Calitatea unei persoane de a fi subiect activ al infracţiunii de spălare de bani cât şi a infracţiunii din care provin bunurile ilicite
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 519 din data de 24.05.2016
Prin sentința penală nr. 237/06.11.2013 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr. 356/39/2014, a fost condamnată inculpata A.A. la pedepsele de:
- 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal pe timp de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de "evaziune fiscală";, în formă continuată, prev. și ped. de art.9 alin.1 lit. b și alin.2 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2, 42 Cod penal, și art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1 lit.c Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41, alin.2, art.42 Cod penal;
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "spălare de bani";, prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002, devenit prin renumerotare, în urma republicării legii, art.29 alin.1 lit.b, cu aplicarea art.41 alin.2, art.42 Cod penal și art.74 alin.1 lit.a și 76 alin.1 lit.c Cod penal.
În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b și 35 alin.1 și 3 Cod penal, s-au contopit pedepsele principale și complementare aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal pe timp de 1 an, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii (dreptul de a fi administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale).
S-a făcut aplicarea art.71 și 64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal.
În temeiul art.861, art.862 și art.71 alin.5 Cod penal, s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale și a celei accesorii aplicate, pe o durată de 5 (cinci) ani, care constituie termen de încercare, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art.863 alin.1 Cod penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani la datele ce vor fi fixate de acest serviciu;
- să se anunțe în prealabil serviciul despre orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și despre orice deplasare care depășește 8 zile, precum și despre întoarcere;
- să se comunice serviciului și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să se comunice serviciului informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal, rap. la art.83, 84 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege ori a obligațiilor stabilite de instanță, a săvârșirii din nou a unei infracțiuni în cursul termenului de încercare sau a neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare până la expirarea termenului de încercare.
S-au admis pretențiile civile formulate de partea civilă.
În temeiul art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală, a fost obligă inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L., să plătească Statului Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice I. care s-a subrogat prin efectul legii în drepturile și obligațiile Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene B., suma de 514.918 lei (RON), reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, din care 232.304 lei impozit pe profit și 282.614 lei taxa pe valoare adăugată, la care se adaugă dobânzi și penalități, calculate potrivit art. 120 și 1201 din Ordonanța nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.
În temeiul art.33 alin.1 din Legea nr.656/2002, republicată, rap. la art.118 alin.1 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 104.060,44 lei.
S-a menținut măsura asiguratorie dispusă în cursul urmăririi penale prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani nr.1282/P/2009 din data de 15 iunie 2010.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din 25 iulie 2012 dat în dosarul nr. 368/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei A.A. de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal și "spălare de bani";, prevăzută și pedepsită de art.23 alin.1 lit. b din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art.33 lit. a și art.34 Cod penal.
În general s-a reținut că în perioada 02 decembrie 2009-14 decembrie 2010 inculpata A.A., în calitate de administrator la SC C. SRL., a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat al statului, în sumă totală de 514.918 lei, prin neînregistrarea veniturilor realizate din tranzacții comerciale în valoare de 1.733.952,44 lei (aferente unui număr de 71 facturi fiscale), derulate cu SC B. SRL, din care suma de 232.304 lei reprezintă impozit pe profit și suma de 282.614 lei reprezintă TVA de plată.
De asemenea, inculpata a efectuat tranzacții în numerar mai mari decât limita de raportare conform legii la acest Oficiu, iar în perioada 16 - 28.12.2010, în calitate de reprezentat al SC C. SRL, a ridicat în numerar din conturile acestei societăți suma de 104.060,44 lei, fără nici o justificare legală, sumă ce fusese încasată de la SC B. SRL, în cadrul derulării tranzacțiilor comerciale menționate mai sus.
În acest mod, inculpata a disimulat adevărata proveniență a sumelor încasate în conturile bancare ale societății pe care o administra, precum și reala destinație a sumelor retrase în numerar din conturile respective.
Împotriva sentinței penale nr. 237 din 06.11.2013 a Tribunalului Botoșani a declarat apel inculpata A.A. care printre altele a criticat-o ca nelegală și netemeinică inclusiv sub aspectul comiterii infracțiunii de spălare de bani.
Astfel, în ce privește săvârșirea infracțiunii de spălare de bani s-a invocat că greșit prima instanță a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 23 alin. 1 lit. "b"; din Legea nr. 656/2002, că subiectul activ al infracțiunii de spălare de bani este întotdeauna altul decât subiectul activ al infracțiunii din care provin banii iliciți, că nu se poate reține că S.C. "C."; SRL a desfășurat o activitate economică ilegală care să justifice reținerea acestei infracțiuni.
