Violul (art.197 cod penal). Decizia 54/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 54

Ședința publică de la 23 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Anton

JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți

Grefier -- -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare apelul declarat de revizuentul împotriva sentinței penale nr. 132 din data de 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul apelant, în stare de deținere, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Condamnatul apelant arată că înțelege să-și facă singur apărarea, în baza art. 54 din Constituția României.

Instanța, pentru a da posibilitatea condamnatului apelant să ia cunoștință de dosar împreună cu apărătorul desemnat din oficiu, lasă cauza la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei se prezintă condamnatul apelant, în stare de deținere, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.

Av. pentru condamnatul apelant arată că a luat legătură cu apelantul iar acesta dorește ca apărările pe fondul cauzei să le susțină personal.

Instanța, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri cu privire la apelul de față.

Condamnatul apelant având cuvântul, apreciază că dosarul dedus judecății este cel mai complex dosar pe care instanța urmează să-l soluționeze.

Mai susține condamnatul că, în baza art. 54 din Constituția României înțelege să-și exercite singur dreptul la apărare.

Solicită conexarea dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului Iași, fără a exista vreo cerere prealabilă de revizuire, la dosarul nr-, aflat pe rolul Tribunalului Iași, având ca obiect revizuire, cerere de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor art. 394, lit. a,b,c,d din Codul d e procedură penală.

De asemenea solicită administrarea a 27 de probe concludente și utile cauzei, probe menționate în cererea pe care o va depune la dosar.

În susținerea cererilor arată că instanța competentă în a soluționa cauza de față este Curtea de APEL IAȘI. Arată că este condamnat nelegal, netemeinic și fără nici o probă, la o pedeapsă de 23 ani închisoare, iar în cererea de revizuire formulată a invocat faptul că este nevinovat și că autorii infracțiunii de viol și sechestrare de persoane sunt ( tatăl), ( fiul) și.

În baza dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură penală solicită ca la sfârșitul ședinței de judecată să-i fie comunicate notele grefierului.

Solicită admiterea în principiu a cererii de revizuire, în baza art. 403 alin 1 și al.3 din Codul d e procedură penală, urmând ca instanța să administreze probe noi.

În temeiul dispozițiilor art. 200 din Codul d e procedură penală, art. 262 al.1 Cod procedură penală solicită emiterea, în comun acord a judecătorului și procurorului, de mandate de arestare pe numele numiților ( tatăl), ( fiul) și, pentru săvârșirea infracțiunilor de: viol, proxenitism, lipsire de libertate, șantaj, întrucât aceștia în anul 1998 au săvârșit aceste infracțiuni.

Invocă faptul că a fost condamnat nelegal, fără probe, pentru infracțiuni pe care nu le-a săvârșit.

Depune la dosar o cerere, având 10 pagini și precizări cu privire la cererea de revizuire, precizări expuse pe 200 pagini, înscrisuri, ce sunt primite, datate și semnate de președintele completului de judecată.

Av. pentru condamnatul apelant, solicită admiterea cererilor formulate de condamnatul apelant, admiterea cererii de conexare și admiterea în principiu a cererii de revizuire.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită respingerea cererii de conexare a cauzelor indicate, ca neutilă cauzei.

Cât privește apelul declarat de condamnatul apelant solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței atacate și obligarea apelantului, la plata cheltuielilor judiciare.

Condamnatul apelant solicitând cuvântul arată că nu a formula nici un apel, cererea sa este intitulată cerere de audiențe.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr.132/16.02.2009 a Tribunalului Iașis -a hotărât:

Respinge, ca inadmisibilă în principiu, cererea formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 25.01.1951 în comuna, județul I, cu domiciliul în municipiul I,-, bloc 1,. B, parter,.1, județul I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, privind revizuirea sentinței penale nr. 501 din 26.06.2003 Tribunalului Iași, menținută prin decizia penală nr. 366 din 09.10.2003 Curții de APEL IAȘI, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5935 din 16.12.2003 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală.

În temeiul dispozițiilor art. 189 Cod procedură penală suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu va fi suportată din fondul special al Ministerului Justiției, urmând fi inclusă în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 501 din 26.06.2003 Tribunalului Iași, revizuientul fost condamnat la pedeapsa principală rezultantă de 23 ani închisoare pentru săvârșirea, în concurs real, câte trei infracțiuni de "viol", "incest" și "corupție sexuală".

În fapt, în esență, s- reținut că în perioada 1985-1999 revizuientul întreținut, în mod repetat, prin constrângere și profitând de imposibilitatea de se apăra cu fiicele sale, părțile vătămate, și, raporturi sexuale, exercitând și acte cu caracter obscen asupra acestora.

Audiat cu privire la învinuirea adusă, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, revizuientul negat săvârșirea faptelor imputate, încercând să acrediteze ideea unui complot în care au fost implicate fiicele sale pentru ca el să fie despărțit de familia sa.

În considerentele sentinței penale sus menționate au fost indicate motivele de fapt și de drept pe care s-a întemeiat soluția de condamnare, susținerile pe care revizuientul le-a făcut în apărarea sa fiind înlăturate în mod argumentat.

Nemulțumit de hotărârea instanței de fond, revizuientul declarat apel împotriva acesteia invocând în motivarea acestei căi de atac nevinovăția sa.

