Violul (art.197 cod penal). Decizia 71/2009. Curtea de Apel Brasov

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 71/Ap Dosar nr-

Ședința publică de la 20 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alexandru Șerban

JUDECĂTOR 2: Laura Popa

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov si inculpații, - și împotriva sentinței penale nr. 59/S din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori si Familie Brașov în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedură îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 octombrie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 15 octombrie 2009 și 20 octombrie 2009, când,

Curtea

Constată că prin sentința penală nr. 59/S/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în baza art. 197 al. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (2 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod penal, raportat la art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal și art. 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 29 noiembrie 1988 în mun. B, jud. B, cu domiciliul în com.,-, jud. B, cetățean român, trei clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță, posesor al CI seria - nr. -, - 1 - -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal, pe o durată de 2 (doi) ani, ce devine executabilă după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 189 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, raportat la art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. b Cod penal și art. 80 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 al. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele stabilite mai sus și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal, pe o durată de 2 (doi) ani, ce devine executabilă după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei aplicate prin prezenta.

În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din durata pedepsei închisorii aplicate prin sentință durata reținerii și arestării preventive a inculpatului, cu începere de la data de 10 ianuarie 2008 și până la data de 28 martie 2008.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 197 al. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, raportat la art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal și art. Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 30 octombrie 1989 în mun. B, jud. B, cu domiciliul în com.,-, jud. B, cetățean român, cinci clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, posesor al CI seria - nr. -, - 1 - -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal, pe o durată de 2 (doi) ani, ce devine executabilă după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 al. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele stabilite mai sus și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal pe o durată de 2 (doi) ani, ce devine executabilă după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei aplicate prin prezenta.

În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal.

În baza art. 197 al. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (3 acte materiale) și art. 99 și următoarele Cod penal, raportat la art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. b Cod penal și art. 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 13 mai 1990 în mun. B, jud. B, cu domiciliul în com.,-, jud. B, cetățean român, șapte clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță, posesor al CI seria - nr. -, - 1 - -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 189 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, raportat la art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. c Cod penal și art. 80 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele stabilite mai sus și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal, pedeapsă ce a devenit executabilă ca urmare a împlinirii vârstei de 18 ani de către inculpat.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 202 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, raportat la art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e Cod penal și art. 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03 septembrie 1991 în mun. B, jud. B, cu domiciliul în com.,-, jud. B, cetățean român, nouă clase, posesor al CI seria - nr. -, - 1 - -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 1 (un) an, stabilit în condițiile art. 110. pen.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a --a, b, d și e Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, suspendare care va curge numai după împlinirea vârstei de 18 ani de către inculpat.

În baza art. 17, art. 18 și art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 - 999 Cod civil, a fost admisă, în parte, acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă minoră, cu domiciliul în com., nr. 985, jud. B, prin reprezentați legali și și în consecință:

Au fost obligați inculpații, și, acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească suma de cîte 4.000 de lei fiecare în favoarea părții civile minore, cu titlu de daune morale.

A fost obligat inculpatul minor, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească suma de 1.000 de lei în favoarea părții civile minore, cu titlu de daune morale.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, restul pretențiilor civile formulate de partea civilă.

În baza art. 14, art. 15 și art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 - 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de părțile civile SPITALUL CLINIC DE COPII B, cu sediul în mun. B,-, jud. B, respectiv SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B, cu sediul în mun. B, Calea B, nr. 25-27, jud. B, și în consecință:

Au fost obligați, în solidar, inculpații, și, acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească suma de 205,11 lei în favoarea părții civile SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B și suma de 1.680 de lei în favoarea părții civile SPITALUL CLINIC DE COPII B, cu titlu de despăgubiri materiale, constând în contravaloarea prestațiilor medico - sanitare acordate părții vătămate minore.

