INFRACȚIUNI DE EVAZIUNE FISCALĂ. SFERA DE APLICABILITATE A ART. 10 DIN LG.241/2005 ÎN REGLEMENTAREA ANTERIOARĂ DATEI DE 1.02.2014.

Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 55 din data de 23.01.2015

Prin sentința penală nr. 471 din data de 07.10.2014 pronunțată de Judecătoria Dorohoi, a fost achitat inculpatul HA, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală - "Reținerea și nevărsarea cu intenție, în cel mult 30 de zile de la data scadenței, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă";, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 35 alin. 1 Cod penal, în temeiul disp. art. 10, teza finală, din Legea nr. 241/2005, în forma în vigoare la data de 20.03.2013, art. 19 din Legea 255/2013, coroborat cu disp. art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

În temeiul disp. art. art. 19 din Legea nr. 255/2013, coroborat cu art. 181 și art. 91 lit. c Cod penal din 1969, i-a fost aplicată inculpatului o amendă penală în sumă de 1.000 lei.

I s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 98 din Codul penal din 1969.

S-a constatat integral recuperat prejudiciul cauzat părții civile, în sumă de 16.339 lei.

Au fost respinse, ca nedovedite, pretențiile civile formulate de partea civilă Agenția Națională de Administrație Fiscală, prin Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Dorohoi, jud. Botoșani și depuse la dosar la data de 05.09.2014 (filele 196-197).

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 750 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 399/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, jud. Botoșani a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul HA, pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevirare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că, în calitate de administrator și asociat al SC VR SRL Dorohoi, jud. Botoșani, în perioada mai 2010-martie 2013 a reținut și nu a vărsat la bugetul consolidat al statului în termen de cel mult 30 de zile de la scadență, suma de 16.339 lei reprezentând impozite și contribuții reținute prin stopaj la sursă (contribuția individuală de asigurări sociale -8.609 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați -3.537 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj de la asigurați -378 lei, impozit pe salarii 3.815 lei).

Situația de fapt mai sus menționată a fost susținută cu următoarele mijloace de probă:

Sesizare Garda Financiară,f.8-16; declarații inculpat HA, f.17-21; declarații martor CV, f. 22; adresă Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi confirmare încasare parțială,f. 34;înscrisuri procedura insolvenței, f. 55-77; adresă Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi debit restant la data de 05.03.2014, f. 78, fișa sintetică totală, f. 79-129; balanțe de verificare,f .130-167.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin adresa nr. 130803/02.04.2013 ANAF-Garda Financiară-Secția Botoșani a înaintat sesizarea penală referitoare la săvârșirea de către reprezentanții SC VR SRL Dorohoi, jud. Botoșani a infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din legea nr.241/2005 constând în reținerea și nevărsarea la bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la scadență a sumei de 13.854 lei reprezentând impozite și contribuții reținute prin stopaj la sursă (contribuția individuală de asigurări sociale 8.475 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați -2.092 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj de la asigurați -575 lei, impozit pe salarii 2.712 lei).

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că SC VR SRL Dorohoi, jud. Botoșani este înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului sub nr. J 07/535/2005, C.U.I. 17872969 cu sediul social declarat în mun. D str. GD nr._, ap._, jud. B, obiect principal de activitate ,,transporturi rutiere de mărfuri"; și a fost administrată în perioada de referință de inculpatul HA, administrator și asociat deținător a 50% din capitalul social.

La data de 20.03.2013 comisarii Gărzii Financiare Botoșani au efectuat un control inopinat la sediul SC VR SRL Dorohoi și urmare a analizei balanțelor de verificare au constatat că societatea a înregistrat sume restante în ceea ce privește impozitele și contribuțiile reținute prin stopaj la sursă în perioada 01.01.2012-20.03.2013, în cuantum total de 13.854 lei, astfel: (contribuția individuală de asigurări sociale-8.475 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați-2.092 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj de la asigurați-575 lei, impozit pe salarii 2.712 lei).

Prin adresa nr. 2199/05.03.2014 Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani-serviciul Fiscal Municipal Dorohoi a comunicat organelor de urmărire penală existența unor debite restante în ceea ce privește impozitele și contribuțiile reținute prin stopaj la sursă cu scadența cea mai veche la data de 25.05.2010, în cuantum total de 16.339 lei, astfel: (contribuția individuală de asigurări sociale-8.609 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați-3.537 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj de la asigurați-378 lei, impozit pe salarii 3.815 lei), anexând alăturat înscrisurile contabile doveditoare, respectiv fișele sintetice lunare .

Fiind audiați, inculpații au declarat că nu a dispus de sumele necesare achitării datoriilor către bugetul de stat întrucât în perioada sezonului de iarnă nu au fost înregistrate comenzi iar ulterior au fost afectați de prețurile inferioare practicate de societățile concurente.

