Violul (art.197 cod penal). Decizia 97/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.97/MP
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA;
- inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C,
împotriva deciziei penale nr.374 din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.732 din data de 22 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii pre4văzută de art.197 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.5300/2009, emisă de Baroul Constanța.
Se constată lipsa intimatei parte vătămată și a intimaților reprezentanți legali și.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Având cuvântul, recurentul inculpat solicită a se lua act că înțelege să-și retragă recursul declarat în cauză, manifestare de voință consemnată în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.
Având cuvântul, avocat, solicită a se lua act că recurentul inculpat solicită a se lua act că înțelege să-și retragă recursul declarat în cauză.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului, solicită a se lua act că recurentul inculpat solicită a se lua act că înțelege să-și retragă recursul declarat în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, critică hotărârile atacate, pentru faptul că pedeapsa rezultantă pentru concursul de infracțiuni reținut în sarcina inculpatului nu a respectat dispozițiile art.72 Cod penal.
Învederează instanței că inculpatul a condus autoturismul marca, cu numărul de înmatriculare -, pe drumurile publice din județul C, fără a poseda permis de conducere și a întreținut raporturi sexuale cu minora, prin constrângerea acesteia. Inculpatul a avut o poziție oscilantă și nesinceră pe parcursul procesului penal, acesta a mai suferit anterior cinci condamnări.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de TRIBUNALUL CONSTANȚA și Judecătoria Constanța și pe fond, redozarea pedepsei aplicată inculpatului, în sensul majorării acesteia.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA și menținerea hotărârilor pronunțate la instanța de fond și instanța de apel, ca temeinice și legale.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că nu este de acord cu majorarea pedepselor.
- CURTEA -
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința penală 732/22.06.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța, s-a hotărât următoarele:
In baza art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul - fiul lui si, nascut la data de 28.12.1966, in, jud. I, cetatean R, scoala profesionala, stagiul militar nesatisfacut, fara ocupatie si fara loc de munca, necasatorit, fara copii minori, recidivist, -, cu domiciliul in Cumpana,-, jud. Constanta, lapedeapsa de 1 (unu) an inchisoare.
In baza art. 197 alin. 1.pen. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b pen. a condamnat acelasi inculpat lapedeapsa de 5 (cinci) ani inchisoare.
Conf. art. 65 alin. 2, 3.pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II - a si lit. b pen. cu titlu de pedeapsa complementara, pe timp de 4 ani dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
Conf. art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin. 1 lit. b pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentinta, inculpatul urmandsa execute in final pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani inchisoare.
In baza art. 71.pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II - a si lit. b pen. cu titlu de pedeapsa accesorie.
Conf. art. 35 alin. 1.pen. a aplicat alaturi de pedeapsa inchisorii de 5 (cinci) ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II - a si lit. b pen. pe timp de 4 ani dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
Pedeapsa aplicata prin prezenta se va executa in regim de detentie, in conformitate cu prevederile art. 57.pen.
A constatat ca inculpatul este arestat in alta cauza.
In baza art. 118 alin. 1 lit. b pen. a confiscat de la inculpat suma de 20 lei.
In baza art. 14, art. 17 si art. 346.proc.pen. rap. la art. 998 si urm. civ. a obligat inculpatul la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale, catre partea civila, prin reprezentant legal.
Conf. art. 191 alin. 1.proc.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul aparatorului din oficiu, in cuantum de 200 lei, se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor catre avocat (conform delegatiei nr. 4773/29.10.2008).
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 09.08.2007, în jurul orelor 21.00, după terminarea programului de lucru la terasa din localitatea, unde era angajată ca sezonieră, partea vătămată minoră s-a deplasat cu microbuzul până în comuna, la barul.
Aici, partea vătămată și-a așteptat o perioadă fratele, pe martorul, pentru a se deplasa împreună la domiciliu, însă, întrucât acesta întârzia, în jurul orelor 21.30, s-a hotărât să accepte propunerea verișoarei sale, martora, de a-i găsi un alt mijloc de transport.
