Circusmtanţa atenuantă a provocării prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a din c,.pen. în concurs cu circumstanţa agravantă  a comiterii faptei de 3 persoane prevăzută de art.77 lit.a din c.pen. înlăturarea alibiului privind prezenţa în  altă localitate la d

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Tribunalul OLT Sentinţă penală nr. 206 din data de 12.10.2016

Prin sentința penală nr. 206 pronunțată la data de 12oct..2016 de Tribunalul Olt ,, în baza art. 32 alin.1 rap. la art. 188 alin. 1 și 2 din C.pen. în vigoare cu începere de la 1.02.2014 cu aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 lit.a raportate la art. 76 alin. 1 din același C.pen privind circumstanța atenuantă a provocării și a art. 77 lit. a rap.la art. 78 și la art.79 din același C.pen. privind circumstanța agravantă a comiterii faptei de cel puțin 3 persoane și cu aplicarea art. 5 alin.1 din același C.pen. privind aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei,a fost condamnat inculpatul G C, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare și la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din același C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracțiunea de omor în forma tentativei.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 din C. pen. actual i s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) și lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive și până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.

În baza art. 32 alin.1 rap. la art. 188 alin. 1 și 2 din C.pen. în vigoare cu începere de la 1.02.2014 cu aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 lit.a raportate la art. 76 alin. 1 din același C.pen privind circumstanța atenuantă a provocării și a art.77 lit. a rap.la art. 78 și art.79 din același C.pen. privind circumstanța agravantă a comiterii faptei de cei puțin 3 persoane, a art. 41 alin. 1 din același C.pen.privind recidiva și cu aplicarea art.5 alin. 1 din același C.pen. privind aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, a fost condamnat inculpatul F A la pedeapsa principală de 4 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din același C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracțiunea de omor în forma tentativei.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 din C. pen. actual i s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) și lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive și până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.

În baza art. 15 alin. 2 din legea nr.187/24 oct. 20212 privind punerea în aplicare a legii nr.286/2009 privind Codul penal raportate la art. 85 alin. 1 din C.pen. în vigoare până la 1.02.2014 s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului Florica Adrian prin sentința penală nr. 29 pronunțată la data de 16 martie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 84/213/2012.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului Florica Adrian prin această din urmă sentință în 17 pedepse principale de câte 2 ani închisoare pentru infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 208-209 alin.1 din C.pen. din 1968.

În baza art. 15 alin. 2 din legea nr.187/24 oct. 2012 privind punerea în aplicare a legii nrt.286/2009 privind Codul penal raportate la art. 85 alin. 1 din C.pen. în vigoare până la 1.02.2014 s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată la contopirea de pedepse inculpatului Florica Adrian prin sentința penală nr. 106 pronunțată la data de 16 octombrie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 1373/213/2011.

S-a descontopit pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată la contopire inculpatului F A prin această din urmă sentință în pedepsele principale de 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 din C.pen. din 1968.

În baza art.10 din legea nr. 187/24 oct. 2012 rap. la art. 33 lit. a rap. la art.34 alin.1 lit. b din C.pen. din 1968 s-au contopit cele 17 pedepse principale de câte 2 ani închisoare pronunțate prin sentința penală nr. 29/16.03.2012 de Judecătoria C și pedepsele principale de 8 luni închisoare și 2 luni închisoare pronunțate prin sentința penală nr. 106/16.10.2012 de aceiași Judecătorie, în sensul că s-a aplicat inculpatului F A pedeapsa principală cea mai grea de 2 ani închisoare a fost sporit[ cu 3 luni închisoare,astfel că pedeapsa principală totală aplicată la această contopire este de 2 ani și 3 luni închisoare.

În baza art. 41 alin. 1 din C.pen. actual s-a adaugat la pedeapsa principală de 4 ani și 6 luni închisoare alături la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din același C.pen. pe durată de 2 ani pronunțată în cauza de față pentru infracțiunea de omor în forma tentativei pedeapsa principală de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată la contopirea de mai sus,astfel că pedeapsa principală totală aplicată inculpatului F A este de 6 ani și 9 luni închisoare alături de pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din același C.pen. pe durată de 2 ani.

În baza art. 32 alin.1 rap. la art. 188 alin. 1 și 2 din C.pen. în vigoare cu începere de la 1.02.2014 cu aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 lit.a raportate la art. 76 alin. 1 din același C.pen privind circumstanța atenuantă a provocării, a art.77 lit. a rap.la art.78 și art.79 din același C.pen.privind circumstanța agravantă a comiterii faptei de cei puțin 3 persoane și cu aplicarea art. 5 alin. 1 din același C.pen. privind legea mai favorabilă până la judecarea definitivă a cauzei,a fost condamnat inculpatul B A T la pedeapsa principală de 4 ani închisoare și la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din același C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracțiunea de omor în forma tentativei.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 din C. pen. actual s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive și până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.

În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 s-a dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați prin metode non-invazive la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul național de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei și în prezența unui polițist.

În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008au fost informați inculpații că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului lor genetic.

S-a constatat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru ca în baza art. 112 alin.1 lit. b C.pen. să se dispună confiscarea specială a corpurilor contondente folosite la comiterea infracțiunii de către inculpați.