La dosarul cauzei au fost depuse bilanțurile contabile aferente anilor 2011 și 2012, statele de plată și registrele de casă aferente perioadei mai 2012-noiembrie 2012, fișa sintetică totală privind impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Dorohoi .

Procedând la analiza operațiunilor economice înregistrate de societatea administrată de învinuit în perioada de referință, constatăm că în cazul conturilor 5121 Conturi la bănci în lei și 5311 Casa în lei au fost efectuate debitări ( încasări) cu sume net superioare valorilor reținute prin stopaj la sursă. S-a apreciat că apărarea inculpatului privind imposibilitatea plății datoriilor către stat este nefondată, neexistând o imposibilitate obiectivă, ci mai degrabă o decizie, o opțiune a acestuia de a alege între a asigura funcționarea societății cu toate obligațiile executate, implicit cele față de stat, evident neadoptată de învinuit, sau de a funcționa exclusiv în interesul său și de a rula în operațiuni comerciale toate sumele obținute, fiind efectuate doar acele plăți ce permiteau această funcționare, bunăoară plata furnizorilor și salariilor nete ale angajaților. În aceiași ordine de idei, inculpatul, în lipsa disponibilităților bănești necesare achitării obligațiilor față de bugetul de stat, avea posibilitatea reală de a înceta activitatea comercială prin dizolvarea societății.

Inculpatul a achitat în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, suma de 10.000 lei, aspect confirmat prin adresa nr. 3.719/16.04.2014 emisă de Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi, rămânând de achitat suma de 6.339 lei.

La individualizarea judecătorească a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere gravitatea faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, dar și persoana inculpatului, modul în care acesta a acționat și conduita sa procesuală.

Astfel,inculpatul are _ de ani, este administrator și asociat la SC VR SRL Dorohoi, jud. B și nu are antecedente penale.

În cursul urmăririi penale, acesta a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, declarând că o regretă.

Infracțiunea săvârșită de inculpat constă în reținerea și nevărsarea la bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la scadență a sumei de 13.854 lei reprezentând impozite și contribuții reținute prin stopaj la sursă (contribuția individuală de asigurări sociale-8.475 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați-2.092 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj de la asigurați -575 lei, impozit pe salarii 2.712 lei). Deci, suma reținută prin rechizitoriu, cu care a fost sesizată instanța de judecată este de 13.854 lei, sumă care a fost integral achitată de inculpat, între data întocmirii rechizitoriului și data sesizării instanței de judecată, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 10, teza finală din Legea nr. 241/2005, forma în vigoare la data de 20.03.2013: "(1)În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală, prevăzută de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar";.

În aceste condiții, având în vedere aspectele prezentate și temeiul legal invocat, instanța a dispus achitarea inculpatului și aplicarea unei amenzi administrative, care se va notifica în cazier.

În temeiul disp. art. art. 19 din Legea nr. 255/2013, coroborat cu art. 181 și art. 91 lit. c Cod penal din 1969, instanța a aplicat inculpatului o amendă penală în sumă de 1.000 lei.

Instanța a respins, ca nedovedite, pretențiile civile formulate de partea civilă Agenția Națională de Administrație Fiscală, prin Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Dorohoi, jud. Botoșani și depuse la dosar la data de 05.09.2014 (filele 196-197), întrucât acestea nu au fost dovedite în instanță prin înscrisuri doveditoare ori o expertiză de specialitate.

Pentru recuperarea eventualelor majorări și penalități de întârziere, s-a precizat că partea civilă se poate adresa instanței pe cale civilă.

În temeiul disp. art. 274 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi și care în esență vizează nelegalitatea sentinței apelate, în sensul că temeiul reținut de instanța de fond pentru achitare este greșit, iar pe de altă parte, având în vedere că instanța de fond a considerat că inculpatul beneficiază de o cauză de neimputabilitate specială, întrucât inculpatul a achitat prejudiciul produs, instanța trebuia să dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii unei cauze de nepedepsire.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că greșit s-a dat eficiență disp. art. 10 teza finală din Legea 241/2005, deoarece această cauză de nepedepsire este aplicabilă doar infracțiunilor de evaziune fiscală prev. expres de art. 9 din această lege, nu și celorlalte infracțiuni prevăzute de respectivul act normativ.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, dar pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul nr. 399/P/2013 din 17.06.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului HA pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Codul penal, reținându-se că valoarea totală a prejudiciului cauzat este de 16.339 lei, din care a achitat, după punerea în mișcare a acțiunii penale, suma de 10.000 lei, iar în timpul judecății a achitat și diferența de plată de 6339 lei.