Astfel, întrucât martora o cunoștea pe concubina inculpatului, a pus-o în legătură pe partea vătămată cu acesta, cei doi convenind să se deplaseze împreună, cu autoturismul cu număr de înmatriculare CT - 02 -, spre domiciliul minorei, situat în cadrul.
În jurul orelor 22.00, aflându-se la volanul autoturismului menționat, iar partea vătămată pe locul din dreapta față, inculpatul a început deplasarea într-o direcție opusă domiciliului minorei, respectiv pe 39, sub pretextul evitării filtrului de poliție din zona complexului. Inculpatul a continuat rularea până în dreptul indicatorului localității, unde a virat stânga, pe câmp, a depășit ferma de animale, a oprit autoturismul și a coborât.
În aceste condiții, partea vătămată a încercat să fugă, însă a fost prinsă de inculpat, lovită cu pumnul în zona capului și trântită pe autoturismului. Deși partea vătămată se zbătea, inculpatul a reușit să o imobilizeze și să o dezbrace, amenințând-o cu moartea. La un moment dat, minora a căzut de pe, iar pe sol a întreținut un raport sexual normal cu aceasta. După câteva minute, a reușit să se elibereze, însă a fost prinsă de păr, trântită pe, condiții în care elasticul, din material textil, cu care avea prins părul i-a căzut la sol. Inculpatul a continuat raportul sexual încă aproximativ 5 - 10 minute, după care, atât el, cât și minora s-au curățat cu niște hârtie igienică din torpedoul autoturismului. Ambele resturi au rămas la locul faptei.
În continuare, minora s-a îmbrăcat, și-a reluat locul în autoturism, primind de la inculpat suma de 20 lei (pentru a-și cumpăra ciocolată și suc). Pe traseul Dunăre - Marea Neagră - podul rutier, în zona drumului negru, cei doi s-au întâlnit cu martorul, care încerca să scoată din noroi autoturismul cu număr de înmatriculare CT - 04 -.
Inculpatul a încercat să îl ajute, după care i-a promis martorului că se va reîntoarce să îl tracteze după ce va conduce acasă pasagerul din mașina sa.
Ajunsă la domiciliu, partea vătămată a relatat părinților și fratelui cele întâmplate, ocazie cu care au fost evidente urmele de noroi, vegetație și petele de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge, de pe hainele victimei, conform planșei fotografice ( 24 - 26 ).
fiind, organele de poliție au procedat la cercetarea criminalistică a locului faptei, de unde au fost ridicate elasticul de păr și cele 2 bucăți de hârtie igienică, de culoare galbenă, ce prezentau urme brun roșcate. Totodată, pe drum au fost identificate și urme proaspete de pneuri în solul.
La locuința inculpatului, a fost identificat autoturismul cu număr de înmatriculare CT - 02 -, pe caroseria și cauciucurile căruia erau, de asemenea, urme de noroi proaspăt. Din habitaclu a fost ridicat sulul de hârtie igienică, de culoare galbenă, cu model identic celui imprimat pe cele 2 bucăți găsite pe câmp, iar de pe scaunul din dreapta față au fost ridicate fragmente de vegetație uscată și fire de păr.
Concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 80/10.08.2007 eliberat de C ( 33 ) au stabilit că minora prezintă leziuni traumatice specifice violului, care s-au putut produce prin lovire/comprimare și zgâriere de corpuri dure, cu neregularități, comprimare între arcade dentare și comprimare digitală, care pot data din 09.08.2007 - inclusiv deflorarea completă recentă -, și care necesită 1 - 2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 77420/27.02.2008 ( 37 - 43 ), în probele analizate nu au fost evidențiați spermatozoizi, cantitatea de matriță fiind insuficientă.
Totodată, conform raportului de constatare tehnico-științifică poligraf nr. 69840/10.10.2007 ( 46 - 51 ), s-au evidențiat indici cerți ai comportamentului simulat, adoptat de inculpat, în ceea ce privește atitudinea de negare a săvârșirii faptei de viol.
