen și tâlhărie - prev. de art.211 alin.21lit. a pen.

S-a susținut că, aceste fapte sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: declarații învinuit/inculpat; actele și lucrările puse la dispoziție de autoritățile judiciare spaniole, precum și traducerile autorizate ale acestora; fișa cazier judiciar; proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

S-a mai reținut că, la data săvârșirii faptei, inculpatul se afla în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, întrucât prin sentința penală nr.1224, pronunțată la data de 05.10.2001 de Judecătoria Giurgiu, a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare, pentru infracțiunea de furt calificat.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU nr.1379/P/2004 din data de 28.08.2004, s-a dispus reținerea inculpatului pe timp de 24 ore, începând cu data de 28.08.2004 ora 20,30, până la data de 29.08.2004 ora 20,30.

Prin încheierea nr. 33/P, pronunțată la data de 29.08.2004, în dosarul 1554/2005, TRIBUNALUL GIURGIUa admis propunerea Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe timp de 15 zile, începând cu data de 29.08.2004 până la data de 12.09.2004, inclusiv, măsura fiind pusă în executare prin mandatul de arestare preventivă nr.41/UP/29.08.2004. Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită în mai multe rânduri și menținută după sesizarea instanței.

Prin încheierea din 20.02.2006, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura de a nu părăsi țara, inculpatul fiind pus în libertate la data de 21.02.2006 (fila 133).

Autoritățile judiciare spaniole au reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 5 februarie 2003, în jurul orei 17,00, victima, Romenia, în timp ce aștepta autobuzul într-o stație din localitatea () -Spania, i-a cunoscut pe numiții, și, care de asemenea așteptau autobuzul, începând toți o conversație, în cursul căreia persoanele citate au invitat-o pe d-na să le însoțească într-o cafenea pentru a continua să vorbească, deoarece aceasta era nervoasă pentru că avusese mai înainte o dispută cu bărbatul cu care avea o relație.

În continuare, au mers toți la un bar numit "", situat în apropiere, în care au rămas aproximativ o oră și în care d-na a consumat o cafea și o dușcă de whisky.

din localul citat, însoțitorii i-au spus d-nei că autobuzul pe care voia să-l ia nu avea stație în locul în care ea așteptase mai înainte, de aceea i-au propus să o ajute să găsească un mod de a se deplasa spre locul unde victima voia să meargă.

Victima a avut încredere în numitele persoane și au început să meargă împreună. Totuși, după un timp, d-na i-a avertizat că ieșeau din sat. Ajungând în apropierea punctului kilometric 1049,500 pe șoseaua N-340, în sensul spre, aproape de o mică râpă ce se formează la circa 100 metri de șoseaua națională și continuă pe dedesubtul acesteia până la mare, arătându-le d-na că se îndepărtau de sat, i-a aplicat victimei o lovitură de pumn în gură, îmbrâncind-o și trântind-o la pământ. În continuare, toți au târât-o într-un loc din care ei s-au gândit că nu pot fi văzuți de terțe persoane și, participând toți la aceiași intenție lubrică, i-au acoperit gura cu mâinile, spunându-i că dacă țipă va fi mai rău. Imediat i-au scos cizmele, pantalonii jeans, dresul și chiloții. Apoi, unii dintre agresori au penetrat-o vaginal pe d-na împotriva voinței ei, în timp ce alții imobilizau victima.

Ulterior, după ce au atacat-o sexual, agresorii au plecat lăsând victima la locul faptei, nu înainte de a-i sustrage, dorind să obțină un câștig ilicit de pe urma altuia, un telefon mobil, cheile casei, niște ochelari de, pantalonii, un obiect de lenjerie și niște mănuși, obiecte pe care victima le purta cu sine. Ca urmare a agresiunii, victima s-a ales cu leziuni care necesită pentru vindecare tratament medical. Obiectele sustrase au fost estimate la suma de 368 de euro.

S-a apreciat că, săvârșirea faptei de către, rezultă din următoarele indicii:

-Victima a afirmat că a fost agresată de cinci persoane, identificând patru dintre ele, și susținând acestea patru că le însoțea.