S-a solicitat achitarea pentru săvârșirea acestei fapte în baza art. 16 alin. 1 lit. "a"; Cod procedură penală - fapta nu există.
Criticile menționate au fost găsite ca fiind neîntemeiate de către instanța de apel pentru următoarele considerente:
Conform teoriei și practicii în materie, procesul de spălare a banilor are trei faze: PLASARE, STRATIFICARE ȘI INTEGRARE.
În cauză, reciclarea fondurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală (impozitele și taxele sustrase la plată) la SC "C."; SRL, în perioada 29.03.2010- 21.12.2010 s-a materializat prin aceea că veniturile ilicite au alimentat inițial conturile bancare ale societății, conturi controlate în exclusivitate de inculpată, de unde au fost retrase integral în numerar direct la ghișeu după care au fost reintroduse în circuitul financiar sub diferite forme, (spre exemplu: aport capital social, restituire împrumut sau plăți salarii), în scopul ascunderii provenienței ilicite și creării aparenței de legalitate.
În realizarea scopului de spălare a banilor iliciți, inculpata a utilizat manopere dolosive, respectiv contracte de împrumut false, state de plată neconforme cu realitatea și folosite la mai multe unități bancare pentru a scoate de mai multe ori suma de bani pretinsă cu titlu de salarii.
Activitatea de plasare a banilor a presupus deplasarea fizică a profiturilor rezultate din vânzări, în numerar, necesară pentru evitarea controlului de către organele legii; aceasta reprezentând "scăparea"; la propriu, de numerar și îndepărtarea fizică a veniturilor inițiale derivate din activitatea ilegală, de sursa acestora.
Activitatea de stratificare a constituit-o procesul de mișcare a sumelor de bani primite de la SC B. SRL prin diferite modalități pentru a le ascunde originea; separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor destinații noi proiectate pentru a înșela organele de control și pentru a asigura anonimatul.
Activitatea de integrare a sumelor de bani o reprezintă mișcarea fondurilor astfel spălate prin reintroducerea în circuitul financiar pentru furnizarea unei legalități aparente sumelor acumulate în mod ilegal.
Astfel, rezultatele spălării banilor au așezat la loc în economie sumele de bani în așa fel încât ele au reintrat în sistemul financiar sub aparența de fonduri normale și "curate"; de afaceri ale societății S.C. C. SRL.
Întreaga sumă de 1.733.952,44 lei încasată de la S.C. B. S.R.L. în cele trei conturi bancare ale S.C. C. S.R.L., a fost disimulată de inculpata A.A. în privința provenienței reale, cunoscând că provine din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală descrisă și argumentată anterior, după cum urmează :
Suma de 1.028.886,24 lei, încasată în perioada 30 martie 2010 -14.05.2010 în contul bancar ROO9…. deschis la E. Bank (România) S.A. - Sucursala X, a fost retrasă în numerar astfel:
Astfel, în perioada 06.04.-14.05.2010, în zilele în care erau
încasate de la S.C. B. S.R.L. (14 operațiuni), inculpata a retras suma de 585.650 lei cu titlu "ridicare numerar: restituire împrumut conform contract";.
La extrasul de cont au fost anexate trei contracte de împrumut încheiate în baza prevederilor art. 1576 cod civil între D.D., născut la 12.07.1940, tatăl inculpatei, în calitate de împrumutător și S.C. C. S.R.L, reprezentată legal de administrator unic A.A., în calitate de împrumutat. Valoarea celor trei contracte de împrumut este de 300.000 lei, la contractul încheiat la data de 10.10.2008, suma de 250.000 lei, la contractul din data de 04.11.2008 și 150.000 lei, la contractul din data de 07.01.2009, în total 700.000 lei.
Deși prin declarațiile date martorul D. D. încearcă să confirme cele susținute de către inculpată cu privire la realitatea împrumuturilor, în mod corect prima instanță a înlăturat-o și a calificat-o ca neconcludentă, ca nesusținută de alte argumente sau probe convingătoare. Inculpata a susținut în declarația dată în fața instanței de judecată (fila 20) că a încheiat mai multe contracte de împrumut cu tatăl său încă din anul 2001, că în bilanțul contabil de la sfârșitul anului 2008 apar creanțe datorate în sumă de 11 miliarde lei vechi, că avea și datorii la bănci de 6 miliarde lei vechi, diferența fiind datorată tatălui său.
