Divort cu minori. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia); Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria INEU Hotărâre nr. 617 din data de 22.12.2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA INEU,JUDEȚUL ARAD OPERATOR 2826
DOSAR NR………
SENTINȚA CIVILĂ NR…./2015
Ședința publică din 22 decembrie 2015
Președinte: …….
Grefier: …..
S-a luat în pronunțare cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamantul T.-P.F.-L.în contradictoriu cu pârâta T.-P. A.-F. pentru divorț cu copii și acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională T. P. A. F. în contradictoriu cu reclamantul principal pârât reconvențional T. P. F. L., pentru divorț cu copii.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data 22.12.2015.
La data de 21.12.2015, reclamantul T.-P. F.-L., prin avocat G. B. a depus concluzii scrise precum și copia Deciziei civile nr….. pronunțată de Tribunalul Arad la data de 26.11.2015 în dosar …/246/2015 al Judecătoriei Ineu.
J U D E C A T A,
Asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 11.02.2015, formulată de reclamantul T. P. F. L., CNP ….., domiciliat în …. a solicitat în contradictoriu cu pârâta T. P. A. F. CNP ……., domiciliată în …….., cu locuința în fapt în ….. și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat C.S., cu sediul profesional în ……., ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 8.03.2008 la Primăria municipiului Arad, înregistrată sub nr…../8.03.2008 din vina exclusivă a pârâtei, conform art.373 alin.1 lit.b Cod civil; să se dispună ca pe viitor pârâta să poate numele purtat anterior căsătoriei, acela de "M."; în temeiul prevederilor art.373 al.3 Cod civil; ca exercitarea autorității părintești asupra minorului T.-P. R.-I. născut la data ….. să revină în exclusivitate reclamantului în temeiul art.398 al.1 Cod civ.; să se stabilească locuința minorului la tată conform art.400 alin.1 Cod civ. și să se dispună cu privire la contribuția materială a pârâtei la întreținerea minorului conform art.524, 525 al.1 și urm. Cod civ.
În fapt, reclamantul a arătat că între părți s-a încheiat căsătoria la data de 08.03.2008, din relația de căsătorie rezultând minorul R.-I. născut la data de …... Anterior căsătoriei, între părți a existat o relație de concubinaj. Părțile și-au stabilit locuința comună în T., în casa proprietatea comună a reclamantului și a mamei acestuia.
Reclamantul arată că atât la data încheierii căsătoriei cât și în prezent lucrează la UM …. Arad ca asistent medical, navetînd zilnic cu autoturismul proprietate personală. Arată că și pârâta făcea naveta cu reclamantul susținând tot timpul că este angajată, dar când trebuia să aducă salariul apăreau situații deosebite, acuzând "grave dureri de cap"; care o împiedicau în ziua de plată să meargă la serviciu dar și după ce continua să meargă la serviciu aceasta nu aducea bani în casă. Susține că această situație nu a explicat-o sau justificat-o niciodată, deși era firesc să o facă.
În plus, arată că pârâta a împrumutat bani de la diverse persoane, și totodată a fost amenințat cu moartea de către aceste persoane, ca în termen foarte scurt să le restituie banii, despre banii împrumutați arătând că nu știa nimic.
Mai arată că o perioadă i-a dat bani pârâtei să achite facturile la telefon, rata la creditul bancar, dar ulterior a fost somat de existența restanțelor fiindcă pârâta nu a achitat banii.
În continuare, arată că în perioada în care a fost plecat în Afganistan, pârâta a fost împuternicită de către reclamant să-i ridice salariul, dar la întoarcerea din Afganistan, a constatat că nu mai avea nici un ban din salariile lui cu toate că datoriile lunare nu erau achitate (rată bancară, telefon), iar când i-a cerut explicații aceasta nu a justificat lipsa banilor.
Reclamantul arată că a tolerat acest comportament pentru că aveau împreună un copil, dar nu s-a înțeles cu pârâta nici în ceea ce privește înscrierea minorului la școală, pârâta dorind să înscrie minorul la școală în Arad iar reclamantul la școala din T.. În vara anului 2013, pârâta a înscris copilul la o școală din Arad fără consimțământul reclamantului, astfel că minorul a fost înscris în clasa zero la Școala din T. iar în prima zi de școală pârâta nu l-a însoțit pe copil și nici în zilele următoare.