-Contradicțiile în declarațiile persoanelor implicate, care le învinovățesc:

și au declarat că pe la ora 1930au plecat din local și au luat un autobuz, lăsând victima în compania lui, și, deși a declarat că nu este sigur că a plecat cu fata. a declarat că la ieșirea din local au plecat toți cu victima, lăsând-o pe drum, în apropierea Tribunalului, iar a făcut uz de dreptul său de a nu declara.

-Victima a recunoscut fără nici un fel de dubii persoanele care apar în fotografii la nr.242 ( ), 243 ( ), și 247 ( ). Victima a mai recunoscut persoana din fotografia nr.244 ( ) ca fiind, de asemenea unul dintre autorii faptelor, însă despre această ultimă persoană nu a fost complet sigură (. 2, fila. 26).

- Totuși victima nu știe dacă toți au violat-o (fila 30).

Cauza a suferit numeroase amânări, din cauza neîndeplinirii procedurii de citare cu partea vătămată Romenia și lipsei relațiilor solicitate de la autoritățile spaniole.

Partea vătămată nu a putut fi audiată în cursul cercetării judecătorești.

În fața autorităților judiciare spaniole (Judecătorul de instrucție), partea vătămată Romenia a declarat că s-a întâlnit cu atacatorii săi în stația de autobuz din. au întrebat-o pe victimă dacă nu dorește să bea o cafea într-un bar din apropiere. Erau cinci persoane: trei dintre ei aveau părul mic (păr puțin), unul purta ochelari și unul se numea. i-au spus victimei că stația pentru autobuzul care merge spre se afla în apropierea bisericii și au început să meargă către stația de autobuz. La început, bărbații s-au purtat cum se cuvine. Când a văzut că ei mergeau către drumul principal, victima a întrebat unde este mașina, iar a asigurat-o că totul este în regulă. Atunci când au trecut pe sub un drum, a început să o lovească în față și a aruncat-o la pământ. I-au acoperit gura și au început cu toții să-i scoată pantalonii și au atacat-o sexual. Unul dintre aceștia a ținut-o jos acoperindu-i fața și imobilizându-i brațele, nelăsând-o să respire.Victima nu știe dacă toți au violat-Victima le-a cerut să o lase în, era foarte înfricoșată.că nu a fost doar un violator, însă nu mai știe câți au fostpentru că au acoperit-o, însă cu toții au imobilizat-o și nici unul dintre ei nu a încercat să prevină aceste fapte. i-au furat lucrurile personale și chiar pantalonii. Unul dintre agresori purta ceva negru pe cap (./fes/). I-au furat telefonul mobil cu nr.670 69 37 72, iar alte lucruri furate au fost: mănuși negre și ochelari de; alte lucruri nu își mai amintește. La început, unul dintre atacatori i-a dat un număr de telefon cu numele său, pe care ea l-a predat poliției care face cercetările. După ce a fost atacată, a fost găsită de o persoană de la firma de autoturisme Peugeot - vânzări - care a chemat Civil (vol 2 filele 28-29).

În cursul urmăririi penale inculpatul a declarat că, în ziua de 05.02.2003, în localitatea -, Spania, după ce au participat la un proces de evacuare a lor dintr-o locuință unde locuiau fără forme legale, împreună cu, și într-o stație de autobuz au întâlnit o femeie blondă de circa 33 de ani, cu care a inițiat o convorbire în limba spaniolă, după care au mers toți la un bar unde femeia a consumat whisky, iar bărbații au consumat bere. După circa o oră au părăsit barul, vorbind cu femeia să meargă la hotelul de lângă stația de autobuz. Când au ajuns la stația de autobuz, inculpatul, și au rămas în stația de autobuz, iar femeia împreună cu și au mers mai departe. După circa 20-25 de minute a venit autobuzul și toți trei au plecat spre casă. Pe drum, la ieșirea din oraș, pe câmp, i-a văzut (din autobuz) pe, și pe fată. La circa o oră după ce au ajuns acasă, a venit și care le-a spus că a bătut-o pe fată, nu a întreținut raport sexual cu aceasta și a lăsat-o pe câmp cu. Peste trei zile, inculpatul a venit în România, susținând că a părăsit Spania, pentru că nu mai avea unde locui.

