Cooperare judiciară internaţională în materie penală. recunoaşterea unei hotărâri penale pronunţate în străinătate. refuzul recunoaşterii unei astfel de hotărâri atunci când în momentul primirii hotărârii au mai rămas de executat mai puţin de 6 luni din p
Comentarii |
|
Curtea de Apel GALAŢI Sentinţă penală nr. 142 din data de 04.09.2016
Având în vedere prevederile art. 152 lit. i din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și dispozițiile art. 9 par. 1 lit. h din Decizia-cadru 2008/909/JAI, conform cărora recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată dacă în momentul primirii hotărârii au mai rămas de executat mai puțin de 6 luni din pedeapsă, recunoașterea deciziei nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta, nu este oportună, continuarea executării acesteia hotărâri neputându-se efectua în România, conform legii penale interne.
Sentința penală nr. 142/F/04.09.2016 a Curții de Apel Galați
Prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, în conformitate cu dispozițiile art. 153 al. 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a solicitat recunoașterea hotărârii penale pronunțată de autoritățile judiciare italiene, respectiv Decizia nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta, vizând pe condamnatul A.D.F., alias S.P., alias S.C.M. și transferarea acestuia într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei închisorii.
Din analiza actelor dosarului, Curtea constată că numitului A.D.F. (în prezent deținut în penitenciarul Casa Circondariale din Beneveneto), i-a fost aplicată prin hotărârea penală mai sus arătată o pedeapsă rezultantă de 12 ani și 6 luni închisoare, precum și pedeapsa amenzii de 3070 euro.
Rezultă, de asemenea, că pedeapsa rezultantă de 12 ani și 6 luni închisoare a fost aplicată ca urmare cumulării unor pedepse componente cu închisoarea respectiv de 1 an și 6 luni închisoare, de 1 an și 9 luni închisoare, de 4 ani și 1 lună închisoare, de 1 an și 8 luni închisoare, de 8 luni închisoare, de 5 luni și 10 zile închisoare, de 6 luni închisoare, de 10 luni și 10 zile închisoare și de 1 an închisoare.
Din pedeapsa rezultantă de 12 ani și 6 luni închisoare, A.D.F. a executat perioada începând cu data de 29.04.2007, precum și perioada de arest preventiv de 6 luni și 13 zile, adică durata totală de 9 ani și 6 luni închisoare.
Potrivit dispozițiilor art. 154 al. 8 lit. b din Legea nr. 302/2004, pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare străine se adaptează atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente.
Cu toate acestea, ulterior redactării acestei legi, au intrat în vigoare prevederile Noului Cod penal, care modifică tratamentul sancționator în cazul concursului de infracțiuni și nu mai permite ca pedepsele concurente să poată fi cumulate, fiind obligatorie aplicarea pe lângă pedeapsa cea mai grea doar a unui spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal al României).
În consecință, într-o astfel de situație, trebuie avute în vedere regulile concursului de infracțiuni conform Noului Cod penal, având în vedere principiul aplicării legii penale mai favorabile instituit de art. 5 Cod penal.
Ținând seama de regula instituită de art. art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal al României, Curtea constată că pedepsele aplicate de autoritățile judiciare din Italia, în situația în care ar fi contopite conform legislației române, ar conduce la stabilirea unei pedepse rezultante de 6 ani și 10 luni și 20 zile închisoare (4 ani și 1 lună închisoare, pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 1/3 din 8 ani și 5 luni, adică 2 ani, 9 luni și 20 zile închisoare).
Se constată că pedeapsa care ar putea fi recunoscută pentru A.D.F. conform legislației penale din România este mai mică decât pedeapsa pe care acesta a executat-o deja în Italia - pedeapsa de 6 ani și 10 luni și 20 zile închisoare - perioada executată de 9 ani și 6 luni închisoare, astfel încât, în urma recunoașterii și a deducerii, în concret, nu ar mai rămâne vreo perioadă de pedeapsă de către A.D.F.
Având în vedere această situație și prevederile art. 152 lit. i din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și dispozițiile art. 9 par. 1 lit. h din Decizia-cadru 2008/909/JAI, conform cărora recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată dacă în momentul primirii hotărârii au mai rămas de executat mai puțin de 6 luni din pedeapsă, Curtea apreciază că nu este oportună recunoașterea deciziei nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta, continuarea executării acesteia hotărâri neputându-se efectua în România, conform legii penale interne.
Față de aspectele mai sus menționate, în baza art. 154 al. 6 lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Curtea va respinge cererea de recunoaștere și punere în executare în România a hotărârii penale pronunțată de autoritățile judiciare italiene, respectiv Decizia nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta vizând pe condamnatul A.D.F.
Conform art. 275 al. 3 Codul pr. penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.