Violul (art.197 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Art.197 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR.66

Ședința publică de la 30 martie 2009

PREȘEDINTE G - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă

- - JUDECĂTOR 2: George Ciobanu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

S-au luat în examinare apelurile declarate de inculpatul și partea civilă, împotriva sentinței penale nr.740 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelantul inculpat, asistat de avocat ales, partea civilă, cât și intimata.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Apărătorul inculpatului susține apelul, potrivit motivelor scrise, invocând, într-o primă teză, greșita condamnare a acestuia, apreciind că fapta ce i-a fost imputată, aceea prev.de art.20 rap.la art.197 alin.3 teza I-a Cod penal, nu există, iar, într-o teză subsidiară, de vreme ce se va trece peste aspectul de nelegalitate arătat, s-a solicitat ca circumstanțelor personale atenuante prev.de art.74, 76 Cod penal, să le fie dată o mai mare eficiență în planul reducerii pedepsei principale.

Partea civilă susține apelul declarat, criticând soluția atât sub aspectul modului de rezolvare a laturii penale, sens în care a apreciat că atât pedeapsa, cât și modalitatea de executare, sunt greșit stabilite față de inculpat, justificându-se ca acesta să execute o pedeapsă mai mare și în regim de detenție, pe de o parte, dar și sub aspectul modului de rezolvare a laturii civile, sens în care a solicitat ca despăgubirile pentru daune morale să fie majorate la suma de 10.000 lei RON, apreciată ca fiind de natură să asigure o compensație suficientă pentru prejudiciul încercat.

Cât privește apelul inculpatului, partea civilă - reprezentant legal al minorei, a apreciat că este nefondat, solicitând să fie respins, ca atare.

Procurorul apreciază că apelul declarat de inculpat este nefondat, pe când cel declarat de partea civilă, este fondat, solicitând admiterea acestuia, cu consecința înlăturării dispozițiilor art.81, 82, 83 Cod penal, aplicate în favoarea inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa în regim de detenție, iar, sub aspectul laturii civile, despăgubirile pentru daune morale să fie majorate la suma de 10.000 lei RON, solicitată cu ocazia constituirii de parte civilă.

Apelantul inculpat, având cuvântul, apreciază că este nevinovat.

CURTEA

Asupra apelurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor de la dosar;

Prin sentința penală nr.740 din 11 decembrie 2008, Tribunalul Gorj, a condamnat pe inculpatul - fiul lui și, născut la 29 noiembrie 1935, în, județul G, comuna B de, sat.B de, județul G, la pedeapsa principală de 3 ani închisoare, cu 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pedeapsă complementară.

În baza art.71 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata prev.de art.82 Cod penal, cu arătarea consecințelor ce decurg potrivit art.83 Cod penal.

În baza art.75 alin.1 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei au fost suspendate și pedepsele accesorii aplicate.

S-a dedus din pedeapsă reținerea preventivă din 28 martie 2008, cât și arestarea preventivă de la 29 martie 2008 până la 30 mai 2008.

A fost obligat inculpatul la 5.000 lei despăgubiri civile pentru daune morale, către partea vătămată, reprezentată legal de părțile civile și.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În perioada 3 martie 2008-14 martie 2008, inculpatul a fost internat la Secția a Spitalului orășenesc Novaci, județul G, în aceeași perioadă fiind internată și minora parte vătămată, în vârstă de 11 ani, aceasta din urmă la Secția de Pediatrie.

În aceste împrejurări, inculpatul a cunoscut pe partea vătămată, obișnuind să meargă în salonul unde aceasta era internată, împreună cu martorii și.

Astfel, acesta a aflat că partea vătămată a aflat că este elevă în clasa a V-a și că locuiește în comuna.

Totodată, pe perioada spitalizării, inculpatul i-a oferit minorei mici atenții (suc și dulciuri), promițându-i că o va căuta și îi va da bani după ieșirea din spital.