Au fost obligați inculpații în solidar la plata sumelor de 4042,39 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile cu tratamentul medical,contravaloare medicamente, contravaloare combustibil pentru transport în vederea tratamentului medical și plata serviciilor de îngrijire către o persoană pe perioada ulterioară externării din Spital și de 45.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale (în parte corespunzător cotei de 75 % de vinovăție a inculpaților), către partea civilă Rădoi Stelian domiciliat în comuna B. sat B., jud. Olt, la plata sumei de 174,72 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de spitalizare a victimei și la plata dobânzilor legale calculate asupra acestei sume pentru intervalul dintre data avansării cheltuielilor și până la stingerea debitului prin plată sau altă modalitate legală, cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii,corespunzătoare aceleiași cote de vinovăție a inculpaților, către partea civilă Spitalul jud. de urgență Slatina jud. Olt, la plata sumei de 2817,04 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de spitalizare a victimei și la plata majorărilor legale calculate asupra acestei sume pentru intervalul dintre data avansării cheltuielilor și până la stingerea debitului prin plată sau altă modalitate legală , cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii, corespunzătoare aceleiași cote de vinovăție a inculpaților, către partea civilă Spitalul mun. Caracal, jud Olt și la plata sumei de 4920,34 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de spitalizare a victimei și la plata dobânzilor legale calculate asupra acestei sume pentru intervalul dintre data avansării cheltuielilor și până la stingerea debitului prin plată sau altă modalitate legală, cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii,corespunzătoare aceleiași cote de vinovăție a inculpaților către partea civilă Spitalul clinic de ortopedie traumatologie si TBC Osteo-articular Foișor București.";

Pentru a se pronunța această sentință au fost avute în vedere cele ce urmează:

,,Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt cu nr. 1029/P/2013 emis la data de 07.05.2015 au fot trimiși în judecată inculpații G C, B A T și F A comiterea faptei de de omor în forma tentativei prevăzută de art. 32 alin. 1 rap. la art.188 alin. 1 și 2 C.pen.

În motivarea rechizitoriului se arată că în noaptea de 7/8 iulie 2013 inculpații au lovit pe victima R S cu obiecte contondente ce i-au produs acesteia leziuni traumatice între care fractură antebraț stâng, plăgi contuze frontale,fractură oase gambă stângă ce au necesitat pentru vindecare un număr de 95-100 de zile de îngrijiri medicale.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Olt la nr. 1553/104/2015.

În cauză s-a efectuat procedurile ce țin de obiectul camerei preliminare care s-au finalizat prin încheierea nr.76 pronunțată la data de 31 august 2015 prin care în baza art. 346 alin. 2 C. pr. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul menționat, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și au fost respinse cererea și excepțiile formulate de inculpații G C și B A T ca nefondate. Totodată, s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe acest inculpat pentru fapta menționată stabilindu-se termenul de judecată din data de 28 sept. 2015 cu citarea părților.

Ca urmare ,constatându-se prin încheierea din 11 ian.2016 că inculpații nu formulează cereri de recunoaștere a faptei penale în condițiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen.,în cauză s-a trecut la judecată prin efectuarea cercetării judecătorești în care sens au fost ascultate părțile ,martorii menționați în rechizitoriu și s-a administrat proba cu înscrisuri prezentă pentru inculpat prin raportare la probele administrate în cursul urmăririi penale.

Pe baza probelor administrate în cauză s-a reținut situația de fapt în sensul că victima R S este o persoană violentă deoarece a agresat mai mulți consăteni de ai săi din comuna B, jud….iar în alt caz nu a reușit să facă din nou acest lucru deoarece nu a reușit să prindă pe martorul P. S. după ce s-a dat jos din mașină. În acest context se reține că în noaptea de 16/17 dec. 2012 persoana vătămată în jurul orei 22,00 s-a deplasat la localul T O unde s-a aflat împreună cu martorul F L F și cu verișorul său numitul N D, a consumat băuturi alcoolice și a exercitat acte de violență fizică asupra martorului S N-N pe care l-a strâns de gât și apoi în toaleta localului l-a lovit dar și asupra martorului B I pe care l-a lovit cu pumnii în piept în timp ce acesta se afla aceiași toaletă. Se mai constată că în local în acest timp s-a aflat inculpatul G C care era așezat la o masă alăturată împreună cu numitul D A C și cu martorul B I cu mențiunea că aceștia au plecat din local înainte ca de acolo să plece victima dar și că până ca aceasta să iasă din local inculpatul G C a chemat pe ceilalți doi inculpați care și-au procurat bâte spre a le folosi în incident. Se mai reține că în jurul orei 00,30 -01,00 victima R S și cu martorul F L F au plecat pe jos către locuințe iar la distanță de circa 200 de metri de local în întâmpinarea victimei au ieșit mai multe persoane între care cei trei inculpați .În acest împrejurări se constată că mai întâi victima R S a lovit cu capul și cu pumnul în zona feței pe inculpatul G C în timp ce acest inculpat intervenea în favoarea martorului D A C pe care ,de asemenea , victima îl agresa. În aceste condiții, se mai constată că inculpații B A T și F A folosind bâtele pe care le aveau deja asupra lor iar inculpatul G C folosind o scândură dintr-un grad au lovit victima astfel : inculpatul G C în antebrațul drept care i-a fost fracturat și cu o lovitură în cap provocându-i un traumatism cranio cerebral acut iar inculpatul F A peste picioare ceea ce a avut ca urmare căderea la sol a victimei după care toți inculpații au continuat să lovească victima peste picioare și pe tot corpul ceea ce a produs acesteia fractură 1/3 medie cu distală a osului cubitus drept în care victima a încercat să se apere cu antebrațul drept și fractură cominutivă oase gambă stângă 1/3 medie cu distală și cu deplasare. La incident se mai reține că a asistat, fără a putea ajuta victima, martorul F L F care s-a întors la barul de unde plecaseră unde a anunțat cele petrecute martorilor Z L și B P iar aceștia la rândul lor au anunțat pe martorul M I, soțul administratoarei localului.Ca urmare se constată că înspre locul incidentului s-au deplasat aceste persoane ,între care martorul M I cu autovehiculul iar în lumina farurilor acestui vehicul s-a putut observa grupul de 4 până la 6 persoane ce includea pe cei 3 inculpați care încă agresa prin lovituri pe victima R S ,grup care a fugit atunci când a observat că se apropie martorii. Se mai reține că martorul M I a urmărit cu mașina grupul agresorilor după care a revenit la locul unde se afla victima unde au mai sosit martorii J F, soția acestuia J V, F F L, Z L și B P. Ca urmare a stării victimei ce prezenta leziuni vizibile martorul M I a anunțat organele de poliție și serviciul medical de urgență după care victima a fost transportată la unitatea de primiri urgențe a Spitalului mun. Caracal și apoi transferat la Spitalul jud. de urgență Slatina și apoi la Spitalul mun. Caracal până în 28.12.2012.

