Violul (art.197 cod penal). Decizia 7/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 7/A/2009
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
Grefier - - Creța
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA și inculpatul împotriva sentinței penale numărul 215 din 17 iulie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosar nr-având ca obiect infracțiunea de viol.
Cauza a fost dezbătută la data de 16 martie 2009 când cei prezenți au pus concluzii orale consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 215/17.07.2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA - Secția Penală inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și b Cod Penal, în condițiile art. 65.Cod Penal,pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3.Cod Penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, în dauna părții vătămate.
În temeiul art. 61.Cod Penal s-a dispus revocarea restului de pedeapsă de 1147 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 14 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/1994 a Tribunalului Hunedoara. S-a contopit restul de pedeapsă de 1147 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin această sentință urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b în Cod Penal condițiile art. 65.
Cod PenalAu fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b în Cod Penal condițiile art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. c inculpatul C.P.P. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3.C.P.P. în dauna părții vătămate.
S-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
Inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 400 lei, din care suma de 63 lei reprezentând taxă de expertiză medico-legală urmând a fi avansată din Fondurile Ministerului Justiției. Onorariul pentru asistența judiciară din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
În motivarea acestei hotărâri Tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul procurorului din 26.10.2007 dat în dosarul nr. 257/P/2007 al Parchetului de lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, a fost trimis în judecată inculpatul sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de viol, prev. și ped. de art. 197 al.1 și 3.
Cod PenalS-a reținut în sarcina acestuia că la data de 24.03.2007 a întreținut, prin constrângere și amenințare, un raport sexual oral cu minora iar în luna decembrie 2006, prin violență și amenințare a întreținut raport sexual oral și cu minora.
Părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
La data de 24.03.2007, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată ( la data de 04.04.1992), pe care sub pretextul că este chemată de concubina sa, a ademenit-o la domiciliul său unde, împotriva voinței acesteia, a întreținut un raport sexual oral cu aceasta. Inițial, inculpatul a intenționat să întrețină un raport sexual normal însă partea vătămată a declarat că este virgină fapt ce l-a determinat pe acesta să renunțe.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei încercând să acrediteze ideea unei răzbunări personale a unui agent de poliție, aspect care nu poate fi reținut de instanță în lipsa unei probațiuni în acest sens.
În ceea ce privește prezența minorei la domiciliul inculpatului, fapt nerecunoscut de inculpat, aceasta este confirmată de declarațiile tatălui acesteia căreia partea vătămată i-a spus că s-a întâlnit cu inculpatul pe stradă iar acesta i-a spus să meargă până la concubina sa, tatăl său acordându-i permisiunea în acest sens cu condiția să se întoarcă repede iar atunci când a văzut că fiica sa întârzie a trimis-o pe sora acesteia la domiciliul numitei. Faptul se coroborează cu declarația părții vătămate care arată că la un moment dat s-au auzit bătăi în ușa de la intrare iar inculpatul, după ce acestea au încetat, a constatat de pe balcon că era sora mai mică a părții vătămate comunicându-i și acesteia acest lucru.( decl. văt.p. 14, 47 instanță, decl. martori 21, 17 ). Prezența părții vătămate la domiciliul inculpatului rezultă și din faptul că la reconstituire partea vătămată a indicat cu precizie locuința inculpatului și poziționarea camerelor deși nu mai fusese acasă la acesta (declarația numitei 29 )
După consumarea actului sexual, partea vătămată a fugit acasă, plângând și speriată fiind, unde i-a declarat tatălui său cele întâmplate acesta sesizând organele de urmărire penală iar partea vătămată a fost transportată la spital pentru consult de specialitate. (declarație, ( 19, membrii familiei care au luat primii contact cu partea vătămată după săvârșirea faptei).
Partea vătămată a dat declarații contradictorii în ceea ce privește amenințările săvârșite de inculpat asupra sa, aspect nerelevant din punctul de vedere al existenței infracțiunii în condițiile în care, vârsta minorei și persoana inculpatului (cunoscut cu antecedente penale) sunt elemente suficiente pentru anihilarea voinței psihice a acesteia, nefiind nevoie și exercitarea unor violențe fizice.