În cadrul legal actual, testarea tip poligraf nu este reglementată expres, dar nici nu este prohibită de dispozițiile art. 64.proc.pen. care nu au, de altfel, un caracter limitativ. Așa fiind, și întrucât prin conținut, prin formă și prin tehnica pe care o utilizează, investigația și detecția comportamentelor simulate este o procedură care respectă prezumția de nevinovăție și mijloacele legale de căutare a probelor, instanța o apreciază, în ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, ca având valoarea unor indici orientativi, ca având forța credibilității rezonabile, toate acestea în sensul situației de fapt reținute și prezentate anterior.
De asemenea, trebuie menționat faptul că, prin adresa de la 52, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Cac onfirmat faptul că inculpatul nu poseda, la data faptei, permis de conducere valabil pentru nici o categorie de autovehicule.
Astfel, inculpatul a recunoscut faptul că a condus un autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, dar a negat constant întreținerea raporturilor sexuale, prin constrângere, cu partea vătămată. A susținut inculpatul că a condus minora direct la domiciliu, traseu care nu a durat decât 5 - 6 minute, interval în care nici nu ar fi putut săvârși fapta penală alegată.
În esență, inculpatul s-a prevalat de inexistența unor martori oculari ai faptei penale, de rezultatul neconcludent al raportului de constatare tehnico-științifică, precum și de inexistența altor probe incriminatoare.
Instanța apreciază că aceste apărări ale inculpatului sunt nepertinente și de circumstanță, în condițiile în care asemenea fapte presupun, în mod inevitabil, un anumit grad de clandestinitate al desfășurării acțiunii, coroborat cu împrejurarea participării exclusive a cuplului penal victimă - agresor. Pe de altă parte, nu se cere ca manoperele constrângătoare să fie absolut irezistibile sau să se concretizeze în leziuni traumatice ale victimelor; este necesar și suficient ca manoperele să fi înfrânt rezistența fizică și psihică a victimei, aceasta având credința că nu poate înlătura răul cu care este constrânsă altfel decât prin acceptarea actului sexual. Mai mult decât atât, trebuie arătat că intervalul de săvârșire a faptelor penale a fost de 2 ore (22.00 - 00.00), suficient pentru ca inculpatul să realizeze ocolul pe câmp, să consume raporturile sexuale, prin constrângere, cu minora, să o "plătească" cu suma de 20 lei, pentru suc și ciocolată, iar apoi să o ducă la domiciliu.
Instanța apreciază ca nesinceră poziția procesuală a inculpatului, în condițiile în care nu se coroborează, în sensul art. 69.proc.pen. cu nici unul dintre mijloacele de probă administrate în cauză.
Din această perspectivă, situația de fapt, astfel cum a fost reținută și expusă anterior, rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, relevante fiind: plângerea și declarațiile părții vătămate ( 6 - 13; 114), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă ( 14 - 32 ), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 77420/27.02.2008 ( 37 - 43 ), raportul de constatare medico-legală nr. 80/10.08.2007 eliberat de C ( 33 ), raportul de constatare tehnico-științifică poligraf nr. 69840/10.10.2007 ( 46 - 51 ), adresa Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C ( 52 ), precum și declarațiile martorilor ( 55 - 72; 115 - 116, 131 - 132).
Față de ansamblul cauzei, este aprecierea instanței că inculpatul a săvârșit faptele expuse anterior, prevăzute de legea penală, cu forma de vinovăție cerută de legiuitor, intenția directă, în sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a pen. acesta cunoscând că, prin exercitarea de violențe psihice și fizice asupra părții vătămate, în scopul de a întreține relații sexuale cu aceasta, contrar voinței proprii și personale a victimei sale, îi încalcă libertatea și inviolabilitatea sexuală, scop pe care l-a urmărit prin săvârșirea faptelor.