Susține că pârâta a plecat din domiciliul conjugal în data de 23.09.2013, când a plecat la sora sa în sat …. comuna H., a revenit după un timp, pentru o scrută perioadă de timp însă nici atunci nu a manifestat interes pentru minor, iar ulterior a plecat din nou.
Pârâta vorbește cu minorul doar la telefon iar reclamantului îi transmite mesaje de amenințare.
Reclamantul arată că pârâta are un comportament nefiresc și a întrebat-o dacă are afecțiuni ale stării de sănătate dar aceasta i-a răspuns că este sănătoasă.
Cu privire la minor reclamantul arată că acesta a avut tot timpul locuința în T.unde a locuit împreună cu părinții săi, iar după despărțirea în fapt a părților minorul a rămas să locuiască cu tatăl său și cu bunica paternă, tatăl fiind singurul care se ocupă de întreținerea minorului.
În drept, sunt aplicabile prevederile art. 373 alin.1 lit.b, art.398 al.1 Cod civ., art.400 alin.1, art.524, art. 525 al.1 și urm. Cod civ.
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, conform chitanței Ch nr.220/02.02.2015 f.16.
În probațiune, s-a încuviințat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: certificat de căsătorie seria CE nr…… f.7 și 19, certificat de naștere seria NF nr.2….1 f.8 și 20, contract de angajare nr….. din 23.02.105 f.89-91, mesaje telefonice transcrise f.92,93, respectiv pe suport CD f.98, copie încheiere civilă din dosar nr.1137/246/2015 al Judecătoriei Ineu, s-a încuviințat proba testimonială cu martorii T. F. f.70-71, L. M. f.72, și a fost încuviințată proba cu interogatoriul pârâtei T.- P. A.-F., f.142-143 dosar.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, fila 26 dosar, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii în sensul desfacerii căsătoriei.
Prin cererea reconvențională formulată la data de 03.04.2015, a solicitat desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a reclamantului-pârât reconvențional T. P. F. L., în temeiul art.373 lit.b Cod civil, reluarea de către pârâtă-reclamantă reconvențional a numelui purtat anterior căsătoriei, acela de "M."; în temeiul art.383 al.3 Cod cicivl; exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorului T. P. R. B., născut la data de …… în temeiul art.397 Cod civil; stabilirea locuinței minorului la pârâta-reclamantă reconvențională în temeiul art.400 alin.1 Cod civil; obligarea reclamantului-pârât reconvențional la plata pensiei de întreținere pe seama minorului în cuantum de ¼ din venitul pe care îl realizează, în temeiul art.402 Cod civil, cu cheltuieli de judecată în temeiul art.451 Cod pr.civ.
În fapt, reclamanta reconvențională arată că s-a căsătorit cu pârâtul reconvențional la data de 08.03.2008, stabilindu-și domiciliul conjugal în localitatea T. în casa pârâtului reconvențional și a mamei acestuia, iar din căsătoria părților a rezultat minorul T.-P.R.-I., născut la data de ….
Arată că între soți au apărut neînțelegeri generate de atitudinea pârâtului reconvențional, acesta îi vorbea urât, îi aducea injurii repetate și avea perioade în care nu-i vorbea soției sale, fiind scoasă din casă de către soțul său.
Arată că nu sunt adevărate susținerile că nu lucra și nu aducea bani în casă, în realitate a lucrat fără forme legale în Chișineu Criș, și toate cheltuielile gospodăriei erau suportate de ea, pârâtul reconvențional nu se îngrijea niciodată nici de gospodărie și nici de minor.
Față de susținerea că în perioada cât a fost plecat în Afganistan pârâta i-a ridicat salariul, arată că împuternicită pe contul acestuia a fost mama acestuia.
Mai arată că pârâtului reconvențional s-a opus în mod cu totul nejustificat și în contra indicațiilor medicale să fie operat minorul până la vârsta de 5 ani, iar când a fost operat minorul , a lăsat-o cu copilul în spital la Timișoara și a plecat acasă fără a se mai interesa dacă mai are nevoie de ceva, dacă are bani sau dacă copilul este bine după operație.