Inculpatul a mai încercat să acrediteze, în apărare, ideea că s-a aflat în acest timp în prezența altor persoane în barul din localitate fapt însă neconfirmat la modul de a-i asigura inculpatului un alibi. Chiar dacă, la un moment dat, inculpatul s-a aflat în bar prezența sa acolo nu a fost permanentă iar timpul cât a lipsit îi permitea acestuia să săvârșească fapta reținută în sarcina sa. (declarații martori 24 și 98 instanță, 25 )
De remarcat și faptul că inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată în ceea ce privește prezența la domiciliu a concubinei sale deși știa că aceasta este plecată din localitate ( aflându-se la )
Fapta, așa cum a fost reținută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev. și ped. De art. 197 al. 1 și 3.pen. text în baza căruia inculpatul va fi condamnat la 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a teza a II-a și b" pen. în cond. art. 65.pen.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a codului penal, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite raportat la vârsta părții vătămate și valorile sociale încălcate, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, respectiv modul de concepere prin ademenirea minorei la domiciliul inculpatului, persoana inculpatului care este recidivist, nu a recunoscut fapta și a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal.
Fapta a fost săvârșită de inculpat în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit."a", raportat la pedeapsa de 14 ani închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 123/1994 a Tribunalului Hunedoara din executarea căreia condamnatul s-a liberat condiționat la data de 02.11.2004 cu un rest de pedeapsă de 1147 zile închisoare.( a se vedea fișa cazier 54 )
În aceste condiții, instanța, în. art. 61.Cod Penal, a dispus revocarea restului de pedeapsă de 1147 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa menționată, rest de pedeapsă care a fost contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a teza a II-a și b" pen. în cond. art. 65.pen.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit."a teza a II-a și b" pen. în condițiile art. 71.pen.
La aplicarea pedepselor complementare și accesorii, instanța a avut în vedere principiul proporționalității consacrat de art. 53 al.2 din Constituția României dar si jurisprudența CEDO, nejustificându-se raportat la natura faptei săvârșite, interzicerea dreptului de a alege.
În ceea ce privește fapta reținută în sarcina inculpatului având-o ca parte vătămată pe, aceasta nu a fost confirmată de probele administrate.
Procurorul a avut în vedere la reținerea faptei declarațiile date de partea vătămată și martora (nepoata inculpatului) care la rândul său a declarat că a fost victima infracțiunilor de viol săvârșite de inculpat (20) declarația de la 31, fapt însă neconfirmat de probe( reține procurorul) iar instanța constată că faptele nu au fost cercetate sub nicio formă, rămânând la stadiu de simple afirmații ale părții vătămate, motiv pentru care inculpatul a fost scos de sub urmărire penală pentru această faptă.
În ceea ce privește declarațiile părții vătămate și ale martorei s-a constatat că acestea sunt contradictorii sub aspectul împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta, aspect care poate fi pus și pe seama perioadei mari de timp care a trecut de la data săvârșirii presupusei fapte și până la momentul cercetării ei. Mai mult, declarațiile martorei nu au fost constante aceasta arătând că a fost influențată în declarații și de bunica sa ( 61 ).
Dar cel mai important sub aspectul inducerii dubiului cu privire la săvârșirea faptei de către inculpat este declarația părții vătămate prin care arată că în timpul actului sexual oral întreținut de inculpat a simțit că acesta avea implantate în penis corpuri străine (bile) așa cum arătase ( 72 instanță), fapt infirmat de concluziile expertizei medico-legale efectuată în cauză. (89).
Pentru aceste considerente, prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul, nefiind răsturnată și în aplicarea principiului "in dubio pro reo", în. art. 11 pct.2 lit."a" rap. la art. 10 lit."c" C.P.P. instanța l-a achitat pentru fapta arătată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA și inculpatul.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARAa solicitat în baza art. 379 pct. 2 lit. a, art. 345 și urm. C.P.P. admiterea apelului, desființarea sentinței atacate doar cu privire la soluția de achitare a inculpatului și reținând cauza spre rejudecare, condamnarea inculpatului și pentru fapta de viol săvârșită în dauna părții vătămate.