Intenția indirecta, în sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b pen. este forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul, în cazul faptei contra regimului circulației rutiere, acesta cunoscând că nu posedă permis de conducere, precum și faptul că, prin conducerea unui autovehicul pe drumurile publice în atare împrejurări, creează o stare de pericol pentru siguranța participanților la trafic.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de viol, aceasta a constat în desfășurarea manoperelor constrângătoare față de părțile vătămate, în scopul de întreține relații sexuale cu acestea, contrar voinței lor.
Relativ la latura obiectivă a infracțiunii vizând regimul circulației rutiere, elementul material a constat într-o acțiune de conducere a autovehiculului, pe drumurile publice din jud. C, fără ca inculpatul să posede permis de conducere.
Infracțiunile care formează obiectul prezentei cauze s-au consumat în momentul în momentul realizării actului sexual normal cu partea vătămată minoră, prin constrângerea și agresarea fizică a acesteia, respectiv al săvârșirii acțiunii de conducere a autoturismului pe drumurile publice, fără ca inculpatul să posede permis de conducere, momente în care s-au produs și urmările socialmente periculoase - încălcarea libertății sexuale și a inviolabilității persoanei, respectiv starea de pericol pentru siguranța traficului rutier și a participanților la trafic.
Împotriva sentinței penale 732/22.06.2009 pronunțate de Judecătoria Constanța, în dosar penal -, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța și inculpatul .
În susținerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanțas -a arătat că instanța a făcut o greșită individualizare a pedepselor, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului nefiind suficientă pentru atingerea scopului pedepsei prevăzut de art.52 cod penal, cuantumul nereflectând o justă apreciere criteriilor generale de individualizare,
Față de aceste considerente, la stabilirea pedepsei, instanta trebuia să cont de gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârsite raportat la modalitatea, împrejurările de săvârsire faptelor, respectiv pe timp de noapte, prin folosirea de violente fizice si psihice asupra unei minore pe care se angajase s- transporte acasă, precum si de circumstantele personale si conduita inculpatului, perseverenta infractională, atitudinea nesinceră.
Hotărârea a mai fost apelată și de inculpat care a solicitat pronunțarea unei hotărâri în sensul reindividualizării pedepsei pentru fapta prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, ținând cont de împrejurarea că inculpatul în aceea perioadă urmat cursurile la scoala de soferi, sens în care nu există si nici nu existat un pericol direct si respectiv achitării inculpatului în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c cod procedură penală pentru fapta prev. de art.197 alin.1 cod penal, având în vedere că din probele administrate nu rezultă că inculpat ar fi săvârșit fapta de viol, probele biologice prelevate de la partea vătămată nu au putut demonstra vinovătia, mai mult există discrepante mari între declaratiile părtii vătămate si concluziile raportului de expertiză, prin care se concluzionează că actul sexual a fost complet si finalizat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, atât prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, instanța de apel a constatat următoarele:
Partea vătămată a formulat plângere penală împotriva inculpatului privind săvârșirea de către acesta a infracțiunii de viol, relatând că la data de 09.08.2007, în jurul orelor 21-22,00 fost luată cu mașina de inculpat din, sub pretextul că o duce acasă, în comuna și dusă pe un câmp, unde prin violență și amenințări a întreținut raport sexual normal.
Cu prilejul cercetării la fața locului ( fila 14), în urma indicațiilor date de partea vătămată cu privire la locul comiterii infracțiunii, organele de poliție au identificat acel loc unde au constatat existența unor: urme de pneuri; a unei clame din material textil de culoare, descrisă de partea vătămată anterior în plângerea sa,aceasta susținând că a pierdut-o la locul violului; două bucăți de hârtie igienică de culoare galbenă pe care se observă urme brun roșcate, hârtii despre care partea vătămată a menționat că sunt cele cu care s-au șters ea și inculpatul după consumarea raportului sexual.
