Violul (art.197 cod penal). Decizia 504/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂ NI A
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.504
Ședința publică din data de 15 iulie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul - inculpat, fiul lui și al lui, născut la 02 mai 1974 în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.65/27.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.54 din 25 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa în dosarul nr-.
S-a luat act că apelantul - inculpat este arestat în altă cauză, fiind obligat la 230 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: recurentul - inculpat, personal aflat în stare de deținere și asistat de apărător desemnat din oficiu din cadrul Baroului P, avocat, potrivit delegației nr. 3812, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu sa ia legătura cu recurentul condamnat, aflat in stare de deținere.
Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, solicita a se lua act că acesta înțelege să-și retragă prezentul recurs.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii in sensul de a se lua act că recurentul inculpat, înțelege sa-și retragă recursul formulat împotriva deciziei penale nr.65/27.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Recurentul condamnat, având ultimul cuvânt, solicita a se lua act că își retrage recursul formulat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și față de declarația recurentului - inculpat, constată cauza în stare de libertate și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului penal de fată:
Prin decizia penală nr. 65 din 27 aprilie2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.54 din 25 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa în dosarul nr-.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul reținut următoarea situație:
Prin sentința penală nr. 54 din 25 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, în dosarul nr-, în baza art.344 proc.pen. a fost respinsă cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa, de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.208-art.209 alin.1 lit e și g pen. în infracțiunea prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit e și g și alin.2 lit. b pen.
În baza art. 20 rap. la art.197 alin. 1.pen. cu aplicarea art 37 lit.a pen. s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 2.05.1974 în P, cu același domiciliu în P, str. - -, -.B,.4,.19, jud. D, deținut în Penitenciarul Mărgineni (arestat in alta cauza), la o pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e și g pen. cu aplicarea art.37 lit. pen. același inculpat a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit b pen, au fost contopite pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.61 alin.1 pen. a fost revocată liberarea condiționată pentru restul rămas neexecutat de 363 zile din pedeapsa de 1857 de zile închisoare, aplicata prin sentința penală nr.746/2007 a Judecătoriei Moreni, care a fost contopit cu pedeapsa aplicată în cauza, inculpatul executând în final pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71,64 alin.1 lit.a teza II și lit b pen.
S-a luat act ca inculpatul este arestat în alta cauza.
În baza art.14,15 și 346.proc.civ. s-a luat act că partea vătămată,domiciliata in P, str. - -,.8,.C,.54, jud. D nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. S-a luat act ca telefonul mobil sustras de inculpat a fost restituit părții vătămate.
În baza art.191 proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat,din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu vor fi avansați din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 10.01.2006, in jurul orelor 18.30,în apropierea podului peste râul I care duce spre cartierul P Sat, partea vătămata care se îndrepta spre locuința părinților săi, a fost acostată de către inculpat,care prin amenințări și acte de violență (lovituri in zona fetei,a soldului) a încercat să întrețină cu aceasta raport sexual. Urmare a loviturilor inculpatului, partea vătămata a căzut spre piciorul podului,unde acesta i-a astupat fata cu pieptul său, a încercat sa o dezbrace rupându-i o parte din lenjerie(body), împrejurări în care partea vătămata, încercând să se apere a apucat cu mâna și a strâns organul genital al inculpatului la baza acestuia, moment în care inculpatul a lovit-o din nou în zona capului, a împins-o probabil de durere și i-a dat drumul acesteia. Tot cu aceeași ocazie, instanța a reținut că părții vătămate, în momentul în care a fost împinsă sub pod, i-a căzut geanta de pe umăr, geantă din care inculpatul și-a însușit un telefon mobil marca Simmens A 57.
S-a constatat că situația de fapt mai sus expusă a rezultat din coroborarea declarațiilor părții vătămate date atât la urmărirea penală, cât și în timpul judecății, cu autodenunțul inculpatului și primele declarații ale acestuia (date pe parcursul urmăririi penale și declarația inițială a inculpatului data în instanță în ds-) în care a descris în amănunt desfășurarea activității infracționale concordant cu relatările părții vătămate, precum și cu procesele verbale întocmite în timpul urmăririi penale, de cercetare la fața locului, de conducere în teren,de examinare și de recunoaștere și nu în ultimul rând cu declarațiile martorilor, G, și.