Referitor la înscrierea minorului la o școală din Arad, arată că a făcut acest lucru pentru binele copilului care a urmat grădinița în T.și la terminarea grădiniței a constatat că minorul nu a învățat nimic. Arată că între ea și copil există o afecțiune profundă, fiind neadevărate susținerile privind relația pârâtei cu copilul. Toate jucării, obiectele necesare minorului au fost cumpărate de pârâtă, în prezent reclamantul nu-i permite să își vadă copilul, și când vorbește cu copilul la telefon acesta îi spune că îi este dor de ea.
Pârâta susține că nu este adevărat că i-a transmis mesaje de amenințare și de asemenea nu este adevărat că ar avea un comportament nefiresc care l-a determinat să creadă că ar avea probleme de sănătate și nimeni nu i-a mai spus că ar avea astfel de probleme de sănătate, susținerea reclamantului în acest sens fiind o defăimare la adresa ei.
Pârâta-reclamantă reconvențională solicită exercitarea autorității părintești în comun și nu doar de către reclamant, cu stabilirea domiciliul minorului la mamă, deoarece reclamantul-pârât reconvențional nu se ocupă de copil, această sarcină revenind mamei acestuia care este o persoană bolnavă, nu s-a ocupat niciodată de copil.
În drept a invocat prevederile art. 205, 209, Cod pr.civ. art.373 lit.b, art.383 alin.3, art.397, art.400 al.1 , art.402 Cod civil, art.451 Cod pr.civ.
Cererea reconvențională este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei , conform chitanței ARXWF 0176232/02.04.2015 f.36.
La întâmpinare și cererea reconvențională s-au atașat: carte identitate seria AR nr.490962 f.33, contract de închiriere f.34, adeverința nr.96/30.03.2015 f.35 de asemenea a depus adresele nr.35676/17.08.2015 emisă de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului f.141, adresa nr.191241/27.10.2015 emisă de Poliția municipiului Arad, adresa nr.7509/24.11.2015 emisă de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului f.153 dosar, respectiv s-a încuviințat proba testimonială fiind audiați martorii M. M. f.100 și M. T. f.101 dosar.
Reclamantul-pârât reconvențional a depus întâmpinare la cererea reconvențională f.46-47 prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale și obligarea reclamantei reconvenționale la cheltuieli de judecată.
Arată că starea de fapt relatată în cererea reconvențională nu corespunde adevărului, nu a scos-o din casă pe reclamanta reconvențională deoarece aceasta a plecat singură, nu este adevărat că aceasta a lucrat în Chișineu Criș fiindcă niciodată nu a adus bani în casă, nu a plătit cheltuielile casei pentru niciodată nu a avut bani din munca sa. Reclamanta reconvențională nu-l vizitează pe minor, iar din 22.09.2014 nu a contribuit cu nimic la întreținerea minorului și de asemenea că minorul este lăsat să vorbească la telefon cu mama lui.
Solicită respingerea cererii de exercitare în comun a autorității părintești, având în vedere comportamentul pârâtei, situația materială a acesteia care are o casă închiriată până la revocarea contractului de închiriere, are un loc de muncă temporar, a manifestat un total dezinteres față de minor concretizat în lipsa contribuției ei pentru întreținerea acestuia.
Susține că faptele continue de amenințare pe care le comite fac dovada unui real pericol social și pentru un adult și cu atât mai mult pentru un minor.
În cauză s-a efectuat ancheta socială la locuința reclamantului f.68-69 respectiv a pârâtei f.110-111, s-au solicitat relații Inspectoratului Teritorial de muncă privind locul de muncă al pârâtei f.135 dosar.
Din coroborarea acestor probațiuni, instanța reține în fapt următoarele :
Reclamantul principal - pârât reconvențional T. P. F. L. s-a căsătorit cu pârâta reclamantă- reconvențională T. P. A. F. la data de 08.03.2008, căsătoria fiind înregistrată sub nr…../08.03.2008 la Primăria municipiului Arad, fila 7 și 19 dosar, ultima locuință comună fiind stabilită în comuna T., de unde soții sau separat în fapt în luna septembrie 2014, prin plecarea pârâtei din locuință.