Ca probe în sensul celor constatate se rețin elementele de fapt de mai jos. Astfel, din declarațiile inculpatului G C se rețin în afară de condițiile prealabile referitoare conduita victimei în interiorul, pe cele privind faptul că victima, după ce a ieșit din local, a agresat pe martorul D A C dar și pe acest inculpat cu capul și cu pumnul în zona feței după care mai recunoaște că a lovit victima cu o scândură pe care a smuls-o din gard, respectiv că a observat când inculpatul B A T a lovit victima în aceleași împrejurări și că atunci când victima a căzut jos i-a aplicat acesteia alte lovituri cu o scândură din gard peste picioare și în zona de mijloc a corpului .Aceste probe se coroborează cu cele din declarația inculpatului B A T care arată că a intervenit în incident deoarece este verișor cu inculpatul G C ,că a văzut cum inculpatul G C a lovit victima cu scândura după care aceasta a căzut la sol dar atunci când a observat că se ridică și se deplasează spre acest inculpat a lovit-o cu pumnii și picioarele ,respectiv că a văzut imediat după ce a lovit victima că la fața locului a sosit martorul M I cu mașina dar că imediat ,de frică să nu fie agresat, a plecat. Aceste probe se coroborează cu cele din declarația martorului ocular F L F care arată că după ce s-a aflat în bar împreună cu victima a însoțit-o pe aceasta până la circa 200 de metri de local unde a văzut că în întâmpinarea victimei au ieșit mai multe persoane între care cei trei inculpați având bâte în posesia lor cu care au lovit victima care a încercat să se apere dar nu a reușit acest lucru deoarece a fost lovit cu bâta în cap de inculpatul G C și că alte persoane pe care nu le cunoaște au lovit victima. Aceste probe se coroborează cu cele din declarația martorului M I,soțul administratoarei localului care arată că după ce ultimii consumatori, anume victima și băiatul ce-l însoțea,au plecat din bar, acesta din urmă a revenit la circa 5 minute și a spus faptul că se petrece o faptă de omor , astfel că s-a deplasat cu mașina către locul incidentului indicat de acest băiat unde a găsit pe victima ce se afla în poziție orizontală și se văieta ,că a plecat cu mașina în urmărirea celui care agresa victima dar că nu a reușit să îl ajungă dar și cu cele din declarațiile martorilor J F , B P și M C care arată că atunci când au sosit la locul incidentului au găsit victima pe jos, că se văieta că îl dor piciorul și mâna și că avea puțin sânge în zona frunții respectiv că martorul J F a pretins victimei să nu adoarmă pentru că îi era frică să nu moară.

Ca probe cu privire la faptele ce au avut ca loc de desfășurare interiorul localului se reține împrejurarea că în seara și noaptea incidentului înăuntru nu s-au aflat inculpații F A și B A T , așa cum rezultă în mod concludent nu numai din declarațiile acestor doi inculpați dar și din cea a inculpatului G C care se coroborează în același sens cu ceea a martorului V J -M care arată că s-a aflat în local începând cu ora 18,00 și că a plecat în jurul orei 22,30-23,00, timp în care s-a aflat la masă cu inculpatul G C și cu martorii D.A. C. și D C iar în acest timp nu au intrat cei doi inculpați menționați ,constatare care este confirmată și de martorul F L-F care s-a aflat în local în compania victimei și a însoțit-o la plecare. În aceste condiții se înlătură susținerea din declarația martorului M I potrivit căruia în local nu s-au aflat în seara incidentului nici unul din cei trei inculpați deoarece nu concordă cu declarațiile unanime ale celor menționați.