Ori, din balanța de verificare a S.C. C. S.R.L., aferentă perioadei 01.12.2008 - 31.12.2008, depistată în dosarul penal 1282/P/2009 înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani privind-o pe inculpată, care conține trei pagini și are mențiunea "conform cu originalul, document în care, în soldul contului 462 "creditori diverși";, rezultă că societatea avea un sold creditor de 93,64 lei, cu un rulaj anterior total de 109.809,80 lei pe credit și 109.726,16 debit, susținerile inculpatei fiind infirmate.
Suma de 550.000 lei, împrumutată de S.C. C. S.R.L. de la D.D., în baza contractelor de împrumut din data de 10.10.2008 și data de 04.11.2008, trebuia să se regăsească înregistrată în acest cont contabil, atât ca sumă creditată în cursul anului 2008 cât și ca sold la data de 31.12.2008.Cum acest aspect nu este confirmat, se apreciază că cele două contracte sunt fictive, întocmite pentru a fi prezentate la unitatea bancară ca justificare a retragerii în numerar a sumei de 550.000 lei, prin această modalitate realizându-se de fapt etapa de reintegrare a sumei de bani în circuitul financiar legal după ce aceasta a provenit din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și cunoscând că provenea din săvârșirea acesteia.
De asemenea, contractele de împrumut din datele de 10.10.2008
(300.000 lei) și 04.11.2008 (250.000 lei) au fost folosite de inculpată și la B.C.I.S.P.R. S.A. - Sucursala X, pentru retragerea sumei de 428.700 lei cu titlu de "restituire sumă contract împrumut firmă dl. D.D.";.
Prin folosirea celor două contracte de împrumut fictive, în valoare totală de 550.000 lei, inculpata a retras în numerar suma totală de 1.014.350 lei (585.650 + 428.700 lei), deci de două ori valoarea celor două contracte care, chiar și în condițiile în care ar fi fost reale, nu puteau justifica legal ridicarea acestei sume de bani în numerar, însă scopul 1-a constituit disimularea provenienței reale a acestei sume de bani și reintroducerea ei în circuitul financiar sub aparență de legalitate.
De asemenea, tot din sumele de bani încasată de la S.C. B. S.R.L., în conturile bancare ale S.C. C. S.R.L., inculpata a mai ridicat în numerar și sumele de 55.995,82 lei, la data de 20.12.2010, de la B. C. E. B. - Sucursala X și 37.745 lei, la data 21.12.2010 de la B. T. S. B., cu titlu plăți salarii firmă S.C. C. S.R.L. aferente lunii decembrie 2010.
Astfel, la Banca T. a folosit un stat de plată salariați permanenți ai S.C. C. S.R.L. aferent lunii decembrie 2010, pentru suma de 37.845 lei, același stat de plată fiind folosit și la C. E. B. pentru ridicarea sumei de 55.995,82 lei. Din aceste state de plată - salariați permanenți rezultă că S.C. C. S.R.L. avea la acea dată 32 salariați, aspect nereal. Cu adresa 4691/10.06.2011, Inspectoratul Teritorial de Muncă B., a comunicat că S.C. C. S.R.L. a avut 17 contracte de muncă înregistrate și 7 încetate, iar din adresa nr. 9347/03.11.2011 aceeași instituție a comunicat că S.C. C. S.R.L. nu a depus la I.T.M. dovezile de plată a salariaților în perioada 01.12.2009 - 31.12.2010.
La data de 22.08.2011, în cursul urmăririi penale, a fost solicitată o analiză de specialitate la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, iar prin adresa nr. C/XI/2485/09.09.2011 s-a comunicat că în perioada 01.01.2008 - 13.08.2011 SC C. SRL, figurează înregistrată la oficiu, cu tranzacții în numerar mai mari decât limita de raportare conform legii, respectiv "la data de 02.04.2010"; SC C. SRL, a încasat de al SC B. SRL, suma de 43.967,74 RON, iar în aceeași zi SC C. SRL a ridicat în numerar suma de 43.780 RON cu titlu "restituire aport asociat";. De asemenea, s-a comunicat că persoana care a efectuat tranzacțiile a fost numita A.A.