Din relația părților a rezultat minorul T.-P. R. I., născut în Arad la data de ….., fila 20 dosar.
Din declarațiile martorilor T. F. f.70-71, L.M. f.72, respectiv M. M. f.100 și M. T. f.101 dosar, rezultă că părțile au locuit în T., în locuința proprietate a mamei reclamantului principal - pârât reconvențional, între soți apărând neînțelegeri generate de dorința pârâtei reclamantă - reconvențională de a se muta în municipiul Arad și înscrierea la altă școală a minorului precum și de faptul că aceasta nu contribuia la cheltuielile gospodărești, nevalorificându-și veniturile în scopul întreținerii familiei.
Astfel, martorii T. F. și L. M. arată că în urmă cu 1-2 ani, pârâta reclamantă- reconvențională și-a manifestat expres dorința de a se muta în municipiul Arad.
De asemenea, tatăl pârâtei reclamantă - reconvențională, M.T., arată că în toamna anului 2014 aceasta a plecat de la domiciliul comun și a venit la casa părintească din satul Ț., sens în care a sfătuit-o să se întoarcă înapoi la soț, dar pârâta a revenit cu hainele la casa părintească, după 3 săptămâni - o lună.
Pârâta nu a dovedit că până la separarea în fapt a realizat venituri, respectiv că a contribuit la cheltuielile casnice, deși aceasta pleca zilnic de la domiciliu, afirmând că merge la serviciu.
Pe de altă parte, pârâta nu a dovedit că fost dată afară din locuință de reclamant, așa cum susține în cuprinsul întâmpinării respectiv al cererii reconvenționale, plecarea acesteia datorându-se neînțelegerilor cu reclamantul privind înscrierea minorului la o școală din municipiul Arad și stabilirea soților în Arad, respectiv ca urmare a reproșurilor reclamantului privind faptul că pârâta nu contribuia la cheltuielile casei, aspect rezultat din declarațiile martorilor menționați.
În cadrul probei cu interogatoriul, pârâta a arătat că în perioada cât se deplasa la Arad avea un serviciu dar lucra fără forme legale, deși nu a administrat nici o dovadă în acest sens.
De altfel, din adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă Arad, f.135 dosar , rezultă că aceasta figurează ca având contract de muncă din data de 05.11.2014.
În drept, prevederile art. 373 lit. b, c.civil "Divorțul poate avea loc atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă";.
Prevederile art.379 c.civil:,, În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorțul se poate pronunța dacă instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei.,,
Art.934 alin.2 c.pr.civilă ,,Instanța poate să pronunțe divorțul din culpa ambilor soți, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei";.
Astfel, din probele administrate instanța reține că ambii soți se fac vinovați de deteriorarea relațiilor de căsătorie, prin alimentarea unei sări conflictuale și de incertitudine privind viitorul familiei inclusiv cu privire la educația minorului, precum și faptul că pârâta nu aducea bani în casă ceea ce a dus la neînțelegeri și reproșuri din partea reclamantului, iar reclamantul nu a încercat aplanarea situației adoptând o conduită de negare a importanței calității de mamă a pârâtei și minimizarea importanței familiei.
Cu privire la situația minorului T.-P. R.-I., din depozițiile acelorași martori, respectiv referatul de anchetă socială întocmit de Autoritatea Tutelară T., fila 68-69 dosar, după separarea în fapt a soților și până în prezent, minorul a locuit cu reclamantul -pîrît reconvențional și cu bunica paternă în localitatea T., având condiții bune de locuit, situația locativă fiind generoasă, existând două corpuri de clădire, în total beneficiind de 5 camere.
Minorul este elev la Școala Gimnazială T., iar tatăl lucrează în cadrul armatei mai precis la UM ….. Arad cu o soldă lunară brută de 1180 lei, bunica, fost cadru medical pediatru fiind pensionară fiind cea care îl îngrijește și supraveghează pe minor atunci când tatăl este la serviciu.