În baza art. 191 al. 1 și 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații, în solidar cu partea responsabilă civilmente, și, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de câte 300 de lei fiecare, în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 80 de lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru partea vătămată minoră, se avansează Baroului B din fondurile ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

Partea vătămată - s-a născut la data de 03 aprilie 1995 în mun. B, jud. B ( 99 dosar ), și locuiește, împreună cu părinții săi, în com., jud. În seara de 08 ianuarie 2008, partea vătămată minoră, potrivit propriilor sale declarații, se afla în com., jud. B, așteptând în stație sosirea autobuzului cu care urma să se deplaseze la domiciliu. În timp ce aștepta sosirea autobuzului, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul minor, pe care îl cunoștea întrucât întreținuse anterior, în mai multe rânduri, raporturi sexuale consimțite cu acesta. Dorind să scape de inculpat, despre care a crezut că o va obliga să-l însoțească, partea vătămată minoră a intrat într-o cofetărie din apropiere, unde l-a întâlnit pe martorul, cu care de asemenea, potrivit declarațiilor părții vătămate, obișnuia să întrețină relații sexuale. După ce martorul și partea vătămată au părăsit cofetăria împreună cu un alt cunoscut, inculpații și i-au urmărit în drumul lor spre casa martorului. Declarațiile părții vătămate și ale martorului se coroborează în sensul că cei doi inculpați i-au propus părții vătămate să meargă cu ei, dar aceasta a refuzat, spunând că îi este frică. Partea vătămată și numitul au așteptat în fața porții locuinței martorului până când acesta s-a schimbat de haine, după care cei trei s-au deplasat la derdeluș, unde martorul și partea vătămată au întreținut raporturi sexuale normale, cu acordul minorei, care i-a comunicat martorului că are vârsta de 18 ani. Partea vătămată a fost apoi însoțită de martor în stația de autobuz, pentru a se deplasa la domiciliul din com., iar în timp ce așteptau sosirea mijlocului de transport, au sosit inculpații și care au insistat ca partea vătămată să meargă cu ei acasă.

Deși partea vătămată a afirmat, cu ocazia audierii sale în fața instanței, faptul că a fost obligată de cei doi inculpați să-i urmeze, aceștia folosind forța fizică, prinzând-o fiecare de câte o mână și obligând-o să-i însoțească, declarațiile sale sunt contrazise de depoziția martorului ocular, care a arătat că inițial partea vătămată nu a fost de acord să meargă cu ei, dar apoi s-a răzgândit și le-a spus celor doi că este de acord să-i însoțească, iar inculpații i-au promis că o vor duce cu mașina acasă. De asemenea, martorul a mai precizat că nu a avut impresia că părții vătămate i-ar fi fost frică de cei doi inculpați, aceasta plecând de bunăvoie cu ei.

Varianta susținută de martor se coroborează și cu declarațiile inculpaților și, aceștia arătând, cu ocazia audierii lor, faptul că partea vătămată i-a însoțit de bună voie la locuința inculpatului, urmând ca a doua zi aceștia să o conducă pe partea vătămată la domiciliul ei din com. cu mașina unui prieten. Atât inculpatul cât și inculpatul au arătat că o cunoșteau pe partea vătămată de aproximativ o lună de zile, ambii întreținând raporturi sexuale cu minora. Inculpații au precizat că partea vătămată știa motivul pentru care fusese invitată la locuința inculpatului și anume acela de întreține raporturi sexuale orale, aspect care este negat de partea vătămată și doar parțial confirmat de martorul, care a arătat că inculpații i-au spus "să le-o lor pe ", acesta fiind numele sub care era cunoscută partea vătămată în localitatea respectivă, porecla fiind "".

Susținerile părții vătămate, în sensul că, odată ajunși în fața blocului unde locuia inculpatul, acesta și inculpatul ar fi obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale, nu se coroborează nici cu declarațiile inculpaților și nici cu alte probe administrate în cauză.