În motivarea apelului Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA se arată că instanța de fond a reținut în ce privește violul săvârșit asupra părții vătămate că fapta nu a fost confirmată de probele administrate.
Parchetul arată că la reținerea acestei fapte în sarcina inculpatului nu s-au avut în vedere doar declarațiile părții vătămate și ale martorei ci și alte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile date de - mama părții vătămate, pe care instanța de fond a omis să o audieze deși a fost citată prin rechizitoriu.
Se mai arată că instanța de fond a ignorat dispozițiile art. 317.C.P.P. privitoare la obiectul judecății, referindu-se în motivarea soluției de achitare la o faptă cu privire la care nu a fost sesizată, nici prin rechizitoriu și nici printr-o altă eventuală plângere împotriva dispoziției de netrimitere în judecată, prev. în pct. II din dispozitivul rechizitoriului.
Instanța de fond, în motivarea soluției de achitare a reținut și unele contradicții dintre declarațiile părții vătămate și ale martorei, fără să țină seama de vârsta celor două ( 15 ani la data audierii în faza de urmărire penală ) și de faptul că martora a declarat că a fost influențată de bunica sa să nu spună tot adevărul, aspect ce a fost folosit doar în apărarea inculpatului. În motivarea achitării instanța de fond a reținut că cel mai important sub aspectul inducerii dubiului cu privire la săvârșirea faptei de către inculpat a fost un amănunt din declarația părții vătămate, precizat doar în fața instanței de judecată, respectiv că în timpul actului sexual a simțit că inculpatul ar fi avut implantate în penis corpuri străine, aspect infirmat de concluziile expertizei medico-legale efectuate în cauză.
În concluzie, instanța de fond a făcut o apreciere și evaluare eronată a probelor administrate, ignorând dispozițiile legale în materie, respectiv disp. art. 63 al. 2.C.P.P. și art. 75.C.P.P. referitoare la valoarea probelor și declarațiile părții vătămate. Se consideră că în cauză au fost administrate suficiente probe concludente care se coroborează și care interpretate în contextul faptelor, nu pot conduce decât la concluzia existenței faptei și vinovăției în sarcina inculpatului.
Prin apelul său inculpatul a solicitat admiterea apelului său și respingerea apelului Parchetului, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de viol în dauna părții vătămate.
Prin apărătorul desemnat din oficiu solicită reducerea pedepsei aplicate pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate.
Se susține că pedeapsa de 10 ani este exagerată și se solicită a se lua în considerare starea de ebrietate în care s-a săvârșit fapta. Se mai arată că faptul că este pusă în mișcare acțiunea penală și pentru alte fapte similare nu justifică aplicarea unei pedepse mai grave.
Curtea de Apel examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu conform disp. art.371 al. 2 Cp.p. va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA și va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, din următoarele considerente:
În ce privește apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA:
Instanța de fond a reținut că în ce privește fapta reținută în sarcina inculpatului având-o ca parte vătămată pe, aceasta nu a fost confirmată de probele administrate. În motivarea acestei hotărâri Tribunalul a arătat că procurorul a avut în vedere la reținerea faptei declarațiile părții vătămate și ale martorei - care este și nepoata inculpatului, dar că declarațiile acestora sunt contradictorii sub aspectul împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta, dată fiind și perioada scursă de la data la care a fost săvârșită fapta și data cercetării ei. a fost indus și de declarația părții vătămate care a arătat că a simțit în timpul actului sexual cu inculpatul că acesta ar fi avut corpuri străine în penis, aspect neconfirmat de concluziile expertizei medico legale efectuate în cauză.
Curtea, analizând întreg probatoriul administrat în cauză în ce privește fapta de viol având-o ca parte vătămată pe constată că soluția de achitare pronunțată în cauză de către instanța de fond este greșită.