Din referatul de anchetă socială întocmit de Autoritatea Tutelară de pe lângă Consiliul local al municipiului Arad, fila 110-111 dosar,coroborat cu înscrisul de la fila 147 dosar, se reține că pârâta reclamantă - reconvențională este angajată la S.C.T. I.S. S.R.L. Timișoara, realizează un venit de 1350 lei, locuiește în fapt în apartamentul din ……., proprietatea unei cunoștințe, locuința dispunând de toate dotările și utilitățile necesare unui trai decent, este compusă dintr-o cameră, bucătărie și baie, bine mobilate și curat întreținute, cu respectarea normelor igienico-sanitare.
Potrivit art.396 c.civil "Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.
La art.400 c.civil este reglementată situația locuinței copilului după divorț astfel: ";În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.";
Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului, codul civil stipulând în mod expres la art. 263 "Principiul interesului superior al copilului";.
Potrivit prevederilor art.2 alin.2-6 din Legea nr.272/2004 republicată:,,
Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Persoanele prevăzute la alin. 4 sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acțiunile și măsurile privitoare la copil și să sprijine îngrijirea, creșterea și formarea, dezvoltarea și educarea acestuia în cadrul familiei.
În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
În acest sens, printre criteriile recomandate de legislația internațională privitoare la minori, în aplicarea interesului superior al minorului se găsesc: siguranța și bunăstarea copilului, capacitatea părintelui de a putea aplica dispozițiile instanței, de a îngriji și educa minorul și de a răspunde nevoilor acestuia, și nu în ultimul rând opiniile și preferințele copilului minor în măsura în care pot fi verificate în mod rezonabil. Dispoziții similare se regăsesc și la art.21 din Legea nr.272/2004.
În speță, având în vedere aceste dispoziții legale, în raport de cele reținute mai sus, luând în considerare concluziile referatelor de anchetă socială, situația locativă actuală a celor doi părinți precum și faptul că minorul a locuit în mod statornic în locuința din T., instanța apreciază că este în interesul superior al minorului asigurarea unei stabilități în sensul ca locuința acestuia să fie stabilită la tată, iar tatăl să manifeste disponibilitate în a permite mamei să aibă contact cu minorul în asigurarea unui climat proprice dezvoltării relației mamă-fiu.
În ceea ce privește exercitarea autorității părintești, potrivit prevederilor art. 397 cod civil ,, După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.,,
Art. 398 c.civil, Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți. Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.,,
Astfel, în prezent, regula exercitării autorității părintești este aceea a exercitării în comun, ambii părinți având atât drepturi cât și obligații în privința copilului minor, însă la art.398 c.civil, legiuitorul a institui excepția de la această regulă, în sensul că autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți dacă există motive întemeiate și având în vedere interesul superior al copilului.
Potrivit prevederilor art.36 alin.7 și 8 din Legea 272/2004 ,, se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești. În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
Reclamantul pârât reconvențional a solicitat ca exercitarea autorității părintești să se exercite în comun, invocând ca argumente comportamentul presupus violent la pârâtei reclamante reconvenționale, existența unor afecțiuni psihice ale acesteia precum și dezinteresul în creșterea și educarea minorului.
Din probele administrate nu se poate reține nici una din ipotezele invocate de acesta, respectiv faptul că pârâta s-a manifestat violent față de minor, nu există antecedente factuale sau confirmate prin acte medicale privind starea psihică a mamei respectiv că aceasta a manifestat dezinteres față de creșterea și educarea minorului.
Faptul că pârâta pleca zilnic de acasă susținând că merge la serviciu, era cunoscut de reclamant, plecând chiar împreună de acasă.
Mai mult, nu se poate reține că pârâta era dezinteresată de educarea minorului, aceasta înscriindu-l pe minor la un liceu de prestigiu din municipiul Arad, deși reclamantul nu a fost de acord cu acest lucru.
Cu privire la înregistrarea telefonică depusă la dosar de reclamant, instanța o apreciază ca nefiind concludentă, nefiind coroborată cu celelalte probe.