Organele de poliție au mai cercetat și autoturismul inculpatului marca cu număr de înmatriculare -, identificându-se urme de noroi proaspăt pe pneuri și caroserie,în torpedou,un sul de hârtie igienică de culoare galbenă, iar pe scaunul din dreapta urme de vegetație ( iarbă) uscată, precum și fire de păr.
Raportul de constatare medico-legală nr.80/LR/10.08.2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală atestă existența unor leziuni traumatice suferite de, produse prin comprimare,lovire, zgâriere cu corpuri dure cu neregularități, comprimare între arcadele dentare și comprimare digitală precum șideflorare completă recentăce poate data din09.08.2007.
În cauză s-a mai efectuat și Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 77420/27.02.2008 ( 37 - 43 ), în probele analizate nu au fost evidențiați spermatozoizi, cantitatea de matriță fiind insuficientă.
Martora și - mama respectiv fratele părții vătămate, au relatat că partea vătămată a ajuns acasă în seara zilei de 09.08.2009, în jurul orelor 23,00,murdară cu urme de pământ pe haine, plângând și susținând că a fost violată de inculpatul. Martora a mai relatat că ulterior, în data de 11.08.2007, a fost contactată de doi bărbați care au susținut că sunt prieteni cu inculpatul și i-au propus suma de 10.000 lei în schimbul retragerii plângerii.
Martora a văzut-o pe verișoara sa, partea vătămată, așteptând în seara zilei de 09.08.2007 pe fratele său ca să o ducă acasă și văzându-l și pe inculpat la o terasă din apropiere, cunoscând că acesta trecea adesea pe la dermato-venerice unde locuia partea vătămată, i-a propus celui din urmă să o ia și pe partea vătămată cu mașina până la acea locație. I-a văzut pe cei doi plecând împreună în jurul orelor 22,00.
Martorul susține că în seara zilei de 09.08.2009,între orele23,00-24,00 a avut probleme cu mașina împotmolită în noroi, în zona podului și a cerut prin telefon ajutorul inculpatului precum și a altui cumnat,. Inculpatul a sosit în acel loc dup 15 minute, în mașina sa aflându-se o persoană, însă din cauza întunericului nu a putut distinge.
Totodată, conform raportului de constatare tehnico-științifică poligraf nr. 69840/10.10.2007 ( 46 - 51 ), s-au evidențiat indici cerți ai comportamentului simulat, adoptat de inculpat, în ceea ce privește atitudinea de negare a săvârșirii faptei de viol.
Inculpatul a recunoscut faptul că a condus un autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, dar a negat constant întreținerea raporturilor sexuale, prin constrângere, cu partea vătămată. A susținut inculpatul că a condus minora direct la domiciliu,la orele 23,00, traseu care nu a durat decât 5 - 6 minute, interval în care nici nu ar fi putut săvârși fapta penală alegată.
Rezultă, așadar, că în intervalul 22,00-23,00 inculpatul a luat-o pe partea vătămată cu autoturismul pentru aod uce acasă în comuna, a lăsat-o acasă în jurul orelor 23,00 în acest interval partea vătămată fiind supusă mai multor violențe cât și violului.
Vinovăția inculpatului rezultă cu certitudine prin coroborarea mai multor probe indirecte, chiar dacă nu există martori direcți (având în vedere specificul acestei infracțiuni și împrejurării că se comite în condiții de clandestinitate) iar raportul de constatare tehnico-științifică nr. 77420/27.02.2008 nu a putut atesta existența unor probe biologice provenind de la inculpat la locul faptei sau asupra părții vătămate, dar nici nu a infirmat,rezultatul neconcludent fiind determinat de cantitatea insuficientă de ADN care s-a putut recolta.