Referitor la comportamentul violent menționat pentru victimă se constată ca probă incidentul petrecut în interiorul localului iar în acest sens sunt elementele de fapt ce rezultă din declarația inculpatului G C care arată că deși înăuntru nu a fost agresat de victimă pe care o cunoaște ca o persoană violentă , în local înaintea incidentului petrecut afară,aceasta a lovit mai multe persoane care se coroborează cu cele din declarația martorului B G care arată că în local a observat prezența inculpatului G C și a victimei dar și că aceasta din urmă a avut o altercație cu martorul S N pe care l-a strâns de gât din cauză că acest din urmă martor a avut un incident cu fiica numitului N D care îi este rudă. De asemenea , probele din aceste declarații se coroborează cu cele cuprinse în declarația martorului B I care arată că a fost chemat în toaleta localului de către martorul B G unde a fost lovit cu doi pumni în piept de victima R S ,de față fiind martorul S N și martorul F F L. De asemenea, se rețin tot ca probe în acest sens cele privind comportamentul agresiv verbal de care a dat dovadă victima în raporturile cu martorul G M care a lucrat în echipa de constructori coordonată de victimă și, ulterior, în perioada incapacității de muncă a îngrijit pe victimă prin aceea că martorul arată că s-a certat cu victima însă nu a fost bătut și mai adaugă faptul că victima a mai avut scandaluri deoarece îi certa pe băieți dar nu știe dacă i-a bătut. Mai mult aceste probe se coroborează cu cele din declarația martorului B G care arată că îl cunoaște pe R S, victima, ca fiind o persoană violentă deoarece la rândul său a fost bătut de acesta iar în altă împrejurare spre a-l agresa pe martor victima a oprit și s-a dat jos din mașină dar nu a reușit să-l prindă pe martor și din declarația martorului Ț. M.-G. care caracterizează la fel pe victimă și arată că are cunoștință că aceasta a bătut alte persoane și chiar că a fost martor în dosarul penal cu privire la agresarea unei persoane de către victima R S.

Cu privire la împrejurarea că inculpatul G C după ce a ieșit din local înaintea victimei a luat legătura cu ceilalți doi inculpați dar și cu alte persoane cărora le-a solicitat să intervină pentru ca împreună să agreseze victima se reține ca probă concludentă prezumția că atâta timp cât inculpații B A T și F A nu s-au aflat în local dar la scurt timp după plecarea primului inculpat au fost prezenți alături de acesta și își procuraseră bâte în mod necesar acest lucru nu putea avea loc decât dacă erau informați de acesta despre actele de violență comise în local de victimă împotriva martorilor aflați în compania inculpatului G C și dacă erau instigați de acesta spre a agresa victima. În plus, se rețin aici și raporturile de rudenie dintre inculpații B A T și G C care sunt verișori iar că pe acest considerent au raporturi de afectivitate, ceea ce impune concluzia că solicitarea de ajutor din partea ultimului inculpat nu putea rămâne fără răspunsul dorit din partea celuilalt.

Pe de altă parte, aceste probe se coroborează cu cele menționate în certificatul medico-legal fără număr din 15 ian. 2013 și din Raportul de expertiză medico legală cu nr. 133/E din 29 ian. 2014 ale Serviciului jud. de medicină legală Olt în care sunt consemnate leziunile victimei arătate mai sus,că data producerii poate fi cea de 16/17 dec. 2012 dar și că mecanismul de producere este lovirea cu corp dur respectiv că este necesar pentru vindecare un numărul de 95-100 zile de îngrijiri medicale menționat în suplimentul la certificatul menționat .

Susținerea inculpatului B A T potrivit căreia în timpul incidentului din afara localului victima R S, după ce a agresat pe martorul D A C și pe inculpatul G C, a avut în mână un cuțit cu care s-a îndreptat către inculpatul B A T ceea ce a necesitat intervenția inculpatului G C care a lovit-o cu bâta peste mână din care i-a sărit cuțitul ,deși este confirmată de acest din urmă inculpat, se înlătură. Argumentele sunt acelea că situația relatată nu este confirmată de victimă și de martorul ocular F. L.-F., ceea ce se coroborează cu constatarea că nici unul din martorii ce au sosit în scurt timp la locul incidentului nu au relatat prezența pe jos sau în altă parte a unui astfel de obiect și că această susținere a inculpaților are sensul de a constitui o bază faptică, dar neconformă cu realitatea, pentru ca în favoarea lor să opereze legitima apărare.

Susținerile aceluiași inculpat cu privire la caracterul incert al depoziției martorului F. L. - F. se constată ne neconcludente. Chiar dacă acest martor relatează că a fost la rândul său lovit dar nu poate preciza de cine anume se constată că depoziția sa cuprinzând elemente de fapt cu valoare de probe cu privire la actele de agresiune ale tuturor celor trei inculpați împotriva victimei este indubitabilă deoarece precizează în mod expres că i-a recunoscut pe cei trei inculpați că au participat la agresiune văzând că aceștia au lovit cu bâtele pe victimă, în condițiile în care locul incidentului era iluminat stradal de la distanța de 10 metri până la maximum 20 de metri.