În ceea ce privește cele petrecute în incinta locuinței inculpatului în noaptea de 08/09 ianuarie 2009, tribunalul specializat a reținut că starea de fapt descrisă de parte vătămată este diferită, sub anumite aspecte, de cele relatate de inculpați, după cum urmează:

Din declarațiile inculpaților, și rezultă că cei trei au urcat împreună cu partea vătămată în garsoniera situată la etajul al III-lea al blocului de locuințe, cameră nelocuită, ca urmare a faptului că mama inculpatului este plecată în la muncă în Italia, iar acesta locuiește efectiv cu vărul său, inculpatul. Odată ajunși în locuință, cei trei inculpați susțin că au întrebat-o pe partea vătămată dacă este de acord să întrețină raporturi sexuale cu ei, aspect cu privire la care partea vătămată s-a arătat de acord. Inculpații și-au justificat comportamentul prin aceea că o cunoșteau pe partea vătămată ca fiind o persoană ce obișnuia să presteze asemenea servicii de natură sexuală.

În continuare, pe parcursul nopții, inculpații au arătat că au întreținut raporturi sexuale orale și normale cu partea vătămată, în mai multe rânduri, după cum urmează: inculpatul susține că a întreținut de două ori raporturi sexuale orale cu partea vătămată; inculpatul susține că a întreținut o singură dată raporturi sexuale orale cu partea vătămată; inculpatul susține că a întreținut în trei rânduri raporturi sexuale orale și anale cu aceeași parte vătămată.

Între timp, în garsonieră a venit și inculpatul minor, chemat fiind de ceilalți inculpați, cu scopul de a întreține și el raporturi sexuale cu minora în cauză. Acesta a refuzat să întrețină raporturi sexuale de orice natură cu partea vătămată, pe care însă a obligat-o să-l masturbeze în prezența celorlalți inculpați.

Toate aceste activități s-au petrecut, cu întreruperi, pe parcursul nopții de 08/09 ianuarie 2008, începând cu seara de 08 ianuarie 2008 și până în după amiaza zilei de 09 ianuarie 2009, în jurul orei 17.00. În tot acest interval de timp, după consumarea raporturilor sexuale, inculpații au coborât la locuințele lor, inculpatul încuind-o în garsonieră pe partea vătămată, cheia fiind predată inculpatului minor, zis "" ( 144-145, 155-157 dosar ). În dimineața de 09 ianuarie 2009, inculpații și au revenit în garsoniera unde se afla partea vătămată, aducându-i de mâncare. La refuzul de a mânca al părții vătămate, inculpatul a lovit-o pe aceasta cu palma, după care cei doi au întreținut raporturi sexuale cu aceasta și, la final, au încuiat-o pe partea vătămată din nou în locuință, motivând că doreau să-i dea drumul mai târziu, întrucât la acea oră erau mulți vecini în fața blocului, iar partea vătămată era cunoscută ca având o reputație proastă, fiindu-le teamă să nu-i facă de râs. C care a încuiat ușa garsonierei a fost inculpatul, dar cheia a ajuns ulterior în posesia inculpatului. În jurul orelor 16.30 - 17.00, inculpatul s-a deplasat din nou la locuința părții vătămate cu intenția, potrivit susținerilor sale, de aol ăsa să plece. În momentul în care inculpatul a deschis ușa garsonierei, partea vătămată care se afla în picioare pe pat, lângă fereastră, s-a aruncat de la etajul al III-lea al locuinței.

Deși inculpații, și au susținut, prin declarațiile date, faptul că nu cunoșteau vârsta real a părții vătămate, acest lucru este contrazis de inculpatul minor care a arătat că partea vătămată le-a spus tuturor că are vârsta de 13 ani și urmează să împlinească 14 ani ( 72-73 dosar ).