Cu aceste ocazii, inculpatul a purtat discuții nepotrivite cu minora în vârstă de 11 ani, întrebând-o amănunțit cu privire la experiențele sexuale ale acesteia.

După externare, inculpatul a căutat-o în mai multe rânduri pe minoră la școala unde învăța, el fiind văzut de sora minorei, cât și de alți martori, iar cu una dintre aceste ocazii, i-a oferit suma de 5 lei pentru a-și cumpăra dulciuri.

În ziua de 28 martie 2008, în jurul orelor 12, inculpatul a așteptat ca partea vătămată să iasă din curtea școlii împreună cu sora sa, iar împreună, au traversat podul peste râul, după care, inculpatul i-a cerut părții vătămate să intre cu el într-o metalică situată pe malul râului.

Partea vătămată a dat curs stăruințelor inculpatului, intrând în baraca metalică indicată de acesta, și, odată ajunsă în locul respectiv, i-a cerut să se dezbrace de pantaloni, el dezbrăcându-se, la rându-

Inculpatul, în împrejurările astfel create, profitând de imposibilitatea minorei, în vârstă de 11 ani de a se apăra, a palpat- în zona organelor genitale, intenționând să întrețină raport sexual cu aceasta, moment în care a fost surprins de martorul, acesta din urmă, după ce a intrat în, a smuls pe minoră din brațele inculpatului, pe care apoi l-a imobilizat, alertând despre cele întâmplate pe directorul școlii, martorul.

Cei doi au procedat în continuare la legitimarea inculpatului, reținându-i actul de identitate, pentru ca, apoi, organele de poliție să ia act de cele întâmplate.

Situația de fapt reținută de prima instanță, existența faptei, cât și vinovăția inculpatului au fost demonstrate de un probatoriu constând în declarațiile martorului, acestea coroborate cu cele declarate de minora parte vătămată, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului.

Pe parcursul procesului, inculpatul a negat că ar fi avut intenția de a întreține raporturi sexuale cu minora, susținând că aceasta din urmă ar fi avut inițiativa intrării în baraca aflată în apropierea școlii.

În drept, s-a stabilit că fapta inculpatului care, a încercat să întrețină raport sexual cu o minoră în vârstă de 11 ani, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima consimțământul ca urmare a insuficientei dezvoltări cognitiv-senzoriale, acțiune întreruptă în urma intervenției martorului, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de tentativă de viol, faptă prev.de art.20 rap.la art.197 alin.3 teza I-a Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările în care aceasta s-a consumat, pe de o parte, dar și unele elemente privind pe făptuitor, cu atitudine relativ sinceră în raport cu învinuirile aduse, cu o stare de sănătate precară, împrejurări cărora le-a fost recunoscut un caracter atenuant, cu efectul prevăzut în planul stabilirii pedepsei, pe de altă parte.

Întrucât s-a apreciat că scopurile pedepsei pot fi atinse și fără executarea efectivă, în cauză au fost aplicate dispozițiile art.81, 82 Cod penal, dispunându-se suspendarea condiționată a executării.

Rezolvând latura civilă a cauzei, prima instanță a acordat victimei, despăgubiri civile pentru daune morale în sumă de 5.000 lei, de natură a compensa trauma psihică ce i-a fost provocată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul, cât și partea civilă, reprezentant legal al minorei parte vătămată .

Inculpatul, atât în motivele scrise, cât și prin cele susținute de apărător, a invocat nelegalitatea și netemeinicia soluției, mai întâi sub aspectul că a fost greșit condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.20 rap.la art.197 alin.3 teza I-a Cod penal, probatoriul nedemonstrând existența faptei respective, iar, în subsidiar, de vreme ce nu va fi însușită prima teză vizând nelegalitatea, s-a solicitat ca efectele prev.de art.76 Cod penal, în planul stabilirii pedepsei, să fie adâncite, în sensul reducerii acesteia.