Susținerea inculpatului F. A. potrivit căreia în seara și noaptea incidentului nu a participat la actele de agresiune comise împotriva victimei deoarece s-a aflat într-o comună învecinată în vizită la nașii săi se înlătură ca nefondată. În acest sens se constată că deși această apărare a inculpatului se coroborează cu susținerile făcute în același sens de ceilalți doi inculpați totuși este înlăturată în sensul că nu poate constitui un alibi față de probele din declarația victimei care arată că toți cei trei inculpați l-au agresat în modalitatea reținută mai sus și în condițiile de loc și timp menționate anterior,fapt confirmat și de martorul ocular F L -F. În acest context relatarea martorului Ț. M. - G, care susține că este cel care l-a transportat cu mașina în comuna vecină S în satul S jud. Olt se înlătură ca nefiind concludentă deoarece nu este relevantă pentru obiectul probațiunii atâta timp cât se relatează împrejurări despre care nu s-a putut stabili în mod cert că au avut loc în chiar seara și noaptea incidentului,atâta timp cât martorul relatează că nu își amintește dacă serviciul de transport prestat inculpatului la care se referă a avut loc înainte sau după revelion și nici ziua în care a avut loc acest lucru. În mod similar se înlătură probele din declarația martorului Ș C-C cu privire la participarea inculpatului F. A. la petrecerile organizate la finele săptămânii dar și în cursul acesteia de nașul său ,C. F. pentru același argument că acesta nu poate preciza data la care au avut loc aceste întâlniri spre a fi considerată o probă certă. În fine, pe motiv de subiectivitate date fiind raporturile de alianță cu martorul C F care este nașul inculpatului F A se înlătură probele din declarația acestuia privind prezența acestui inculpat în data de 16/17 dec. 2012 în domiciliul său până după lăsarea întunericului înainte de ora 23,00 timp de 3-4 ore alături de viitoarea mireasă și de alte persoane. Tot pe motive de subiectivitate se înlătură declarația martorului C I potrivit căreia aflându-se în mașina martorului Ț M-G s-a deplasat cu acesta în noaptea de 16/17 dec.2012 spre a lua pe inculpatul F A de la nașii săi din satul S jud. Olt pe considerentul că aceasta se află în raporturi apropiate cu acest martor și cu acest inculpat determinate de conviețuirea într-o comunitate rurală restrânsă ca număr ceea ce prezumă că a avut disponibilitatea de a ajuta pe acesta chiar la limita legii. În acest context se mai reține prezumția că atâta timp cât inculpatul F A prezintă antecedente penale care îi pot agrava răspunderea juridică în cazul unei soluții de condamnare era necesar pentru acesta să-și construiască o apărare pe care instanța să o accepte cu valoare de alibi că să excludă pentru acesta calitatea de infractor participant la comiterea faptei penale.

În favoarea inculpaților nu seva reține legitima apărare cu valoare de cauză de neinputabilitate prevăzută de art. 19 alin. 2 din C.pen. actual deoarece nu sunt întrunite condițiile pretinse de norma penală arătată atât cu privire la atac cât și la apărare. În acest sens se constată că deși sunt probate din partea victimei acte de violență atât în interiorul localului cât și în afara acestuia acestea( în local împotriva martorilor aflați în anturajul inculpatului G C și în apropierea localului împotriva inculpatului G C și a martorului D A C)acestea nu constituie un atac un atac în condițiile normei în cauză deoarece actele de violență ale victimei nu erau directe atâta timp cât inculpații și cei din grupul lor părăsiseră localul în care se afla victima pe care au așteptat-o , nici imediate deoarece nu mai erau în curs de desfășurare la acel moment și nici injuste cu raportare la cele din afara localului deoarece victima s-a apărat față de atacul iminent a inculpaților care îl așteptau având asupra lor obiecte contondente iar actele de violență ale celor trei inculpați nu constituie apărare întrucât nu întrunesc condiția de fi proporționale cu gravitatea actelor de violență ale victimei. În acest ultim sens se constată că violența victimei a fost de mică intensitate (anume lovirea cu pumnul și respectiv cu capul )pe când actele materiale de lovire aplicate victimei de cei trei inculpați au fost comise prin utilizarea de obiecte contondente și cu intensitate mare probată prin producerea de fracturi ale antebrațului fractură 1/3 medie cu distală a osului cubitus drept și fractură cominutivă oase gambă stângă 1/3 medie cu distală și cu deplasare dar și în mod repetat profitând de căderea la sol a victimei. Nici excesul de apărare justificat la care face referire art. 44 alin. 3 din C.pen. din 1968 în vigoare anterior datei de 1.02.22014 și la data incidentului (ca lege penală mai favorabilă inculpaților)cu valoare de cauză care înlătură caracterul penal al faptei nu se poate reține deoarece nu se poate constata că drept cauză a depășirii limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea atacului este starea subiectivă a inculpaților de a fi sub imperiul tulburării sau temerii deoarece pentru aceștia trebuie reținut ca mobil(cauză) a faptei dorința de răzbunare față de conduita violentă a victimei în general și în particular, în cauza de față ,ce rezultă în raport de actele de pregătire și punere în executare a faptei menționate ( instigarea celorlalți doi inculpați de către G C, procurarea de bâte și lovirea repetată și cu intensitate mare a victimei căzută la sol).