Aceste declarații ale inculpaților se coroborează doar în parte cu cele susținute de partea vătămată, care a arătat, cu ocazia audierii sale în fața instanței, faptul că inculpații, și au întreținut raporturi sexuale orale cu ea, împotriva voinței sale, în sensul că au trântit-o în pat și au obligat-o să facă acest lucru. Declarațiile părții vătămate cu privire la cele întâmplate în noaptea de 08/09 ianuarie 2008 sunt confuze pe alocuri și nu se coroborează cu declarațiile concordante ale celorlalți inculpați. Astfel, nu se confirmă susținerile părții vătămate în sensul că și inculpatul minor ar fi obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale, după cum nu s-a putut proba în cauză, în cursul urmăririi penale, împrejurarea că în dimineața de 09 ianuarie 2008 în garsonieră a mai venit o altă persoană cu o cameră de luat vederi care a înregistrat scenele de sex oral dintre partea vătămată și inculpatul și care a întreținut, de asemenea, raporturi sexuale orale cu partea vătămată minoră, împotriva voinței acesteia ( 105-106 dosar ).

Aspectul de necontestat în cauză și care este dovedit atît cu mijloace materiale de probă (raport de constatare medico - legală nr. 116/E/10 ianuarie 2008 emis de SJML B) cît și prin depozițiile martorilor o0culari și ( 154, 200 dosar ) este precipitarea părții vătămate de la etajul al III-lea al blocului de locuințe, cu consecința căderii acesteia pe trotuarul din fața imobilului.

Raportul de constatare medico - legală nr. 116/E/10 ianuarie 2008 emis de SJML B evidențiază faptul că minora prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce prin cădere de la înălțime pe un plan dur, iar leziunile pot data din data de 09 ianuarie 2008 și necesită un număr de 40 - 45 de zile de îngrijiri medicale, calculate de la data producerii, dacă nu survin complicații. Diagnosticul cu care partea vătămată a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență B constă în "politraumatism prin cădere de la înălțime, traumatism cranio - cerebral, contuzie cerebrală, traumatism toracic, contuzie abdominală, afirmativ agresiune sexuală, fractură ischion drept, fractură braț (humerus) stâng" ( 86 dosar ).

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpații, - și.

În motivarea apelului parchetului s-a arătat în esență că sentința este netemeinică întrucât pedepsele aplicate inculpaților, - și sunt greșit individualizate, fiind reținute circumstanțe atenuante deși nu se impunea acest lucru. S-a mai susținut că sentința este nelegală sub aspectul modului de soluționare a laturii civile a procesului penal, în ceea ce o privește pe partea vătămată minoră, în sensul că instanța de fond nu a reținut solidaritatea inculpaților atunci când i-a obligat la plata daunelor morale.

Inculpații, - și au solicitat achitarea pentru infracțiunea de viol în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, iar pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. b Cod procedură penală. Apelanții-inculpați au susținut în esență că pe corpul părții vătămate nu au fost evidențiate urme de violență, partea vătămată era cunoscută ca o persoană care practică prostituția, s-a deplasat de bună voie la locuința respectivă, a rămas singură și nu a cerut ajutorul vecinilor deși putea să o facă.

Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol, curtea constată că apelul Parchetului este fondat, iar apelurile declarate de inculpați sunt nefondate, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt, realizând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpații, - și au fost trimiși în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăția cerută de lege.

Au fost astfel avute în vedere procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală, raportul de constatare medico-legală nr. 116/E/10 ianuarie 2008 emis de SJML B, declarațiile martorilor, -, și, declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpaților, înscrisurile depuse la dosar.

Din coroborarea tuturor mijloacelor de probă din dosar rezultă că soluția de condamnare a inculpaților pentru infracțiunile deduse judecății este corectă, iar încadrarea juridică a faptelor este legală.

Deși inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, instanța de fond a reținut în mod corect că declarațiile acestora sunt parțial nesincere, iar variantele oferite de aceștia nu sunt susținute de materialul probator administrat în cauză.

De altfel, chiar inculpații, - și recunosc implicit faptul că au lipsit-o de libertate pe partea vătămată. Aceasta rezultă din modul de exprimare adoptat de inculpați în declarațiile date cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă (dosarul nr- al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov ): " mi-a spus să o ținem o săptămână, iar eu nu am fost de acord, mă gândeam să îi dau drumul a doua zi" (, 9); "în data de 9 ianuarie 2008, când mă aflam cu partea vătămată și cu în garsonieră, a venit și -, care ne-a spus să îi dăm drumul fetei. Noi i-am spus că îi vom da drumul, dar pe seară" (, 10); "la orele 14 când m-am întors, l-am întrebat pe fratele meu dacă nu îi dă drumul părții vătămate. Acesta a spus că o mai ține o J de oră, să nu o vadă lunea" ( -, 11).