Există martor care i-a văzut pe inculpat și pe partea vătămată plecând împreună ( ) în jurul orelor 22,00; martori care au văzut-o pe partea vătămată ajungând la orele 23,00 cu urme de agresiune fizică pe corp și pământ pe haine (, ); clama de păr a părții vătămate declarată de acesta pierdută la locul indicat ca fiind al violului, găsită de organele de poliție în acea locație,ca și urme de pneuri precum și bucăți de hârtie igienică cu culoare brun roșcată având același desen imprima și culoare ca și sulul de hârtie igienică din mașina inculpatului; urmele de vegetație de pe scaunul dreapta față a mașinii inculpatului; urmele de noroi pe pneurile mașinii inculpatului.
Relevant este și faptul că au existat indicii de comportament simulat cu prilejul efectuării testului precum și declarațiile inculpatului în care nu poate justifica împrejurarea că deși partea vătămată a fost în mașina sa în intervalul 22,00-23,00, a luat-o din într-o stare normală psihică-fizică și a lăsat-o acasă cu urme de agresiune fizică, violată și cu hainele murdare de pământ.Se coroboreaza cu acestea și împrejurarea că a încercat să ajungă la o înțelegere cu familia părții vătămate, oferind o sumă de bani în schimbul împăcării.
Declarația martorului nu se coroborează cu aceste probe având în vedere declarațiile părții vătămate, ale mamei acesteia care relatează că fiica sa a ajuns acasă în jurul orelor 23,00, cu mențiunea din cuprinsul referatului de terminare a urmăririi penale ( fila 1 ) din care rezultă că partea vătămată s-a prezentat la poliție în data de 09.08.2007,orele 24,00.
Tribunalul a apreciat, așadar, dovedită vinovăția inculpatului sub aspectul ambelor infracțiuni reținute în sarcina sa prin actul de inculpare și hotărârea instanței de fond: prev. de art. 197 alin. 1.pen. și de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
Sub aspectul celei din urmă infracțiuni menționate, tribunalul a avut în vedere adresa de la 52, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C care a confirmat faptul că inculpatul nu poseda, la data faptei, permis de conducere valabil pentru nici o categorie de autovehicule.
Cât privește individualizarea sancțiunilor aplicate inculpatului pentru săvârșirea acestor infracțiuni, tribunalul a constatat că prima instanță s-a orientat către pedepse privative de libertate care prin cuantumul și modalitatea de executare stabilite corespund pericolului social concret pe care inculpatul le prezintă raportat la faptele comise și persoana sa pentru valorile sociale ocrotite de normele penale încălcate.
Astfel, în mod corect prima instanță a avut în vedere criteriile oferite de art. 72 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului penal, referitoare la starea de recidivă postexecutorie - art. 37 alin. 1 lit. b pen. raportat la sent. pen. nr. 2623/12.12.2003 a Judecătoriei Constanța, def. prin nerecurare, limitele de pedeapsă - închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi, respectiv închisoare de la 1 an la 5 ani, de gradul extrem de ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, rezultând din modul de săvârșire, pe timp de noapte, prin folosirea de violențe fizice și psihice, asupra unei minore pe care se angajase să o transporte acasă, precum și persoana infractorului - recidivist multiplu, care a avut o atitudine nesinceră, parțial, pe parcursul procesului penal, negând aspecte de domeniul evidenței în ceea ce privește vinovăția sa.
Cât privește aspecte invocate de inculpat în faza apelului precum acela că ar fi deținut carnet de conducere la momentul comiterii faptei sau că ar fi urmat cursuri ale școlii de șoferi sunt infirmate de actele existente la dosar, inculpatul apelant nedepunând alte înscrisuri care certifice cele susținute.
Tribunalul a mai constatat că apelanții nu au criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul laturii civile.
Față de acestea, apreciind hotărârea primei instanțe ca legală și temeinică, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța și inculpatul .