Cu privire la încadrarea juridică a faptei de tentativă de omor sesizată prin rechizitoriu, în ședința din data de 5 sept. 2016 s-a respins cererea de schimbare a acestei din cea precizată mai sus ca menționată în acest act de sesizare a instanței în cea prevăzută de vătămare corporală de art. 194 alin. 1 lit.b C.pen. deoarece deși urmările materiale constau în leziuni care au necesitat un numărul de zile de îngrijiri medicale la care se referă ultima normă menționată acest criteriu este irelevant în stabilirea încadrării juridice a faptei. Argumentația este aceea că atitudinea inculpaților de a fi utilizat la comiterea actelor de agresiune obiecte contondente dar și că a fost vizată cu ocazia punerii în executare a rezoluției infracționale o parte a corpului victimei cu caracter vital(capul),antebrațul și membrele victimei denotă manifestarea de către inculpat a intenției de a ucide victima. Pe de altă parte,această concluzie are la bază și caracterul repetat,folosirea de corpuri contondente și intensitatea mare a loviturilor aplicate cu acestea probată conform celor menționate mai sus(prin producerea de fracturi )denotă punerea în executare a intenției de a ucide victima și nu doar pe aceea de a o vătăma. În acest context se mai reține că încadrarea juridică dată de procuror prin rechizitoriu corespunde cerințelor art. 5 alin. 1 din C.pen. deoarece legea penală mai favorabilă este cea în vigoare de la data de 1.02.2014 întrucât aceasta nu mai prevede drept circumstanțe ce determină forma agravată a infracțiunii împrejurări ce sunt incidente în cauză(locul public de comitere a faptei). În acest context se reține că instanța în aceiași ședință a dispus tot în cadrul operațiunii de schimbare de încadrare juridică să se aplice la încadrarea juridică a faptei din rechizitoriu și alineatul 2 alături de alineatul 1 al art. 188 din C.pen. actual pe motiv că este incident în cauză deoarece se referă la tentativă dar și cele ale art. 5 alin. 1 din C.pen. actual ce se referă la legea penală mai favorabilă identificată ca incluzând Codul penal în vigoare de la 1.02.2014 pe baza criteriilor enunțate mai sus.

Fapta comisă de inculpați se constată că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.32 alin.1 rap.la art.188 alin. 1 și 2 din C.pen.în vigoare după 1.02.2014 cu aplicarea art.5 alin.1 din același C.pen. Astfel, sub aspectul laturii subiective a acesteia se rețin actele materiale ale inculpaților împotriva victimei menționate mai sus care reprezintă acțiunea ce constituie elementul material al acesteia ce se află în raport de la cauză la efect cu urmarea materială vizată anume uciderea victimei. Aceste constatări au în vedere modalitatea de comiterea a faptei penale, anume prin folosirea unor corpuri contondent,zona cu caracter vital a corpului victimei vizată de lovitură și anume capul și membrele acesteia și, nu în ultimul rând, intensitatea ridicată a loviturilor probată prin elementele de fapt menționate în alineatul precedent. Fapta se constată în forma tentativei deoarece nu a survenit ca urmare a actelor de agresiune decesul victimei. Sub aspectul laturii subiective a acestei infracțiuni se reține în raport de conduita inculpaților vinovăția acestora sub forma intenției directe deoarece în condiții de discernământ păstrat aceștia au prevăzut fapta inclusiv sub aspectul urmărilor sale iar sub aspect volitiv pentru că inculpații și-au propus scopuri ilicite cu caracter letal. În plus tot pentru latura subiectivă a infracțiunii se constată mobilul acesteia ca fiind răzbunarea față de atitudinea violentă a victimei stabilită în raport de cele menționate anterior. .

Ca urmare acțiunea penală va fi soluționată prin condamnarea inculpaților.

La individualizarea pedepselor principală și complementară ce se vor aplica inculpaților, instanța are în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. 1 din C.penal atât cu caracter real cât și personal. Între aceste criterii se rețin ca fiind concludente cele privind împrejurările și modul de comitere a infracțiunii , natura și gravitatea rezultatului produs, mobilul infracțiunii care constă în răzbunarea față de atitudinea violentă a victimei , scopul urmărit , anume suprimarea vieții victimei și caracterizarea inculpaților de către martorul Ț M -G ca fiind persoane de treabă. În favoarea inculpaților va fi reținută circumstanța atenuantă legală de la art. 75 alin. 1 C.pen. în condițiile normei în cauză sub forma iritării față de atitudinea violentă a victimei ,în raport de elementele de fapt susmenționate,circumstanță care nu este incompatibilă cu mobilul (motivul,cauza)atitudinii agresiv extreme a acestora, anume răzbunarea ca impuls intern. În condițiile în care după cum s-a arătat nu s-a reținut legitima apărare în favoarea inculpaților pentru că nu sunt întrunite condițiile legale nici cu privire la atac și nici la apărare, nu se mai pune nici problema depășirii limitelor acesteia cu valoare de circumstanță atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. b C pen. și nu se regăsesc nici condițiile pentru a fi reținute cele privind depășirea limitelor stării de necesitate(art. 75 alin. 1 lit. c C.pen.) și că nu este aplicabilă la speță (dar nici nu există vreun temei faptic în conduita inculpatului) circumstanța privind acoperirea integrală a prejudiciului de la art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. De asemenea , se mai constată că în cauză nu se regăsește vreuna din împrejurările care pot constitui circumstanțe atenuante judecătorești deoarece nu se poate constatat vreo manifestare a inculpaților spre a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii,concluzie care se impune în condițiile în care după ce victima a fost agresată aceștia au fugit fără a-i acorda vreun ajutor nici imediat și nici mai târziu. În plus, nici vreo împrejurare legată de faptă care să reducă gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului ca infractor nu se poate reține în raport de elementele de fapt menționate mai sus. Tot cu valoare de criteriu de individualizare pe baza cooperării obiective cât și subiective a celor trei inculpați la comiterea infracțiunii se va reține circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. a din C.pen. în concurs cu circumstanța atenuantă prevăzută de norma de la art. 75 alin. 1 lit. a C.pen. în condițiile art.79 alin. 1, 2 și 3 din C.pen.

În ce privește pe inculpatul F A se vor mai reține cu valoare de criteriu de individualizare la care se referă art. 74 alin. 2 lit. e C.pen. antecedentele penale ale acestuia constând în condamnări anterioare menționate în dispozitivul sentinței de față care constituie primul termen al recidivei prevăzută de art. 41 alin. 1 din C.pen. actual, cel de al doilea termen fiind infracțiunea de față.

În funcție de cele menționate condamnarea inculpaților se va pronunța la pedepse principale și complementare cu niveluri care să corespundă acestor criterii și scopului preventiv al acestora.

Tot în cazul inculpatului F A în baza art. 15 alin. 2 din legea nr.187/24 oct. 2012 privind punerea în aplicare a legii nr.286/2009 privind Codul penal raportate la art. 85 alin. 1 din C.pen. în vigoare până la 1.02.2014 se vor anula suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului F A prin sentința penală nr. 29 pronunțată la data de 16 martie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 84/213/2012 și suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată la contopirea de pedepse acestui inculpat prin sentința penală nr. 106 pronunțată la data de 16 octombrie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 1373/213/2011 întrucât toate infracțiunile pentru care s-au pronunțat pedepse în aceste dosare penale au fost comise înainte de rămânerea definitivă a acestor sentințe. Întrucât infracțiunile care constituie aceste antecedentele penale ale acestui inculpat se află în concurs real se va proceda la descontopirea pedepselor aplicate pentru aceste infracțiuni concurente și apoi la contopirea tuturor acestor pedepse în condițiile normelor de la art.10 din legea nr. 187/24 oct. 2012 rap. la art. 33 lit. a rap. la art.34 alin.1 lit. b din C.pen. din 1968. Pe de altă parte cu privire la acest inculpat ca urmare a reținerii stării de recidivă prevăzută de art. 41 alin.1 din C.pen. actual conform celor menționate anterior în baza art. 43 alin. 1 din același C.pen. se va adăuga pedeapsa principală aplicată la această contopire la pedepsele principală și complementară pronunțate în cauza de față.

De asemenea , pedepsele complementare pronunțate constau în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a(de a fi ales în autoritățile publice ori în alte funcții publice) , b(dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și d(dreptul de a alege) din Codul penal actual pe durată de câte 2 ani pentru infracțiunea de omor în forma tentativei . În acest sens s-au avut în vedere,conform art. 67 C.pen.,la stabilirea drepturilor interzise cu titlul de pedeapsă complementară natura și gravitatea infracțiunii comise,împrejurările cauzei și persoana inculpaților față de care s-a constatat că pedeapsa menționată este necesară dar și cele impuse de jurisprudența Curții E.D.O. din cauza HIRST contra Marii Britanii,hotărârea din 30 martie 2004 prin raportare la art. 3 din Protocolul nr. 1 al convenției EDO în care se constată că acela care atentează la viață ca valoare supremă ocrotită de normele de incriminare penală nu se poate bucura doar de dreptul de a fi ales ci și de acela de a alege întrucât nu este apt să decidă asupra componenței forurilor legislative.

În baza art. 65 alin. 1 din C.pen. actual se vor interzice inculpaților cu titlul de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (de a fi ales în autoritățile publice ori în alte funcții publice) ,lit. b(dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d(dreptul de a alege) din Codul penal actual ,fiind îndeplinită condiția din prima normă ca aceste drepturi să fie interzise cu titlul de pedeapsă complementară.

În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați prin metode non-invazive la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul național de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei și în prezența unui polițist deoarece infracțiunea de față este cuprinsă în anexa la acest act normativ pentru care există această obligație..

În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 vor fi informați inculpații că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

Se va constata că nu sunt întrunite condițiile legale pentru ca în baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. să se dispună confiscarea specială a corpurilor contondente folosite de inculpați la comiterea infracțiunii deoarece acestea nu au fost ridicate și predate instanței.

Concluzia din dezbateri ce se referă la necesitatea unei soluții de achitare a inculpatului Florica Adrian pe temeiul că nu a participat la comiterea infracțiunii și pentru că fapta a fost comisă de ceilalți inculpați se înlătură deoarece probele de mai sus atestă dimpotrivă , adică participarea sa la infracțiune.