Martorul, care a asistat în mod direct la momentul precipitării pe fereastră a părții vătămate, a declarat că aceasta a spus, căzută fiind pe caldarâm, că "s-a aruncat de la etaj întrucât au ținut-o sechestrată băieții" ( 154 dosar fond).

În raportul de evaluare psihologică întocmit în cursul urmăririi penale se arată că "atacul de care în mod cert a precedat săritura pe fereastră de la o așa înălțime relevă forma de protest, de opoziție și de fugă în final, față de o situație percepută ca intolerabilă; este foarte probabil ca minora să fi facilitat și poate chiar să fi provocat sexual agresorii, dar acest aspect nu-i diminuează caracterul de victimă; minora este indiscutabil o victimă de care s-a abuzat sexual și nu numai" ( 93 dosar parchet).

Mai trebuie menționat și faptul că, deși inculpații, - și au susținut că nu cunoșteau vârsta reală a părții vătămate, acest lucru este contrazis de declarația inculpatului care a arătat în declarația dată în fața instanței că partea vătămată le-a spus tuturor că are vârsta de 13 ani și urmează să împlinească 14 ani ( 72-73 dosar fond).

Așadar, apelurile declarate de inculpații, - și sunt nefondate.

Cu privire la apelul declarat de parchet, se constată că în cauză s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 Cod penal, fiind stabilit un cuantum prea redus al pedepselor în raport de împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor.

Circumstanțele atenuante constituie, potrivit art. 76 Cod penal, împrejurări care atenuează răspunderea penală.

Împrejurările care pot constitui circumstanțe atenuante sunt prevăzute în art. 74 Cod penal, iar potrivit art. 79 din același cod orice împrejurare reținută ca circumstanță atenuantă trebuie arătată în hotărâre.

În sensul art. 79 Cod penal, a arăta în hotărâre împrejurările reținute ca circumstanțe atenuante impune instanței atât indicarea expresă a textului legal care prevede respectiva circumstanță atenuantă, după caz, art. 74 alin. 1 lit. a, b și c Cod penal, ori art. 74 alin. 2 Cod penal, cât și menționarea expresă a împrejurării respective și motivarea acesteia prin trimiterea la probele, actele și lucrările dosarului.

generale, nemotivarea sau motivarea generică a împrejurărilor reținute ca circumstanțe atenuante și neîncadrarea acestora în textul legal în care se regăsesc, nu sunt de natură a răspunde exigențelor art. 79 Cod penal.

În motivarea sentinței se arată că inculpații nu au antecedente penale și " având în vedere și conduita procesuală a inculpaților, care nu s-au sustras urmăririi penale, colaborând cu organele de anchetă și s-au prezentat în fața instanței specializate la toate termenele de judecată acordate în cauză, tribunalul va reține în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c Cod penal".

În realitate, reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților nu se justifică.

Instanța de fond a manifestat o clemență nejustificată, orientându-se către pedepse situate mult sub minimul special prevăzut de lege.

Circumstanțelor personale ale inculpaților li s-a acordat o însemnătate prea mare, în detrimentul pericolului social concret al faptelor comise.

Astfel, nu se poate reține în privința inculpaților, - și circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal doar având în vedere simpla lipsă a antecedentelor penale. Lipsa antecedentelor penale reprezintă starea de normalitate, neputând prin sine însăși să fie valorificată ca circumstanță atenuantă.

Nici dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal nu sunt incidente în cauză. Inculpații nu s-au prezentat de bună voie în fața autorităților imediat după săvârșirea faptelor, ci au fost identificați în urma activităților desfășurate de organele de urmărire penală; de asemenea, declarațiile inculpaților au fost numai parțial sincere.