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele scrise de recurs și suținute oral în fața instanței de recurs, parchetul a arăt că recursul vizează reindividualiarea pedepselor aplicate inculpatului, că pedeapsa rezultantă pentru concursul de infracțiuni reținut în sarcina inculpatului nu a respectat dispozițiile art.72 Cod penal. Învederează instanței că inculpatul a condus autoturismul marca, cu numărul de înmatriculare -, pe drumurile publice din județul C, fără a poseda permis de conducere și a întreținut raporturi sexuale cu minora, prin constrângerea acesteia. Inculpatul a avut o poziție oscilantă și nesinceră pe parcursul procesului penal, acesta a mai suferit anterior cinci condamnări. În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de TRIBUNALUL CONSTANȚA și Judecătoria Constanța și pe fond, redozarea pedepsei aplicată inculpatului, în sensul majorării acesteia.
Inculpatul nu a motivat în scris recursul, iar la primul termen de judecată, fiind prezent în fata instanței și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, în ședința publica, a declarat că își retrage recursul.
Curtea, examinând decizia recurată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar în limitele prevăzute de art.3856alin. 1 și 2.C.P.P. constată că recursul declarat de procuror este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Sub aspect formal, curtea observă că motivul de recurs invocat, respectiv greșita individualizare a pedepselor, se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859alin.1 pct. 14.C.P.P. caz ce se ia în considerare și din oficiu, conform art. 3859alin.3.
C.P.P.În raport de acest caz prevăzut de lege, hotărârea este supusă casării atunci când se constată că, față de situația de fapt reținută, prin hotărârea atacată s-au aplicat persoanei fizice sau juridice condamnate pedepse principale greșit individualizate față de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72.pen. în sensul că s-au aplicat pedepse prea grele sau prea ușoare în raport de aceste criterii sau, în cazul în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedepse alternative, că pedeapsa alternativă aleasă nu se justifică în raport cu aceleași criterii.
În speță, curtea constată că, în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost corect reținută atât de instanța de apel cât și de instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că, în seara zilei de 09.08.2007, inculpatul a întreținut un act sexual normal cu partea vătămată minoră, prin constrângerea și agresarea fizică a acesteia, și a condus a autoturismul, cu numărul de înmatriculare -, pe drumurile publice, fără ca inculpatul să posede permis de conducere, momente în care s-au produs și urmările socialmente periculoase - încălcarea libertății sexuale și a inviolabilității persoanei, respectiv starea de pericol pentru siguranța traficului rutier și a participanților la trafic.
Întreaga situație de fapt expusă și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu plângerea și declarațiile părții vătămate ( 6 - 13; 114), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă ( 14 - 32 ), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 77420/27.02.2008 ( 37 - 43 ), raportul de constatare medico-legală nr. 80/10.08.2007 eliberat de C ( 33 ), raportul de constatare tehnico-științifică poligraf nr. 69840/10.10.2007 ( 46 - 51 ), adresa Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C ( 52 ), precum și declarațiile martorilor ( 55 - 72; 115 - 116, 131 - 132), mijloace de probă care demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpatul a comis faptele penale pentru care a fost trimis în judecată.
Fapta reținută în sarcina inculpatului a fost corect încadrată juridic, aceasta întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de viol și conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 197 alin. 1.pen. și de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
Referitor la individualizarea pedepsei pentru infracțiunea de viol, curtea observă, însă, că pedeapa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului de instanța de fond și menținută de instanța de apel, pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege, deși se înscrie în coordonatele individualizării legale, ea nu răspunde tuturor criteriilor, prevăzute de art.72 pen. în special celor privind gradul de pericol social al faptei săvârșite, al persoanei inculpatului si al împrejurărilor care agravează răspunderea penala, cum sunt starea de recidivă și concursul de infracțiuni.
Astfel, curtea va avea in vedere, pe lângă gradul de pericol social generic al infracțiuni săvârșite, determinat de importanta valorii sociale ocrotite, gradul de pericol social concret al faptei savarsite, reieșit din modul si mijloacele folosite de inculpat, acesta profitând de încrederea ce i s-a acordat să conducă victima acasă, a dus-o pe un câmp unde a lovit-o și a obligat- să întrețină raport sexual, persoana asupra căreia s-a comis, victima fiind minoră care nu-și începuse viața sexuală, având vârsta la care se formează trăsăturile de personalitate, săvârșirea faptei asupra unei asemenea persoane constituind o mare primejdie pentru dezvoltarea ei ulterioară fizică și psihică, abuzul fizic și sexual putând crea și, în mod cert a și creat, traume emoționale deosebite.