În mod constant partea vătămată a relatat în cursul urmăririi penale, în prezența mamei și a avocatului ( filele 36 și 55-57 dos urm. pen. ) împrejurările în care a fost victima unei infracțiuni de viol săvârșită de către inculpatul în luna decembrie 2006. Aceasta a relatat că inculpatul a trimis-o pe martora să cumpere bere iar apoi prin constrângere și violență a întreținut raporturi sexuale orale cu ea, fiind surprins de către martora. A mai arătat partea vătămată că a fost amenințată de inculpat cu moartea dacă va spune cuiva cele întâmplate, astfel că nu a formulat plângere, despre faptă aflându-se doar cu ocazia cercetărilor asupra violului săvârșit de inculpat în dauna părții vătămate.
Aceste declarații au fost susținute de către partea vătămată și în fața instanței de fond ( fila 72 dos.fond. ), aceasta relatând aceleași împrejurări. Singura diferență constatată este aceea că în fața judecătorului partea vătămată a relatat că inculpatul ar fi avut implantate în penis 10 bile. Se observă din cuprinsul declarației părții vătămate că ideea existenței acestor corpuri străine în penisul inculpatului i-a fost indusă chiar de către acesta. Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale în cauză pentru a se constata dacă inculpatul are corpuri străine introduse în penis. Întrucât prin concluziile expertizei medico-legale efectuate s-a infirmat existența acestor corpuri străine, instanța de fond a reținut acest fapt ca un puternic dubiu, dubiu care a profitat inculpatului, de fapt principalul motiv pentru care s-a pronunțat achitarea inculpatului pentru săvârșirea acestei fapte.
Tribunalul nu a ținut seama de vârsta mică a părții vătămate ( 13 ani ) și din acest motiv predispusă să creadă afirmațiile inculpatului, de faptul că aceasta era virgină și că nu avea experiența necesară care să-i permită să aprecieze dacă cele afirmate de către inculpat sunt adevărate și de trauma suferită de partea vătămată, inculpatul făcând aceste afirmații în timp ce partea vătămată era supusă violului.
Instanța de fond a înlăturat nejustificat declarațiile constante ale martorei oculare ( filele 31-32, 60-62 dos.urm.pen. și fila 48 dos. fond ) care afirmă că atunci când s-a întors cu berea a auzit-o pe partea vătămată țipând și l-a găsit pe inculpat dezbrăcat deasupra părții vătămate, care era și ea dezbrăcată, inculpatul oprindu-se la intervenția ei.
Tribunalul a reținut că declarațiile martorei nu sunt constante deoarece la urmărire penală ( fila 61 ) a afirmat că bunica ei a încercat să o determine să nu declare împotriva unchiului său - inculpatul. Instanța de fond nu a observat însă că în cuprinsul acelei declarații martora a afirmat că deși bunica ei a influențat-o, adevărul este cel relatat în declarația olografă dată la urmărirea penală, declarație susținută și în fața instanței de fond, când martora afirmă că a văzut personal violul săvârșit de către inculpatul asupra părții vătămate.
În fața Curții de Apel, datorită gradului de rudenie martora nu a dorit să dea declarație dar a afirmat că își menține declarațiile anterioare.
Față de cele arătate, Curtea apreciază că este dovedită vinovăția inculpatului și în ce privește fapta de viol săvârșită asupra părții vătămate și va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului Curtea va ține seama de prev. art. 72.Cod Penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de pericolul social al faptei raportat și la vârsta părții vătămate, precum și de împrejurarea că inculpatul a dat dovadă de nesinceritate și că este recidivist, în prezent fiind cercetat pentru același gen de fapte.
Astfel, inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II -a, b, d și e Cod Penal, în condițiile art. 65 al. 2.
Cod PenalLa aplicarea pedepselor complementare inculpatului se va ține seama de fapta săvârșită asupra unei minore, astfel că se justifică și interzicerea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.
In baza art. 33 lit. a, art. 34 Cp. se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp. la care se va adăuga un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp.
Întrucât faptele au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, în baza art. 61.Cod Penal Curtea va dispune revocarea restului de pedeapsă de 1147 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 14 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/1994 a Tribunalului Hunedoara.
Se va contopi restul de pedeapsă de 1147 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp.
In baza art. 71 Cp. pe durata executării pedepsei principale inculpatului i se vor interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp.