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că în dimineața zilei de 05.02.2003, împreună cu, și, au fost chemați la Palatul Justiției din pentru a li se pune în vedere să părăsească locuința unde locuiau la acel moment, respectiv o casă aflată în orașul, situat la 10 km de localitatea.

La Palatul de Justiție au stat până în jurul orei 18,00 și li s-a pus în vedere ca în 24 de ore să părăsească locuința, deoarece se afla în stare avansată de degradare. De la Palatul de Justiție, s-au deplasat spre stația de autobuz, aflată la marginea orașului, de unde, urmau să plece spre. În stație, inculpatul împreună cu au ajuns la un interval se câteva zeci de secunde în urma celorlalți trei respectiv, și. Când au ajuns în stația de autobuz, vorbea cu o fată. La un moment dat le-a propus să meargă să bea o cafea și s-au deplasat împreună și cu partea vătămată la un bar aflat în apropiere.

În bar, toți băieții au băut câte două beri, iar fata a consumat whisky, în total 500 ml.

Cât timp au stat în bar, partea vătămată a vorbit numai cu inculpatul, deoarece numai acesta cunoștea mai bine limba spaniolă, iar partea vătămată părea drogată având un comportament agitat.

Prin intermediul lui, care traducea, au aflat că partea vătămată are rezidență în Spania și este cetățean brazilian. A precizat că după ce a consumat J din cantitatea de whisky, partea vătămată a început să se dezbrace în ritmul muzicii din local, rămânând goală de la brâu în sus. De asemenea, inculpatul a susținut că partea vătămată a afirmat că dorește să întrețină relații sexuale cu și.

După aproximativ o oră și J, au plecat din bar și s-au îndreptat către stația de autobuz, partea vătămată fiind flancată de și, iar în urma lor la circa 30 de metri se aflau inculpatul, și.

Inculpatul susține că înainte de stația de autobuz, a observat că primul grup în care se afla și partea vătămată a continuat drumul dincolo de stația de autobuz ieșind din oraș.

El a rămas într-un loc în care se aflau mai multe magazine aproximativ o J de oră, iar și și-au continuat drumul spre stația de autobuz. Când a ajuns în stația de autobuz nu mai era în stație nici unul din cei cu care a fost la bar.

După o scurtă perioadă de așteptare, în jurul orei 21,00 luat autobuzul și când a ajuns acasă a constatat că nici unul din cei patru nu se întorsese.

A doua zi, în jurul orelor 9,00, a mers să-și ia banii de la locul de muncă și s-a întâlnit în oraș cu și, i-a rugat să-l aștepte până ia banii, dar, când s-a întors, a constat că cei doi nu l-au așteptat.

A mai rămas în încă 4-5 zile, perioadă în care nici unul din cei patru nu au revenit în locuința unde stăteau și, deși a încercat să-i găsească prin locurile pe care știa că le frecventează nu a reușit să afle nimic despre aceștia.

În cele 4-5 zile cât a mai stat în Spania, susține că a stat singur și nu a fost căutat de nimeni și nici proprietara locuinței nu i-ar fi spus că a fost căutat.

A mai precizat că în perioada de două luni cât a stat în Spania, a fost condus la sediul poliției de 5 ori și i s-au luat amprentele, iar de două ori s-au făcut și fotografii.

De asemenea, a mai precizat că a sosit în Spania pe 12 decembrie 2002 și a părăsit-o pe 12 martie 2003, revenind în România, deoarece rămăsese singur și nu cunoștea pe nimeni. În aprilie 2004, aflat de la părinții celor patru că aceștia au fost arestați în Spania, pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol și că la acel moment erau liberi în Spania.

TRIBUNALUL GIURGIUa solicitat Tribunalului d e Primă Instanță și Instrucție nr.4 din - Spania îmbrăcămintea părții vătămate Romenia și eșantionul 13.7 depozitate și lăsate în grija Institutului Medico Legal - Secția Umană și Criminalistică - Spania, în vederea stabilirii adevărului în cauza privind pe inculpatul (filele 48 - 49).

Prin încheierea din 04.01.2006 instanța a dispus efectuarea unei expertize medico - legale a inculpatului de către INML " Minovici" - Laboratorul care să stabilească profilul ADN al inculpatului și să stabilească, prin analiză comparativă, dacă profilul genetic al inculpatului coincide cu profilul genetic rezultat din expertiza nr.1 efectuată de autoritățile spaniole.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, TRIBUNALUL GIURGIUa reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 5 februarie 2003, în jurul orei 17,00, victima, Romenia, în timp ce aștepta autobuzul într-o stație din localitatea () - Spania, i-a cunoscut pe numiții, și, care de asemenea așteptau autobuzul, începând toți o conversație.

În continuare, au mers toți la un bar numit "", situat în apropiere, în care au rămas aproximativ o oră și în care d-na a consumat o cafea și whisky, iar cei cinci români au consumat whisky și bere.

După ce au părăsit barul împreună, persoanele care o însoțeau pe doamna i-au spus că autobuzul spre se ia dint-o altă stație de autobuz situată spre ieșirea din oraș.

Inculpatul nu a recunoscut niciodată că ar fi agresat-o sexual pe partea vătămată, ori că ar fi imobilizat-o pentru a fi violată de alții ori că ar fi sustras bunuri la partea vătămată, astfel cum a reținut procurorul.

Tribunalul a apreciat că din probele administrate în cauză, nu rezultă cu certitudine că inculpatul, după plecarea din bar i-a însoțit pe ceilalți patru prieteni și pe partea vătămată, până la ieșirea din oraș, în locul unde a fost violată și tâlhărită partea vătămată și că el ar fi săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, în calitate de autor (coautor) s-au complice.

Chiar dacă victima a afirmat că a fost agresată de cinci persoane, identificând patru dintre ele, în persoanele numiților, și, tot ea a afirmat că nu știe dacă toți au violat-o (fila 30).

Contradicțiile în declarațiile persoanelor implicate nu sunt de natură să ducă la concluzia că inculpatul a participat la violarea și tâlhărirea părții vătămate.

Astfel, inițial, în declarațiile din 06.02.2003, și au declarat că pe la ora 1930au plecat din local și au luat un autobuz, lăsând victima în compania lui, și, deși a declarat că nu este sigur că a plecat cu fata. a declarat, la data de 06.02.2003, că la ieșirea din local au plecat toți cu victima, lăsând-o pe drum, în apropierea Tribunalului, iar a făcut uz de dreptul său de a nu declara (vol.2 filele 47-55).

În declarațiile din 15.07.2003, a arătat că după ce au plecat din bar, el împreună cu și cu ceilalți trei prieteni și fata au mers pe jos aproximativ 200-300 de metri, iar apoi el și s-au dus să prindă autobuzul și nu mai știe ce s-a întâmplat după aceea, iar a declarat că după ce au plecat din bar el împreună s-au dus la stația de autobuz, în vreme ce, și au însoțit fata și ei nu mai știu ce s-a întâmplat după aceea (vol.2 filele149-154).

În declarația ca răspuns la acuzații din 16 iulie 2003, după ce i s-a citit declarația din 06.02.2003, a arătat că nu a spus adevărul în acel moment și că atunci când au întâlnit-o fata avea deja urme de agresiune și lovituri pe față (pe cap). A mai declarat că, după ce au părăsit barul, și au spus că ei se duc acasă, iar el împreună cu și fata s-au sus la hotelul să închirieze o cameră, dar fiind foarte scumpă camera, au renunțat. Pe drum, el și au avut relații sexuale cu fata. El a mai declarat că nu înțelege cum și au spus că au plecat singuri pentru că și a plecat cu ei ( vol.2, filele 155 - 157).

În declarația ca răspuns la acuzații din 16 iulie 2003, a declarat că atunci când au părăsit barul, el împreună cu și fata s-au dus să caute un hotel. Ceilalți au plecat și ei, însă el nu știe unde s-au dus aceștia, pentru că aceștia nu i-au spus la revedere. Pentru că era foarte scumpă camera la hotel s-au hotărât să plece și să meargă pe jos către ieșirea din orașul. În apropiere de niște, el a avut o relație sexuală cu fata. L-a lăsat pe cu fata în acel loc, iar el a plecat, mergând pe jos, de-a lungul drumului în direcția (vol. 2 filele160 -162)

Audiat de autoritățile judiciare spaniole, martorul a declarat că a lucrat în după amiaza zilei de 5 februarie 2003 la Barul "", când în jurul orelor 4 după amiază, au intrat în bar cinci bărbați străini și o fată, tot străină. Nu mai era nimeni altcineva la bar. Aceștia au rămas în bar aproximativ o oră Nu este adevărat că fata s-a dezbrăcat de hainele ei în interiorul barului. că fata vrea să stea aici puțin timp și că băieții o să-i facă cinste. Martorul nu a observat dacă fata și băieții s-au sărutat. Martorul nu a observat nimic deosebit (vol. 2 filele118-119).

De asemenea, audiat de autoritățile judiciare spaniole martorul a declarat că, în jurul orei 7,55, seara, a văzut pe din spatele atelierului o persoană care venea, cu mersul nesigur. Atunci martorul a mers către acea persoană și a întrebat-o ce s-a întâmplat. Atunci doamna aceea a sus că fusese violată, lovită și tâlhărită, furându-i-se telefonul ei mobil. Doamna aceasta avea tăiată, iar fața o avea umflată ca și cum fusese bătută și era foarte înfricoșată și plângea. Ea purta o jachetă de piele și o bluză roșie care fusese distrusă. Mai purta niște ciorapi de nailon, însă în rest nu mai avea altceva pe ea. Martorul a intrat în atelier cu doamna aceasta, a chemat Civil și o salvare, iar mai departe nu știe ce s-a întâmplat (vol.2. fila 121).

Potrivit raportului poliției, privind recunoașterea fotografică, victimei i s-a prezentat albumul cu delicvenți din țările estice, iar victima a recunoscut fără niciun fel de dubii persoanele care apar în fotografii la nr.242 ( ), 243 ( ) și 247 ( ). Victima a mai recunoscut persoana din fotografia nr.244 ( ) ca fiind, de asemenea, unul dintre autorii faptelor, însă despre această ultimă persoană nu a fost complet sigură. Victimanu a recunoscut însă ca fiind unul dintre agresorii săi persoana care apare în fotografii la nr.241 respectiv inculpatul( vol. 1 filele 134-138; 2, fila. 26-27).

Din raportul de expertiză medico - legală pentru stabilirea profilului ADN ( concluzii parțiale) Nr. A 15/254/11.01.2006 întocmit de INML " Minovici" - Laboratorul, rezultă că, în urma comparării caracterelor genetice ale profilului ADN de referință al numitului și profilul evidențiat prin prelucrarea probei 03/0846/04/01 ( de spermă identificată pe jacheta victimei) în Laboratorul IML - Spania, s-a constatat că există o serie de necorespondențe la nivelul marcherilor:, vWA, concluzionându-se că profilul ADN de referință al numitului nu corespunde cu profilul evidențiat prin prelucrarea probei de jachetă, prezentând microurme de spermă (analiza efectuată de autoritățile spaniole) - filele 122 -123.

Din raportul de expertiză medico - legală - ADN (concluzii definitive) Nr. A 15/254/11.01.2006 din 17.08.2006 întocmit de INML " Minovici" - Laboratorul a confirmat rezultatele precedentului raport cu concluzii parțiale, concluzionând căîntre profilul ADN evidențiat prin prelucrarea microurmelor de spermă de la nivelul probei de pe jacheta (analiza efectuată de autoritățile spaniole) și profilul de referință al numitului nu există corespondență.Prin urmare, profilul genetic de pe corpul delict provine de la un individ de sex masculin cu identitate necunoscută. (filele 249-250).