Partea civilă, a invocat netemeinicia soluției, în sensul că atât pedeapsa, cât și modalitatea de executare aleasă, sunt greșit stabilite, justificându-se ca inculpatul să execute o pedeapsă mai mare, în regim de detenție, cât și rezolvarea greșită a laturii civile, sens în care s-a solicitat ca despăgubirile civile pentru daune morale să fie majorate la 10.000 lei.

Apelurile declarate de inculpat și partea civilă, sunt fondate, însă pentru motivele ce se vor vedea în continuare.

Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că prima instanță, pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (declarațiile martorilor și, acestea coroborate cu declarațiile minorei parte vătămată), a reținut în cauză o situație de fapt exactă, în raport de care activitatea infracțională a inculpatului a fost judicios încadrată legal, acesta săvârșind infracțiunea prev.de art.20 rap.la art.197 alin.3 teza I-a Cod penal, ce constă în încercarea de a avea raport sexual cu o minoră în vârstă de 11 ani, după ce a profitat de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima consimțământul, acțiune ce a fost întreruptă de intervenția martorului arătat mai sus.

Cât privește întinderea pedepsei stabilită, dar și referitor la modalitatea de individualizare a executării, se va aprecia că instanța de fond a făcut în cauză o justă individualizare, în cauză reflectându-se aplicarea corespunzătoare a criteriilor înscrise în art.72 Cod penal, cât și a cerințelor instituite de art.52 Cod penal.

Însă, la verificarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, cum astfel obligă art.371 alin.2 Cod pr.penală, Curtea a constatat că față de inculpat a fost dispusă, prin încheierea nr.68 din 30 mai 2008, a instanței de fond, măsura preventivă constând în obligarea de nu părăsi localitatea, prev.de art.136 alin.1 lit. rap.la art.145 Cod pr.penală, măsură cu privire la care, odată cu soluționarea cauzei, s-a omis a se pronunța, potrivit art.350 Cod pr.penală.

Prin urmare, în baza art.350 Cod pr.penală, urmează a fi revocată această măsură preventivă dispusă față de inculpat.

Cât privește modul de rezolvare a laturii civile, Curtea constată că despăgubirile acordate victimei minore pentru prejudiciul moral încercat, sunt neîndestulătoare, ele nefiind de natură a aduce acesteia o compensație suficientă, astfel că, în aplicarea art.998, 999 Cod civil, dispoziții ce consacră principiul reparațiunii integrale, urmează ca despăgubirile acordate să fie majorate la 10.000 lei.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

Așadar, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, pentru considerentele mai sus expuse, urmează ca apelurile declarate de inculpat și partea civilă să fie admise, cu consecința desființării sentinței sub aspectul omisiunii instanței de fond de a se pronunța potrivit art.350 Cod pr.penală, cât și sub aspectul laturii civile.

Onorariul de avocat în sumă de 200 lei, vizând apărarea din oficiu a inculpatului, în apel, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției către Baroul Avocați

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de inculpatul și partea civilă, împotriva sentinței penale nr.740 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

Desființează sentința sub aspectul laturii penale numai referitor la omisiunea instanței de fond de a se pronunța potrivit art.350 Cod pr.penală, cât și sub aspectul laturii civile.

În baza art.350 Cod pr.penală, revocă măsura preventivă constând în obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea, aplicată prin încheierea nr.68 din 30.05.2008, a Tribunalului Gorj.

Majorează la 10.000 lei despăgubirile pentru daunele morale acordate victimei minore, reprezentată de partea civilă.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Onorariul în sumă de 200 lei, vizând apărarea din oficiu a inculpatului, în apel, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Avocați

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică de la 30 martie 2009.

G - - -

Grefier,

- -

Red.jud.GV

PS/13.05.2009

Președinte:Gheorghe Vintilă
Judecători:Gheorghe Vintilă, George Ciobanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Craiova