Totodată din adresa nr. ….89/BT/29.09.2011 a Gărzii Financiare - Secția Județeană Botoșani, la care s-a atașat adresa nr. 8695/30.05.2011 emisă de Banca T., precum și extrasul de cont. (f. 156-159 vol. I dosar), rezultă că, în perioada 16 - 28.12.2010, SC C. SRL a încasat de la SC B. SRL, suma de 104.060,44 lei, sumă care a fost retrasă în numerar în aceeași perioadă de A.A., aceasta fiind suma reținută prin rechizitoriu ca făcând obiectul infracțiunii de "spălare de bani";.
În consecință, susținerile inculpatei în apărare precum că a retras în numerar banii încasați de la SC "B."; SRL, pentru a-i folosi la plata unor salarii și la restituirea unor împrumuturi reale, nu pot fi reținute întrucât din cele anterior arătate rezultă contrariul.
Constituie infracțiunea de "spălare de bani"; prevăzută și pedepsită de art.23 alin.1 lit. b din Legea nr. 656/2002, pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni.
Raportat la criticile formulate în apel de inculpată, trebuie menționat că nu activitatea economică desfășurată de SC "C."; SRL este calificată ca ilegală, ci activitatea inculpatei care după emiterea celor 71 de facturi către SC " B."; SRL nu le-a mai înregistrat în contabilitate, nu a întocmit declarații fiscale aferente, sustrăgându-se în acest mod, cu intenție de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat.
După cum se poate observa, în conținutul infracțiunii prev. de art. 23 alin. 1, lit. b din Legea 656/2002, devenit prin renumerotare art. 29 alin. 1 lit. "b"; legiuitorul nu prevede expres că infracțiunea de spălare de bani trebuie în mod obligatoriu să aibă ca subiect activ o altă persoană decât cea care a comis infracțiunea generatoare de venituri ilicite.
În primul rând autorul fondurilor ilicite este primordial interesat în spălarea banilor, fiind prima persoană dispusă la comiterea de alte acte materiale dolosive, nelegale și care să ducă aparența de legalitate a banilor obținuți din infracțiune, după cum este și în cazul de față.
Că uneori se apelează la serviciile alte persoane care prin activitățile sale să ducă la spălarea banilor iliciți, este o speță diferită de prezenta.
Oricum, din moment ce legislația și practica judiciară europeană incriminează inclusiv sub aspectul comiterii infracțiunii de spălare de bani, situația în care o persoană obține venituri ilicite într-o țară după cum aceeași persoană procedează la spălarea banilor într-o altă țară, subiectul activ al celor 2 infracțiuni ( cea de obținere de venituri ilicite și cea de spălare de bani) poate fi același și atunci când ambele infracțiuni au fost săvârșite pe teritoriul unei singure țări, cum este în speța de față.
S-a statuat chiar la nivel de principiu că "spălătorul"; poate răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor proveniți dintr-o infracțiune pe care el însuși a comis-o.
În acest sens este de menționat și faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în ședința din 08.06.2016, a decis că: " Subiectul activ al infracțiunii de spălare de bani poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile.
Infracțiunea de spălare de bani este o infracțiune autonomă…";
Ca atare, în cauză după cum am arătat sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, și cum s-a dovedit că fapta există solicitările de achitare ale apărării se dovedesc a fi neîntemeiate.
De altfel, cu ocazia dezbaterilor inculpata A.A. a susținut printre altele că a declarat cele 71 de facturi neînregistrate dar mai târziu, respectiv pe parcursul soluționării cauzei în fond - ceea ce echivalează cu o recunoaștere indirectă. Apoi sub aspectul intenției directe cu care s-au comis infracțiunile de evaziune fiscală și spălare de bani, relevante sunt aspectele legate de cesionarea fictivă a părților sociale ale SC "C."; SRL către numita E.E., utilizarea de state de plată și înscrisuri vizând contracte de împrumut fictive, utilizarea lor la mai multe bănci tocmai în scopul de a ridica aceeași sumă de mai multe ori, etc. și toate aceste demersuri ilegale au fost săvârșite în condițiile în care inculpata a recunoscut că este de profesie contabilă, are pregătire economică, ceea ce dovedește că știa foarte bine care sunt consecințele acțiunilor sale.
Ca urmare, prin decizia penală nr. 519/24.05.2016 a Curții de Apel Suceava a fost admis apelul declarat de inculpata A.A.- dar pentru alte motive decât cele invocate de aceasta cu privire la infracțiunea de spălare de bani, s-a desființat în parte sentința apelată și în rejudecare s-a procedat la o nouă individualizare a pedepselor aplicate, inclusiv sub aspectul modalității de executare.