Situația de fapt a fost în mod corect reținută și stabilită atât prin actul de sesizare al instanței, cât și prin hotărârea apelată, constând în aceea că în calitate de administrator și asociat al SC VR SRL Dorohoi, în perioada mai 2010- martie 2013 inculpatul a reținut și nu a vărsat la bugetul consolidat al statului în termen de cel mult 30 de zile de la scadență, suma de 16.339 lei, reprezentând impozite și contribuții reținute prin stopaj la sursă (contribuția individuală de asigurări sociale -8609 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați - 3537 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj de la asigurați - 378 lei, impozit pe salarii -3815 lei). Prin urmare, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, inculpatul a reținut și nu a virat la bugetul general consolidat al statului sume cu titlu de impozite și contribuții, prin stopaj la sursă, folosind sumele în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. De altfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, dar a precizat că nu au fost făcute cu intenție, la săvârșirea lor contribuind și alți factori.

Cu adresa nr. 76374/8.10.2014 DGRF Iași prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani a comunicat instanței de fond că inculpatul a achitat debitul în cuantum de 16.339 lei, dar nu a achitat dobânzile și penalitățile datorate până la data achitării debitului principal, în sumă de 8682 lei.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a stabilit că inculpatul a achitat în totalitate prejudiciul cauzat părții civile, în rechizitoriu menționându-se în mod expres că prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită a inculpatului este de 16.339 lei, sumă pe care acesta achitat-o integral până la primul termen de judecată.

Curtea reține însă că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. d Cod procedură penală, în loc să dispună încetarea procesului penal în temeiul art. 16 lin. 1 lit. h Cod procedură penală coroborat cu art. 10 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în cauză fiind dată o cauză specială de nepedepsire ca urmare a achitării prejudiciului.

Pe fondul cauzei, relativ la inaplicabilitatea cauzei de nepedepsire în cazul infracțiunilor prev. de art. 6 din legea 241/2005, Curtea reține că motivele sunt nefondate.

Considerăm incorect argumentul de text prin care se reține că doar la art. 9 legiuitorul ar preciza că avem de-a face cu infracțiuni de evaziune fiscală, deoarece la acesta se arată: "Constituie infracțiuni de evaziune fiscală [...]";, iar la textele de incriminare reținute de art. 3-8 legiuitorul a arătat doar că faptele acolo arătate "constituie infracțiune";, fără a mai face mențiunea că sunt infracțiuni de evaziune fiscală.

Argumentul este invalidat și de noua modificare a art. 10 care arată că "În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 [...]"; reținând expres că și infracțiunea de la art. 8 ar fi de evaziune fiscală fără ca modificarea survenită la 01.02.2014 să aducă din punct de vedere terminologic o modificare în formularea art. 8.

Formularea din art. 10, anterioară modificării din 01.02.2014, nu face referire ca sferă de aplicare a acestuia doar la art. 9 fiindcă, dacă legiuitorul ar fi dorit asta, ar fi făcut expres precizarea. Mai mult, legiuitorul a statuat că art. 10 se aplică "în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege";și nu prevăzute de art. 9.

Credem că interpretarea corectă este aceea că legiuitorul a dorit aplicarea art. 10 la toate infracțiunile din Legea evaziunii fiscale, motiv pentru care a și făcut precizarea "prevăzute de prezenta lege";.

Modificarea recentă a Legii evaziunii fiscale restrânge sfera de aplicabilitate a art. 10 alin. 1, prin menționarea expresă a art. 8 și 9, dar această situație este un argument suplimentar că sfera anterioară de aplicare a art. 10 alin. 1 conținea toate infracțiunile din Legea 241/2005 (art. 3-9).

Așa fiind, pentru cauzele a căror judecată nu s-a definitivat înainte de 1.02.2014, art. 10, astfel cum era el în formularea anterioară, este lege penală mai favorabilă sub aspectul sferei infracțiunilor la care se aplică, precum și cu privire la faptul că, anterior, art. 10 prevedea și cauze de nepedepsire. Ulterior modificării din 01.02.2014, acesta devine o cauză de reducere a pedepsei, fără a mai conține prevederile referitoare la nepedepsire.

În consecință, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi împotriva sentinței penale nr. 471 din data de 17.10.2014 a Judecătoriei Dorohoi, pe care o va desființa în parte, numai sub aspectul susmenționat, iar în rejudecare, în baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 lin. 1 lit. h Cod procedură penală coroborat cu art. 10 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, va înceta procesul penal față de inculpatul HA pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea 241/2005

În temeiul art. 91 lit. c Cod penal din 1968 se va aplica inculpatului HA sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.

Întrucât prejudiciul efectiv cauzat a fost achitat, se va ridica măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța 399/P/2013 din data de 30.12.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, asupra apartamentului compus din 3 camere și dependințe, situat în mun. D, str. GD, nr. _, bl. _, ap. _, jud. B, din care inculpatul intimat HA deține o cotă de 5/8 conform certificatului de moștenitor nr.199/18.08.2005.

În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, d-nul avocat CA, se înaintează din fondul Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre INFRACȚIUNI DE EVAZIUNE FISCALĂ. SFERA DE APLICABILITATE A ART. 10 DIN LG.241/2005 ÎN REGLEMENTAREA ANTERIOARĂ DATEI DE 1.02.2014.