Cu privire la latura civilă a cauzei, se constată că, în raport de dispozițiile art. 1003 Cod civil, criticile din apelul parchetului referitoare la omisiunea de a fi reținută solidaritatea inculpaților sunt justificate.

În raport de toate aceste considerente, curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov împotriva sentinței penale nr. 59/S/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pe care o va desființa cu privire la individualizarea pedepselor principale aplicate inculpaților, - și și cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile formulate de partea civilă, și, pronunțând o nouă hotărâre:

Se va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

Vor fi înlăturate circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. a, respectiv lit. b Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

Se va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal de la 5 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal de la 4 ani închisoare la 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal se vor contopi pedepsele stabilite mai sus și i se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

Se va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului - în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

Vor fi înlăturate circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. a, respectiv lit. b Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

Se va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului - pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal de la 5 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului - pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal de la 4 ani închisoare la 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal se vor contopi pedepsele stabilite mai sus și i se va aplica inculpatului - pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

Se va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

Vor fi înlăturate circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. b, respectiv lit. c Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal de la 2 ani și 6 luni închisoare la 5 ani închisoare.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. art. 99 și urm. Cod penal de la 2 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal se vor contopi pedepsele stabilite mai sus și i se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 14 al. 1 lit. b Cod procedură penală, art. 998. civil, art. 1000 alin. 2 od civil și art. 1003 Cod civil, se va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă și în consecință vor fi obligați în solidar inculpații, - și (acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente ) la plata sumei de 12.000 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile (daune morale).

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate (inclusiv cele privind pedepsele complementare și cele accesorii aplicate inculpaților).

În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, - și împotriva aceleiași sentințe.

Se va constata că inculpații și sunt arestați în altă cauză.

Suma de 1100 lei, reprezentând cuantumul total al onorariului apărătorilor din oficiu, se include în cheltuielile judiciare și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

În temeiul art. 192 alin. 2, 4 Cod procedură penală apelanții-inculpați, - și vor fi obligați să plătească statului suma de câte 400 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov împotriva sentinței penale nr. 59/S/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pe care o desființează cu privire la individualizarea pedepselor principale aplicate inculpaților, - și și cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile formulate de partea civilă, și, pronunțând o nouă hotărâre:

1. Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. a, respectiv lit. b Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal de la 5 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal de la 4 ani închisoare la 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite mai sus și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de10 ani închisoare.

2. Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului - în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. a, respectiv lit. b Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului - pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal de la 5 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului - pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal de la 4 ani închisoare la 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite mai sus și aplică inculpatului - pedeapsa cea mai grea, de10 ani închisoare.

3. Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. b, respectiv lit. c Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1, 2 lit. a și 3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal de la 2 ani și 6 luni închisoare la 5 ani închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. art. 99 și urm. Cod penal de la 2 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele stabilite mai sus și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de5 ani închisoare.

În baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 14 al. 1 lit. b Cod procedură penală, art. 998. civil, art. 1000 alin. 2 od civil și art. 1003 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă și în consecință obligă în solidar pe inculpații, - și (acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente ) la plata sumei de 12.000 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile (daune morale).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate (inclusiv cele privind pedepsele complementare și cele accesorii aplicate inculpaților).

-. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, - și împotriva aceleiași sentințe.

Constată că inculpații și sunt arestați în altă cauză.

Obligă pe apelanții-inculpați, - și să plătească statului suma de câte 400 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

Celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru parchet și inculpatul -, iar pentru inculpații și, partea responsabilă civilmente și partea civilă - de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

red. /9.11.2009

dact. /11.11.2009

jud. fond-

Președinte:Alexandru Șerban
Judecători:Alexandru Șerban, Laura Popa

#Judecator Alexandru Serban

Violul (art.197 cod penal). Decizia 71/2009. Curtea de Apel Brasov

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 71/2009. Curtea de Apel Brasov