Violul (art.197 cod penal). Decizia 70/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - revizuire -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIE PENALĂ Nr. 70
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuientul - condamnat - în prezent deținut în cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță - împotriva sentinței penale nr. 86 de la 16 februarie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Mehedinți - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul - revizuient (în stare de arest), asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru apelantul - revizuient, a solicitat admiterea apelului, cu consecința desființării sentinței apelate și pe fond admiterea cererii de revizuire, fiind întrunite condițiile art.394 Cod procedură penală, impunându-se efectuarea în cauză a unui test ADN, pentru a se stabili dacă condamnatul este vinovat sau nu.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, deoarece petentul putea formula cererea privind efectuarea unei test ADN cu ocazia derulării procesului finalizat prin condamnarea sa și nu există întrunite în cauză condițiile prev. de art. 394 Cod procedură penală, cu cheltuieli de judecată.
Apelantul - revizuient având cuvântul, a arătat că își însușește concluziile apărătorului și solicită admiterea apelului și efectuarea unui test ADN pentru a-și dovedi nevinovăția.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 86 de la 16 februarie 2009 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Mehedinți - Secția Penală a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de către condamnatul - deținut în Penitenciarul Dr. Tr. S - împotriva sentinței penale nr. 37/04.02.2004 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 7759/2003.
A fost obligat revizuientul la plata a 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 200 lei reprezentând onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu, urmând a fi avansată din bugetul Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin sesizarea formulată la data de 27.08.2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinția solicitat respingerea cererii de revizuire a sentinței penale nr. 37/04.02.2004 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, cerere formulată de revizuientul - condamnat.
În cuprinsul sesizării s-a arătat că, prin sentința penală nr. 37/2004 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 4095/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost condamnatul la o pedeapsă rezultantă de 18 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, viol și tâlhărie, prevăzute de art. 192 al. 2.Cod Penal, 197 al. 3.Cod Penal și art. 211 al. 2 lit. b și al. 21lit. b și c Cod Penal, constând în aceea că, în noaptea de 25/26.09.2003, revizuientul a pătruns în domiciliul părții vătămate și a întreținut raport sexual cu, în vârstă de 13 ani, nepoata părții vătămate, după care, prin violență, a sustras mai multe păsări.
Prin motivele invocate, revizuientul a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și viol, solicitând efectuarea unui test ADN.
Analizând cererea de revizuire în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 394.C.P.P. instanța de fond a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Revizuientul condamnat se află în executarea unei pedepse de 18 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 37/2004 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, iar împotriva acestei hotărâri, condamnatul a exercitat căile ordinare de atac, respectiv apelul și recursul, care au fost respinse de Curtea de Apel Craiova, respectiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile penale nr. 242/17.05.2004 și nr. 4095/10.08.2004, instanțele de control judiciar apreciind că, în mod corect a fost reținută vinovăția acestuia pentru infracțiunile de viol, violare de domiciliu și tâlhărie.
Ori, revizuirea unei sentințe penale definitive este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele expres și limitativ arătate în dispozițiile art. 394 lit. a-e C.P.P. astfel că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazurile de revizuire prevăzute de textul de lege menționat deoarece, prin intermediul căilor de atac exercitate împotriva hotărârii de condamnare, acesta a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, însă s-a concluzionat de către instanțele de control judiciar că în mod corect a fost condamnat.
De asemenea, solicitarea revizuientului condamnat de efectuarea testului ADN s-a apreciat a fi nerelevantă în cauză, deoarece soluția de condamnare pentru infracțiunea de viol s-a întemeiat pe probe, respectiv raportul medico-legal și declarații testimoniale, declarațiile părții vătămate și pe recunoașterea inculpatului.
De altfel, condamnatul nu a negat întreținerea unui raport sexual cu minora - parte vătămată, ci faptul că ar fi constrâns-o, susținând că minora a acceptat acest lucru. Din întreg probatoriul administrat, instanțele de judecată, în cele trei grade de jurisdicție, au constatat existența infracțiunii de viol, proba ADN neputând, prin specificitatea sa, să răstoarne probele de vinovăție în sensul săvârșirii infracțiunii de viol în condițiile în care revizuientul a recunoscut raportul sexual întreținut, proba solicitată neputând demonstra înfrângerea voinței unei persoane. Această probă ar fi apărut ca utilă în condițiile în care, pe parcursul procesului penal inculpatul ar fi negat comiterea faptei de viol, în sensul că nu ar fi avut contact sexual cu partea vătămată, nici măcar de bună voie din partea acesteia din urmă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel revizuientul - condamnat, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece nu i-a fost încuviințată cererea privind efectuarea testului ADN, probă esențială în cauză și pe care instanțele au refuzat să o efectueze.
Apelul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art.394 pct.1 lit.a Cod pr.penală, revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, cu condiția ca pe baza acestor fapte sau împrejurări noi să se poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Din dispozițiile legale menționate anterior, rezultă că pentru a fi admisibilă revizuirea este necesar să se fi descoperit fapte sau împrejurări noi ori, în speță, apelantul revizuient nu a indicat astfel de fapte sau împrejurări, ci a solicitat administrarea probei cu testul ADN, situație care nu se încadrează în dispozițiile art.394 pct.1 lit.a Cod pr.penală, menționat anterior.
De altfel, revizuientul a avut posibilitatea de a solicita această probă în cadrul procesului inițial, finalizat cu condamnarea sa de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atât mai mult cu cât, după cum motivează și Tribunalul Mehedinți, ea apărarea ca inutilă în condițiile în care apelantul a recunoscut faptul că a întreținut raport sexual cu minora parte vătămată.
Având în vedere că solicitarea apelantului revizuient nu se încadrează în dispozițiile legale pentru admisibilitatea cererii de revizuire, cum în mod legal a apreciat și Tribunalul Mehedinți, Curtea urmează a respinge apelul revizuientului ca nefondat, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul - condamnat - în prezent deținut în cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță - împotriva sentinței penale nr. 86 de la 16 februarie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Mehedinți - Secția Penală.
Obligă revizuientul la plata a 240 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. fond:.
Dact. 2 ex./ 19 mai 2009
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Robert Emanoil Condurat