S-a mai reținut că inculpatul nu a demonstrat susținerile sale cu privire la nevinovăția sa și la inducerea în eroare de către organele judiciare pentru a lua faptele asupra sa, aceste susțineri fiind contrazise de probele administrate în cauză și care dovedesc atât faptul că inculpatul a fost autorul tentativei de viol asupra părții vătămate, cat si însușirea de către acesta a telefonului mobil aparținând părții vătămate pe care ulterior l-a dat martorului G in schimbul unui televizor color marca, care la rândul lui l-a vândut martorului în schimbul sumei de 80 lei. Prin urmare,chiar daca persoana vătămata nu a putut preciza cu certitudine daca inculpatul este persoana care a încercat sa o violeze, întrucât avea fata acoperita în proporție de 90 %, s-a constatat că este inexplicabil cum inculpatul, dacă nu ar fi autorul faptelor, în primele declarații a precizat în amănunt desfășurarea acțiunii infracționale (relatând aspecte care se regăsesc și în declarația părții vătămate) si cum a ajuns in posesia telefonului mobil care i-a fost sustras părții vătămate, telefon în schimbul căruia a dobândit un televizor color.
Cu privire la solicitarea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa de a se schimba încadrarea juridica a faptei din art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit e și g in art. 208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e si g si alin.2 lit b pen, deci de reținere și a agravantei privind furtul unui act care servește pentru dovedirea stării civile, pentru identificare sau legitimare, instanța, în temeiul art.344 proc.pen. a respins această cerere,deoarece în primele declarații de recunoaștere a faptelor,inculpatul a arătat că și-a însușit doar telefonul mobil din geanta părții vătămate, abandonând poșeta acesteia, astfel că în lipsa altor probe care să dovedească aproprierea de către inculpat a întregului conținut al genții, nu s-a putut reține în sarcina sa această agravantă,dubiul în acest caz profitând inculpatului.
S-a apreciat că, faptele inculpatului,care in ziua de 10.01.2006, a încercat, prin amenințare și violență să întrețină raport sexual cu partea vătămata, activitatea infracțională nefinalizându-se datorita opoziției celei din urmă și care în aceeași zi și-a însușit din poșeta părții vătămate telefonul mobil aparținând acesteia marca Siemens A 57, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.20 rap la art.197 alin.1 pen si art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit e și g pen, ambele cu aplicarea art.33 lit.a si art.37 lit.a pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 pen, respectiv limitele de pedeapsa prev. de lege pentru infracțiunile săvârșite, prevederile legale privind sancționarea tentativei, gradul de pericol social concret al faptelor, dat de împrejurările săvârșirii faptelor si mijloacele de comitere (prin amenințare și violență, dar și de persoana inculpatului în vârstă de 35 ani, care a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, este recidivist, și a săvârșit faptele în perioada liberării condiționate.
Instanța a apreciat că pedepsele cu închisoarea, orientate spre mediu-3 ani închisoare pentru tentativă de viol și spre minim-3 ani închisoare pentru furt calificat-ce urmează a se executa în regim de detenție, corespund scopului preventive, educativ și coercitiv al pedepsei definit de art 52.pen.
S-a făcut aplicarea disp.art.33 lit.a si 34 lit.b pen,cu privire la concursul de infracțiuni și s-au contopit pedepsele astfel stabilite, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Având în vedere că infracțiunile deduse judecății au fost comise în perioada liberării condiționate din pedeapsa de 1875 zile închisoare aplicată ca urmare a contopirii pedepselor prin pen. nr.596/2007 a Judecătoriei Moreni din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 20.07.2007, după executarea a 1494 zile,deci cu un rest neexecutat de 363 zile, instanța, în baza art.61 alin.1 pen, a revocat liberarea condiționată și a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 363 zile cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasaa formulat apel criticând sentința sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului, pe care le apreciază prea blânde în raport cu gravitatea faptelor săvârșite și cu circumstanțele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu multiple condamnări pentru același gen de infracțiuni.