Prin decizia penală nr. 366 din 09.10.2003 Curții de APEL IAȘI fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul care promovat apoi recurs împotriva hotărârii instanței de apel cu aceeași motivație - nevinovăția sa -.

Prin decizia penală nr. 5935 din 16.12.2003 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală s- dispus respingerea, ca nefondat, recursului promovat de revizuientul .

După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sus-menționate, condamnatul formulat împotriva acesteia o cerere de revizuire, cerere ce formează obiectul prezentei cauze.

Reglementată în cuprinsul dispozițiilor art. 394 - 408 ind. 1 Cod procedură penală, revizuirea este o cale extraordinară prin intermediul căreia pot fi înlăturate erorile de fapt pe temeiul unor împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

Fiind o cale extraordinară de atac, legiuitorul a limitat situațiile în care poate fi declanșat acest remediu procesual, astfel că în cuprinsul art. 394 din Codul d e procedură penală sunt enumerate un număr de cinci cazuri de revizuire.

În cauza de față, condamnatul a invocat în motivarea prezentei cereri de revizuire împrejurarea că părțile vătămate și martorii, cu singură excepție, au făcut declarații mincinoase în fața organelor judiciare, precum și împrejurarea că unele dintre înscrisurile ce au constituit mijloace de probă în cauză sunt false.

În drept, motivele de fapt invocate ca și cazuri de revizuire se încadrează în cazurile prevăzute în art. 394 lit. și din Codul d procedură penală.

În legătură cu primul aspect invocat în motivarea cererii de revizuire - mărturia mincinoasă - se constată că potrivit dispozițiilor art. 394 lit. Cod procedură penală pentru fi admisibil acest caz de revizuire este necesar ca mărturia mincinoasă să fie dovedită printr- hotărâre judecătorească sau prin ordonanță procurorului, dacă prin aceasta s- dispus asupra fondului cauzei.

Or, în cauza de față nu există nicio hotărâre judecătorească sau ordonanță procurorului prin care să se fi constatat săvârșirea de către vreuna dintre părțile vătămate și respectiv vreunul dintre martorii ascultați în cauza soluționată prin hotărârea cărei revizuire se cere, unei infracțiuni de "denunțare calomnioasă" și/sau "mărturie mincinoasă", ceea ce face inadmisibilă cererea de revizuire prin prisma acestui prim caz invocat de condamnatul.

Referitor la cel de-al doilea aspect invocat în motivarea prezentei cereri de revizuire - caracterul fals al unor înscrisuri - instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 394 lit. Cod procedură penală, este necesar ca, printr- hotărâre judecătorească sau printr- ordonanță procurorului, atunci când s- pronunțat asupra fondului cauzei, să se fi stabilit caracterul fals al înscrisului/înscrisurilor ce au servit ca temei al soluției de condamnare dispusă prin hotărârea contestată.

Se constată că nu există vreo hotărâre judecătorească sau vreo ordonanță procurorului prin care să se fi constatat că unul sau unele dintre înscrisurile ce au fost administrate în dosarul nr. 7122/2003 al Tribunalului Iași și care au servit ca temei al soluției de condamnare revizuientului are caracter fals. În această situație, instanța reține că nici prin prisma celui de-al doilea motiv de revizuire, prezenta cerere nu este admisibilă în principiu.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel revizuientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în continuare că s-a ajuns să fie condamnat doar în baza declarațiilor acelor martori mincinoși, a înscrisurilor false și că el este nevinovat în fapt.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate cât și sub toate aspectele legalității, Curtea constată că apelul este nefondat din următoarele motive:

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac de retractare împotriva sentințelor penale definitive, nu poate deveni admisibilă decât în condițiile existenței vreunuia din cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, pentru a nu se aduce atingere principiului stabilității ordinii juridice.

Articolul 394 Cod procedură penală prevede limitativ cazurile în care se poate cere revizuirea unei hotărâri penale.

Astfel: 1) Revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Motivele invocate de revizuientul-condamnat nu se circumscriu acestor cazuri prevăzute de textul de lege amintit.

Aspectele privind nevinovăția revizuientului au fost avute în vedere de instanța de fond precum și de cele de control judiciar.

De fapt ceea ce importă este faptul că motivele invocate de revizuient nu se circumscriu niciunui caz dintre cele prevăzute în art.394 Cod procedură penală.

Nu s-a putut dovedi nici cazul de la lit. b și nici de la lit. c, deoarece nu s-a constatat prin hotărâre judecătorească sau ordonanță a procurorului că vreo mărturie ar fi fost mincinoasă sau vreun act fals.

În atare condiții, prima instanță corect și legal a respins ca inadmisibilă în principiu cererea revizuientului.

Nu există alte motive de nelegalitate a hotărârii atacate.

Pentru cele ce preced, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b Cod procedură penală recursul de față va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge cererea formulată de revizuientul privind conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.

Respinge ca nefondat apelul formulat de revizuientul împotriva sentinței penale nr.132 din 16.02.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.

În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă recurentul să plătească statului suma de 180 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu de avocat oficiu, care va fi avansat din fondurile statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

30.IV.2009/2 ex.-

Președinte:Dan Anton
Judecători:Dan Anton, Elena Scriminți

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 54/2009. Curtea de Apel Iasi