De asemenea, se va avea în vedere că inculpatul a mai fost condamnat pentru infracțiuni privitoare la viața sexuală, că este multiplu recidivist, actualele infracțiuni fiind comise în stare de recidivă postexecutorie, dar și că a avut o atitudine nesinceră, parțial, pe parcursul procesului penal, negând aspecte de domeniul evidenței în ceea ce privește vinovăția sa.
In raport de toate aceste considerente, curtea va admite recursul declarat de procuror și va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 (cinci) ani închisoare la 7 (șapte) ani pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal, pedeapsă care răspunde nevoi de înlăturare a deprinderilor antisociale ale inculpatului și asigură, totodată, prin modalitatea de individualizare a executării pedepsei aleasă de instanța de fond, realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev.de art.52 cod penal.
În ceea ce privește recursul declarat de inculpat și retras ulterior, potrivit dispozițiilor art.3854alin.(2) Cod procedură penală raportat la art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, oricare dintre părți, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, își poate retrage recursul declarat. Declarația de retragere poate fi făcută, în mod expres, de parte personal sau prin reprezentant convențional cu împuternicire specială (mandatar special), instanța urmând să ia act de această manifestare de voință.
Declarația de retragere poate fi făcută în scris sau oral în fața instanței de recurs și numai până la închiderea dezbaterilor, după acest moment retragerea recursului neproducând efecte.
Totodată, spre deosebire de renunțarea la recurs, asupra căreia părțile pot reveni în condițiile art. 368 alin. 2.C.P.P. în cazul retragerii recursului nici părțile și nici procurorul nu pot reveni asupra declarației de retragere.
Fața de dispozițiile legale menționate și de considerentele expuse, având în vedere declarația expresă de retragere a recursului făcută de inculpat, curtea urmează să ia act de această manifestare de voință.
Față de aceste considerente, constatând temeinicia cazului de casare invocat de procuror, curtea, n baza art. 38515alin.(1) pct.(2) lit.d) Cod procedură penală, va admite recursulPARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA,împotriva deciziei penale nr.374 din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.732 din data de 22 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, va casa hotărârile atacate și, rejudecând, va majora de la 5 (cinci) ani închisoare la 7 (șapte) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal.
În baza art.33 lit.a) Cod penal, art.34 lit.b) Cod penal, va contopi pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal cu pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.86 alin.(1) din OUG 195/2002, republicată, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare;
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate în măsura în care nu contravin prezentei hotărâri.
În baza art.3854alin.(2) Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală, va lua act de retragerea recursului declarat de inculpat.
În baza art.192 alin.(2) cod procedură penală, va obliga recurentul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod procedură penală, va dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515alin.(1) pct.(2) lit.d) Cod procedură penală, admite recursulPARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA,împotriva deciziei penale nr.374 din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.732 din data de 22 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-,
Casează hotărârile atacate și, rejudecând:
Majorează de la 5 (cinci) ani închisoare la 7 (șapte) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal.
În baza art.33 lit.a) Cod penal, art.34 lit.b) Cod penal, contopește pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal cu pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.86 alin.(1) din OUG 195/2002, republicată, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare;
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate în măsura în care nu contravin prezentei hotărâri.
În baza art.3854alin.(2) Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală, ia act de retragerea recursului declarat de inculpat.
În baza art.192 alin.(2) cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod procedură penală, dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Conform art. 309 alin.3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.12.2009.
Președinte, Judecător, Pt.Judecător,
- - - - - -
aflată în concediu fără
plată, conf.art.312
C.P.P.semnează președ.complet,
- - -
Grefier,
Jud. fond.:
Jud. apel:,
tehnored.dec.jud.:-
3 ex./14.12.2009
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Adriana