Având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" ( in dubio pro reo).

Prezumția de nevinovăție nu poate fi răsturnată cu declarații contradictorii și făcute de persoane care urmăresc anumite interese, iar orice dubiu trebuie să fie interpretat în favoarea inculpatului. Probele administrate nu conduc la concluzia vinovăției inculpatului și a existenței faptei.

Cum, în cauză nu există probe directe sau indirecte, în sensul celor reținute în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului, iar o hotărâre de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, TRIBUNALUL GIURGIU, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. c din pr. pen. a dispus achitarea inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiuni de viol, prevăzute de art. 197 alin.2 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.4 Cod penal, art.37 lit. a Cod penal și art.33 lit. a Cod penal și sub aspectul săvârșirii infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art.211 al.21lit. a Cod penal, cu aplicarea art.4 Cod penal, art.37 lit. a Cod penal și art.33 lit. a Cod penal, întrucât faptele nu au fost săvârșite de către acesta.

De asemenea, s-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore, începând cu data de 28.08.2004 - ora 20,30, până la data de 29.08.2004 - ora 20,30 și a fost arestat preventiv de la data de 29.08.2004, până la data 21.02.2006.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greșitei achitări a inculpatului -.

Analizând actele și lucrările dosarului, atât din perspectiva motivelor de apel invocate de Parchet, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că, în cauză, se impune admiterea apelului dedus judecății, în conformitate cu prevederile art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală și trimiterea cauzei la Judecătoria Giurgiu, spre competentă soluționare, având în vedere următoarele considerente:

Astfel, se constată că, în raport de infracțiunile deduse judecății, respectiv de viol - prevăzută art.197 alin.1 și 2 din Codul penal și tâlhărie - prevăzută de art. 211 Cod penal, la momentul la care s-a efectuat această judecată - 29 decembrie 2008 - TRIBUNALUL GIURGIU nu era competent să se pronunțe;

Este adevărat că, la data investirii instanței, competența de soluționare, în raport de aceste infracțiuni, revenea tribunalului însă, ulterior, când prin Legea nr. 356/2006, dispozițiile art. 27 Cod procedură penală au fost modificate, competența de soluționare pentru aceste infracțiuni a revenit judecătoriei. Dacă la acel moment legea cuprindea norme tranzitorii în cuprinsul art. 3 alin. 3 Teza I, norme care obligau instanța investită cu judecarea unor astfel de cazuri să rețină, în continuare, cauza spre judecată, ulterior, aceste norme tranzitorii au fost declarate neconstituționale prin decizia nr.610/2007 a Curții Constituționale, iar din acel moment cauza ar fi trebuit declinată, TRIBUNALUL GIURGIU nemaifiind competent să se pronunțe pe fondul acestei cauze.

Potrivit art.197 alin.2 Cod procedură penală, "Dispozițiile relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Față de aceste împrejurări, Curtea apreciază că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, în cauză încălcându-se dispozițiile legale privind competența după materie, încălcare ce nu poate fi acoperită în niciun mod, admițând apelul Parchetului, va desființa hotărârea Tribunalului și va dispune trimiterea cauzei la instanța competentă să o soluționeze.

Față de cauza de nulitate constatată, Curtea nu va mai lua în examinare celelalte critici, motivele invocate în susținerea acestora urmând a fi avute în vedere de instanță competentă să judece cauza.

Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 alin.3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GIURGIU.

Desființează sentința penală nr. 714 din 29 decembrie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL GIURGIU și dispune trimiterea cauzei, privind pe inculpatul, spre competentă soluționare la Judecătoria Giurgiu.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

--- --- - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact.

Ex.2

Red.-Trib.

Președinte:Corneliu Bogdan Ion Tudoran
Judecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Dumitrița Piciarcă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 48/2010. Curtea de Apel Bucuresti