Inculpatul, asistat de avocat desemnat din oficiu, prin declarația dată în fața instanței de control judiciar, solicită achitarea sa, subliniind că este nevinovat de comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, că probele administrate în acest ciclu procesual nu reflectă sub nici un aspect vinovăția sa.
Verificând sentința apelantă, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate și cu disp. art.371 și art.378 Cod procedură penală, tribunalul a privit apelurile declarate ca nefondate pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, prima instanță a stabilit, în mod corect și complet, situația de fapt, a reținut just vinovăția inculpatului și a dat încadrarea juridică legală și temeinică faptelor comise de acesta (art.20 rap. la art.197 alin.1 și art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e și g Cod penal).
Din analiza materialului probator administrat în cauză - declarații parte vătămată, autodenunț inculpat și declarații ale acestuia, procese-verbale de cercetare la fața locului, de conducere în teren, de examinare și de recunoaștere și declarații de martori - rezultă, în mod cert, săvârșirea faptelor de către inculpat.
Astfel, la data de 10.01.2006, partea vătămată a fost acostată de către inculpat, care, prin acte de amenințări și violență, a încercat să întrețină cu aceasta raporturi sexuale și i-a sustras din geantă un telefon mobil.
Instanța de fond a valorificat corect declarațiile inculpatului, de nerecunoaștere a comiterii faptelor, coroborându-le ansamblului probator administrat în cauză și, a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate, atât cu privire la durata lor, cât și a modalității de executare, argumentația acestuia fiind bine fundamentată și însușită în integralitate de instanța de control judiciar.
Analizând toate probele administrate, potrivit art.63 alin.2 Cod proc.pen. tribunalul a apreciat că situația relatată de către inculpat nu exprimă adevărul, că aceasta este infirmată de depozițiile părții vătămate și ale martorilor audiați, precum și de procesele-verbale întocmite de organele de poliție, motive pentru care apelul declarat de inculpat a fost privit ca fiind nefondat, în cauză neputându-se reține cauzele care să justifice achitarea inculpatului-apelant, așa cum acesta a susținut.
Referitor la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, tribunalul l-a apreciat, de asemenea, ca fiind nefondat, câtă vreme vizează individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, individualizare pe care tribunalul a considerat ca fiind corect făcută în cauză.
În mod just, prima instanță a aplicat inculpatului pentru cele două fapte aflate în concurs real, pedepse cu închisoarea orientate către minimul și, respectiv, către mediul lor special, apreciind că acestea corespund atingerii scopului preventiv, educativ și coercitiv al pedepsei, așa cum este el definit de art.52 Cod penal.
Motivele invocate de parchet în apelul declarat nu au putut fi reținute în cauză câtă vreme s-a constatat că, în pronunțarea sentinței apelate, nu au existat elemente de nelegalitate sau de netemeinicie care să justifice desființarea acestei hotărâri.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs numai inculpatul, fără a preciza care sunt motivele pentru care a înțeles să declare prezenta cale de atac.
În ședința publica din data de 15 iulie 2009, recurentul inculpat, după ce i-a fost verificată identitatea, a precizat că înțelege sa-și retragă recursul formulat împotriva deciziei penale nr.65/27 aprilie 2009 pronunțata de Tribunalul Dâmbovița.
Fată de această manifestare de voință a recurentului inculpat, exprimată de acesta în mod liber și neechivoc, precum și față de dispozițiile art. 369 al.l Cod procedură penală rap la art. 3854pct.2 Cod procedură penală, Curtea urmează să ia act de susținerea recurentului inculpat in sensul că înțelege sa-si retragă recursul formulat împotriva deciziei penale nr.65/27 aprilie 2009 pronunțata de Tribunalul Dâmbovița.
Văzând si disp. art. 192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 02 mai 1974, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.65 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și sentinței penale nr.54/25 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și al Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 15 iulie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Red.DC.
4 ex/ 20.07.2009
f- - Judecătoria Pucioasa
a-- Tribunalul Dâmbovița
/
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Cristina Georgescu, Gabriela