În ce privește apelul inculpatului acesta va fi respins ca nefondat constatându-se că în cauză s-a dovedit vinovăția inculpatului în săvârșirea ambelor fapte deduse judecății.
Deși prin apărătorul desemnat din oficiu inculpatul apelant a solicitat doar reducerea pedepsei aplicate pentru fapta săvârșită asupra părții vătămate și respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, personal a afirmat că nu s-ar face vinovat de săvârșirea niciunei fapte ce i se reține în sarcină.
În mod constant inculpatul apelant a negat săvârșirea faptelor încercând să acrediteze ideea că a fost denunțat de către părțile vătămate datorită faptului că acestea ar fi furat lucruri din locuința sa sau că șeful de post l-ar dușmăni. Mai mult inculpatul a încercat să demonstreze că nu s-a aflat la locuință atunci când partea vătămată a afirmat că a fost violată.
Deși a fost audiat martorul solicitat de inculpat, respectiv, acesta nu a putut afirma cu certitudine orele la care inculpatul a fost în bar, iar din declarația dată de martor nu rezultă că inculpatul nu ar fi putut fi la locuința sa atunci când partea vătămată a reclamat că s-a săvârșit violul.
Față de cele arătate mai sus Curtea apreciază că în cauză s-a dovedit vinovăția inculpatului în săvârșirea ambelor fapte pentru care a fost trimis în judecată.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol săvârșită asupra părții vătămate, Curtea constată că instanța de fond a făcut o justă aplicare a criteriilor de individualizare a pedepsei și că în cauză nu se impune reducerea acesteia ținând seama de gravitatea faptei, de împrejurările săvârșirii acesteia, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de nesinceritatea inculpatului și de faptul că inculpatul este recidivist.
Față de cele expuse, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a se C.P.P. va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA și va fi respins ca nefondat apelul inculpatului.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul apelant va fi obligat să plătească statului suma de 740 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva sentinței penale nr. 215/17.07.2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA - Secția Penală și în consecință:
Desființează hotărârea penală atacată numai sub aspectul soluționării laturii penale privind săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3 Cp. cu aplic art. 37 lit. a Cp. în dauna părții vătămate și, procedând la o nouă judecare a cauzei în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul la 10 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 3 Cp. cu aplic. art. 37 lit. a Cp. (partea vătămată ).
In baza art. 33 lit. a, art. 34 Cp. contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp. la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp.
In baza art. 61 Cp. dispune revocarea restului de pedeapsă de 1147 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 14 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 123/1994 a Tribunalului Hunedoara.
Contopește restul de pedeapsă de 1147 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp.
In baza art. 71 Cp. pe durata executării pedepsei principale inculpatului i se vor interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp.
Menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.
Respinge ca nefondat apelul inculpatului.
Obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 740 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2009.
Președinte, Judecător,
- - -
Grefier,
- - Creța
Red.
Tehnored. /2ex./21.04.2009
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
MINUTA DECIZIEI PENALE Nr. 7/A/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva sentinței penale nr. 215/17.07.2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA - Secția Penală și în consecință:
Desființează hotărârea penală atacată numai sub aspectul soluționării laturii penale privind săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3 Cp. cu aplic art. 37 lit. a Cp. în dauna părții vătămate și, procedând la o nouă judecare a cauzei în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul la 10 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 3 Cp. cu aplic. art. 37 lit. a Cp. (partea vătămată ).
In baza art. 33 lit. a, art. 34 Cp. contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp. la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp.
In baza art. 61 Cp. dispune revocarea restului de pedeapsă de 1147 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 14 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 123/1994 a Tribunalului Hunedoara.
Contopește restul de pedeapsă de 1147 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp. în condițiile art. 65 al. 2 Cp.
În baza art. 71 Cp. pe durata executării pedepsei principale inculpatului i se vor interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b,d și e Cp.
Menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.
Respinge ca nefondat apelul inculpatului.
Obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 740 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2009.
Președinte, Judecător,
SS - SS - -
Pentru conformitate,
Decizia nu rămas definitivă inculpatul a declarat recurs.
GREFIER,
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea
