Contestație la executare. cauza de reducere prevăzută de art. 19 din legea 682/2002.
| Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă penală nr. 245 din data de 22.05.2018
Pe rolul Tribunalului Galați a fost înregistrată contestația la executare formulată de condamnatul B.D.M., prin care solicita reducerea pedepsei pe care o execută.
În motivarea cererii condamnatul a arătat că prin sentința penală nr. 311/16.05.2017 a Tribunalului Galați, modificată și definitivă prin decizia penală nr. 133/A/06.02.2018 a Curții de Apel Galați, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare. În timpul judecării cauzei, a formulat mai multe denunțuri, înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești.
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține că aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 68/2002 referitoare la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsa este o chestiune de fond, ce trebuia avută în vedere de instanță la individualizarea judiciară a pedepsei, ca un criteriu obiectiv. Aplicarea acestor prevederi legale are consecințe asupra limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea dedusă judecății, în sensul reducerii la jumătate a acestora și stabilirii unei pedepse între aceste limite în procesul complex al individualizării pedepsei realizat cu ocazia judecării pe fond a cauzei.
Împrejurarea că ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru reținerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, nu este în măsură să conducă la admiterea contestației ce formează obiectul prezentei cauze, întrucât este inadmisibil ca pe această cale să se procedeze la o nouă individualizare a pedepsei.
În același sens a statuat și ÎCCJ într-o decizie de speță (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 1478 din 7 martie 2006) potrivită căreia prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 pot fi invocate numai cu ocazia soluționării pe fond a cauzei, pentru a se aprecia dacă în raport cu denunțul formulat s-au putut descoperi și trage la răspundere penală persoanele care au săvârșit infracțiunile grave arătate de către denunțător, iar nu pe calea contestației la executare, după ce denunțătorul a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă și se află în executarea pedepsei.
Și în literatura de specialitate au fost formulate aceleași opinii potrivit cărora nereținerea cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art. 15 din Legea nr. 143/2000, respectiv cea prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu poate fi invocată pe calea contestației la executare, acestea neavând natura unor cauze de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală (Mihail Udroiu, Procedură penală partea specială, fila 782).
Un argument în plus în sprijinul celor enunțate mai sus îl constituie decizia nr. 3/28.02.2018 pronunțată de ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În motivarea acestei decizii, ÎCCJ definește natura juridică a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată: Fiind esențialmente orientată spre individualizarea uneia sau mai multor pedepse, aplicabile pentru fapte determinate comise de martor (fie descoperite deja de organele judiciare la data formulării denunțului, fie aduse la cunoștința acestora de către martorul însuși), cauza legală de atenuare nu are, prin urmare, o existență juridică autonomă, ci este integrată unui proces penal determinat, având ca obiect fapte clar individualizate, comise de martorul denunțător la data formulării denunțului.
O atare concluzie este susținută, sub un prim aspect, de interpretarea gramaticală a sintagmei "și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează" inserată în cuprinsul art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată. Prin folosirea conjuncției "iar" se relevă legătura de tip consecvențional între infracțiunea comisă de martor (ce are, în contextul normativ analizat, semnificația unei cauze), pe de o parte, și procesul penal declanșat pentru acea infracțiune (expresie a efectului produs), pe de altă parte.
Față de cele expuse mai sus, instanța urmează să respingă ca nefondată contestația la executare formulată de petentul-condamnat B.D.M.