Este în interesul minorului ca ambii părinți să ia parte la toate deciziile importante pentru copil, decizii ce trebuie comunicate copilului atunci când au ajuns la un consens. Copilul are dreptul de a avea doi părinți, pe care trebuie lăsat să îi iubească fără frică și fără a se simți vinovat față de celălalt părinte, de a dezvolta în mod independent o relație corespunzătoare cu fiecare dintre părinți, respectiv de a nu fi pus să aleagă care dintre cei doi părinți are dreptate, de a nu fi expus la comentarii sau comportamente negative din partea unui părinte cu privire la celălalt părinte, de a fi protejat de remarci alienatoare cu privire la celălalt părinte, precum și de atitudini care îl desconsideră pe celălalt părinte.
În speță, întrucât din probele dosarului nu rezultă vreun motiv care să facă necesară aplicarea art.398 alin.1 c.civil, urmează a se încuviința ca autoritatea părintească să se exercite în comun.
Potrivit prevederilor art.402 c.civil instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Potrivit prevederilor art. 529 alin. 1 Cod.civil "întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti; când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii";.
În mod corelativ stabilirii locuinței minorului la tată, precum și față de nevoile actuale ale minorului și posibilitățile de plată alte mamei, f.147 dosar, instanța va stabili obligația de întreținere datorată de aceasta, în raport de venitul net lunar.
Pentru considerentele de mai sus, urmează a se admite în parte atât acțiunea principală cât și acțiunea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențională T. P. A. F. în contradictoriu cu reclamantul principal-pârât reconvențional T. P. F. L., în sensul desfacerii căsătoriei încheiate între părți la data de 08.03.2008 în Arad înregistrată la Primăria Arad sub nr…../08.03.2008, din culpă comună, cu reluarea de către pârâtă-reclamantă reconvențională a numelui avut anterior încheierii căsătoriei, respectiv acela de "M.";.
Va stabili locuința minorului T. P. R. I., născut la data de … la reclamantul principal - pârât reconvențional, cu exercitarea în comun a autorității părintești, corelativ cu stabilirea obligației de întreținere datorată de pârâta-reclamantă reconvențională pe seama minorului T. P. R. I., născut la data de ….. în cotă de ¼ din venitul lunar net realizat de aceasta, obligație datorată începând cu data introducerii acțiunii principale, respectiv 12.02.2015 și până la majoratul minorului, sau noi dispoziții ale instanței de tutelă.
În temeiul dispozițiilor art.453 Cod procedură civilă, instanța va obliga reclamantul principal - pârât reconvențional la 40 lei cheltuieli de judecată parțiale către pârâta reclamantă reconvențională, urmând a fi compensate restul cheltuielilor ocazionate de ambele părți.
Pentru aceste motive, instanța în numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E,
Admite în parte acțiunea principală formulată de reclamantul principal T. P. F.L., CNP …… domiciliat în …. în contradictoriu cu pârâta T. P. A.F. CNP ….., domiciliată în ….., cu locuința în fapt în ….și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat C. S., cu sediul profesional în ….., pentru divorț cu copii.
Admite în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională T.P. A. F. CNP ……., domiciliată în ……., cu locuința în fapt în ….. și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat C. S., cu sediul profesional în ….. în contradictoriu cu reclamantul principal pîrît reconvențional T. P. F. L., CNP …….., domiciliat în …. pentru divorț cu copii.
Desface căsătoria încheiată între părți la data de 08.03.2008 în Arad înregistrată la Primăria Arad sub nr……../08.03.2008, din culpă comună.
Pârâta reclamantă reconvențională reia numele avut anterior căsătoriei respectiv acela de ,, M.,,.
Stabilește locuința minorului T. P. R. I., născut la data de ….. la reclamantul principal - pârât reconvențional, cu exercitarea în comun a autorității părintești.
Stabilește obligația de întreținere datorată de pârâta reclamantă reconvențională pe seama minorului T. P. R. I., născut la data de ……. în cotă de ¼ din venitul lunar net realizat de aceasta, obligație datorată începând cu data introducerii acțiunii principale, respectiv 12.02.2015 și până la majoratul minorului, sau noi dispoziții ale instanței de tutelă.
Obligă reclamantul principal - pârât reconvențional la 40 lei cheltuieli de judecată parțiale către pârâta reclamantă reconvențională.
Cu apel în 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.
Pronunțată în ședința publică din 22.12.2015.
Președinte, Grefier