Sub aspectul laturii civile a cauzei se constată că sunt întrunite în cazul inculpaților condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prevăzute de art. 1349 , art. 1357 și art. 1382 din Codul civil spre a fi obligați inculpații în solidar la plata de despăgubiri pentru daune materiale și morale către partea civilă R S . Astfel,cu privire la existența faptei și a inculpaților ca autori ai acesteia pe baza caracterului accesoriu al acțiunii civile față de cea penală ce rezultă din norma de la art. 28 C.pr.pen., se rețin cele menționate mai sus pentru latura penală a cauzei. Cu privire la prejudiciul material actual produs acestei părți civile se constată că acesta rezidă în cheltuielile cu tratamentul medical,contravaloare medicamente, contravaloare combustibil pentru transport în vederea tratamentului medical și plata serviciilor de îngrijire către o persoană pe perioada ulterioară externării din Spital la nivelul sumei de 4.042,39 lei. Astfel, cheltuielile cu medicația necesară pentru tratamentul victimei sunt în cuantum de 244,13 lei și sunt dovedite cu chitanțele emise de farmaciile de la care acesta și-a achiziționat medicamentele. Cheltuielile ocazionate de serviciile de îngrijire primite de victimă prestate de martorul G M se constată că au fost în cuantum valoric de 4.000 lei potrivit precizărilor acestui martor și constau în sume de bani ce i s-au achitat de victimă dar și în bunuri de consum precum mâncare , băutură și țigări pe care i le achita aceasta. În acest context se constată ca neconcludente probele din declarația martorului F L-F potrivit căruia cheltuielile pentru tratamentul medical al victimei s-au situat la nivelul sumei de 70.000 lei incluzând pe cele necesare pentru intervențiile chirurgicale se înlătură deoarece același martor arată că pentru toate aceste cheltuieli victima a promit chitanțe care se prezumă că în totalitate sunt cele depuse la dosar și sunt în limita sumei arătată anterior. În plus declarația aceluiași martor se înlătură în privința susținerii că persoana ca a îngrijit pe victimă în perioada de incapacitate de muncă nu era plătită pentru acest serviciu cu sume de bani întrucât era un prieten al victimei se înlătură deoarece persona în cea mai mare măsură să cunoască realitatea este martorul G M care a relatat dimpotrivă, anume că a primit sume de bani pentru aceste prestații. Pe de altă parte, se mai constată că acest prejudiciu material mai constă în cheltuielile cu achiziționarea de combustibil pentru transportul victimei în vederea tratamentului medical care potrivit bonurilor fiscale emise de stațiile de alimentare sunt în cuantum de 699,79 lei. Se constată aici că atâta timp cât partea civilă Rădoi Stelian nu s-a constituit ca parte civilă cu despăgubiri pentru diferența de venituri nerealizată datorită stării de incapacitate de muncă datorită leziunilor ce i s-au produs prin agresiune nu se pot stabili drepturi de despăgubire pentru acest gen de daune materiale întrucât excedează obiectului acțiunii civile stabilit potrivit principiului disponibilității în materie civilă prin declarația de parte civilă. Sub aspectul prejudiciului pentru daune morale se reține că acesta constă în trauma fizică și psihică produsă acestei părți civile prin actele de agresiune comis de inculpat probate în mod concludent prin mențiunile de leziuni din Raportul de expertiză medico-legală emis victimei ,prin cele din același Raport cu privire la perioada de spitalizare relativ îndelungată , în numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesar în vederea refacerii sănătății și în faptul că aceste leziuni produse prin agresiune au necesitat ca victima să fie supusă unei intervenții chirurgicale la antebrațul drept dar și că a fost supus unei imobilizări femuro-podală timp de 8 săptămâni dar și prin mențiunile din declarația martorului G M care arată că în perioada de incapacitate de muncă a victimei după ce a fost agresată a îngrijit-o pe aceasta în sensul că îi efectua igiena personală deoarece îl spăla ceea ce prezumă că victima singură nu mai avea această posibilitate fiind deci vorba de un disconfort. Ținând cont de faptul că incidentul în care victima a fost agresată de inculpați a fost cauzat în principal de inculpați prin punerea în executare a rezoluției infracționale de a ucide victima dar circumstanțiat de atitudinea provocatoare a victimei prin actele de violență ale acesteia la adresa persoanelor din anturajul inculpaților dar și împotriva acestora se va constata o cotă de vinovăție de 75% ce revine inculpaților ,cotă în limita căreia se va stabili obligația solidară a inculpaților de despăgubire a părții civile R S. Deci din totalul sumelor de mai sus cu titlul de prejudiciu pentru daune materiale, anume 5389,86 lei se va exclude suma corespunzătoare cotei de 25 % de vinovăție a victimei astfel că va rezulta suma de 4042,39 lei. În mod similar se va proceda în cazul despăgubirilor pentru daune morale dar cu mențiunea că baza de calcul va fi suma de 60.000 lei care reprezintă echivalentul bănesc al acestui prejudiciu proporțional cu aceasta din care se va exclude suma corespunzătoare cotei de 25 % de vinovăție a victimei în producerea acestui prejudiciu,rezultând deci suma de 45.000 lei în limita căreia se va stabili obligația de despăgubire a victimei pentru acest gen de prejudiciu. Se mai constată că aceleași condiții ale răspunderii delictuale sunt dovedite pentru a se stabili pentru inculpați obligația civilă către partea civilă Spitalul jud. de urgență Slatina,Spitalul mun. Caracal și Spitalul clinic de ortopedie traumatologie și TBC osteo-articular Foișor București cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale compensatorii pentru cheltuielile de tratament și internare medicală avansate victimei ,modalitate prin care a avut loc operațiunea juridică de subrogare a acestuia în drepturile victimei împotriva inculpaților. Nivelul acestor cheltuieli este dovedit prin deconturile de cheltuieli anexate la adresele de constituire ca părți civilă din dosarul instanței iar sumele care se stabilesc ca obligații de despăgubire se vor calcula în limita aceleiași cote de vinovăție a inculpaților(75%).De asemenea se constată că aceleași condiții ale răspunderii delictuale sunt dovedite pentru prejudiciul material produs acestor din urmă părți civile prin întârzierea în plata despăgubirilor ,caz în care se constată existența de daune moratorii al căror nivel se va stabili prin actualizarea acestor despăgubiri materiale compensatorii cu dobânzile respectiv majorările legale aferente perioadei dintre data avansării acestor cheltuieli și data stingerii debitului prin plată sau altă modalitate legală calculate tot asupra bazelor de calcul menționate, rezultate în limita ponderii de 75% de vinovăție a inculpaților

Data publicarii pe portal: 08.11.2016

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Circusmtanţa atenuantă a provocării prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a din c,.pen. în concurs cu circumstanţa agravantă  a comiterii faptei de 3 persoane prevăzută de art.77 lit.a din c.pen. înlăturarea alibiului privind prezenţa în  altă localitate la d