Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete. Jurisprudență Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Sentinţă penală nr. 215 din data de 18.06.2013
Prin rechizitoriul de 220 pagini al PARCHETULUI de pe lângă Î.C.C.J. - Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M.E.M., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni :
- asociere infracțională în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, prev. de art.8 din L.39/2003 raportat la art.323 cod penal;
- trafic de persoane și trafic de minori în formă continuată, prev. de art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 modificată cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și art.13 alin.1,2,3 raportat la art.12 alin.2 lit.a din L.678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal;
- proxenetism, prev. și pedepsită de art.329 cod penal.
Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecat, tot în stare de arest preventiv și inculpatul C.C., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni :
- asociere infracțională în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, prev. de art.8 din L.39/2003 raportat la art.323 cod penal;
- trafic de persoane majore și minore în formă continuată, prev. de art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și art.13 alin.1,2,3 cu referire la art.12 alin.2 lit.a din L.678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal;
Faptele reținute în sarcina inculpatului M.E.M. constau în aceea începând din anul 2002 a gestionat o adevărată afacere de prostituție prin asociere infracțională cu mai mulți complici, care i-au furnizat material de exploatare sexuală, în cadrul căreia mai multe tinere, în principal minore au fost exploatate sexual iar altele au acceptat să practice prostituția de bună voie, în vederea obținerii unui beneficiu financiar comun traficantului proxenet, revenindu-i procentul maxim din profitul realizat.
Tot în sarcina inculpatului M.E.M. s-a mai reținut că :
- în vara anului 2002, în legătură infracțională cu un recrutator inițial
(G.I.) care i-a pus-o la dispoziție, a constrâns-o pe V.O.D., victimă majoră, să practice prostituția timp de 18 luni, determinând-o să întrețină raporturi sexuale în apartamente închiriate, în zone ultracentrale din capitală, pentru obținerea de beneficii financiare ilicite în interes propriu;
- în cursul anului 2004 a recrutat-o prin abuz afectiv pe victima minoră
S.B. în vârstă de 16 ani pe care a determinat-o să practice prostituția pentru o perioadă de 1 (un) an de zile, în apartamente din capitală, în scopul obținerii de beneficii financiare ilicite;
- în cursul anului 2004, în colaborare infracțională cu suspectul P.O., care i-a vândut-o pentru o sumă de bani, sub promisiunea mincinoasă a unui loc de muncă decent, a recrutat-o pe victima majoră Ș.M., pe care, prin constrângere fizică și psihică a exploatat-o sexual în apartamente închiriate în capitală, până în 2008 când l-a reclamat la poliția din București;
- în 2005 - 2006 a recrutat-o pe victima minoră R.G., prin intermediul inculpatului C.C., pe care a exploatat-o sexual 7-8 luni, în apartamentele închiriate din capitală, pe care le utiliza în acest scop ilicit;
- în cursul anului 2005 i-a fost pusă la dispoziție de C.C. și defunctul D.D.C. victima majoră A.M. care a fost constrânsă să se prostitueze în favoarea sa și a altor acoliți, o perioadă de 6 luni de zile în apartamentele închiriate în acest scop;
- în 2006 victima minoră S.M.C. în vârstă de 15 ani a fost exploatată sexual fiind obligată să practice prostituția o perioadă de 2 ani cu intermitențe în apartamentele închiriate în București;
- în cursul anului 2008 a recrutat-o prin înșelăciune pe victima majoră Ș.R. (fostă G.), pe care a și abuzat-o sexual și pe care a obligat-o prin acte de amenințare și șantaj să practice prostituția în apartamente închiriate în București, pentru o perioadă de o săptămână, activitatea de exploatare sexuală a acesteia fiind stopată ca urmare a denunțului penal formulat de Ș.M.;
- în cursul anului 2008 profitând de starea de confuzie pronunțată a victimei minore D.S., datorată unor împrejurări extrem de grave privind persoana sa, prin acte de înșelăciune directă a recrutat-o pe aceasta și a determinat-i să practice prostituția, pentru o perioadă de o lună, în beneficiul său prioritar, în apartamente închiriate în capitală;
- profitând de situația materială deficitară a numitei M.S.E. a îndemnat-o și i-a înlesnit practicarea prostituției, în apartamente închiriate în București, în intervalul 2003 - 2005, obținând foloase necuvenite de pe urma acestei îndeletniciri ilicite.
Activitatea infracțională a inculpatului C.C. constă în aceea că, începând cu anul 2005, în vederea obținerii de beneficii financiare ilicite a dezvoltat colaborări infracționale în forma unei asocieri infracționale cu mai mulți întreprinzători iliciți, care acționau pe linia exploatării sexuale a unor tinere, printre care și cu inculpații M.E.M. și cu defunctul D.D.C., punând la dispoziție, în timp, mai multe tinere minore și majore, în vederea practicării prostituției, printre care Ș. (fostă G.) R. și A.M. (victime majore) și R.G., victimă minoră.
În mod concret, în sarcina inculpatului s-a reținut că :
- în cursul an ului 2005 a recrutat-o prin înșelăciune (promisiunea unui loc de muncă decent) pe victima majoră Ș.R. (fostă G.), punând-o la dispoziția inculpatului M.E.M. în scop de exploatare sexuală, care a constrâns-o să întrețină raporturi sexuale pe bani, în apartamente închiriate în capitală, exploatarea sexuală a acesteia fiind stopată ca urmare a denunțului formulat de Ș.M.;
- în cursul anilor 2005 - 2006 a recrutat-o pe R.G., minoră la momentul racolării, profitând de vulnerabilitatea economică a acesteia, după care a predat-o inculpatului M.E.M., în scop de exploatare sexuală, victima practicând prostituția 7-8 luni închiriate de M.E.M. prin interpuși;
- profitând de dificultățile materiale cu care se confrunta R.R. care avea în grijă un copil minor a determinat-o să plece în Italia, după împlinirea vârstei de 18 ani, unde a practicat prostituția în perioada 2004 - 2006, obținând beneficii financiare din exploatarea sexuală a acesteia.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr.1496/110/16 martie 2012, primul termen de judecată fiind fixat la 26 aprilie 2012.
La termenul din 7 iunie 2012 ambii inculpați au făcut cunoscut că nu înțeleg să fie judecați după procedura simplificată.
Cercetarea judecătorească s-a desfășurat anevoios pe parcursul unui an de zile, datorită gradului ridicat de dificultate ale dosarului și comportamentului unuia dintre inculpați, care a făcut tot ceea ce i-a stat în putință pentru tergiversarea soluționării cauzei.
În cursul cercetării judecătorești;
- au fost audiate, în detaliu, la solicitarea instanței victimele Ș.
M. (fila 216-220 vol.I), R.G. (fila 221, 222 vol.I), R.R. (fila 223, 224 vol.I), S.B. (fila 291,2912 vol.I), Ș.R. (fila 19-21 vol.II), M.S.E. (fila 50-53 vol.II), A.M. (fila 65 vol.III);
- au fost audiate, la solicitarea instanței inculpații M.E.M. (fila 25,95 vol.II, fila 162 - 167 vol.III) și C.C. (fila 22, 96 vol.II);
- au fost audiați martorii din lucrări : C.L. (fila 192,193 vol.II dosar urmărire penală), C.C.S. (fila 61 vol.III), A.V. (fila 62 vol.III), Ș. S.G. (fila 68 vol.III), M.G. (fila 69 vol.III), B.A. și D.M.M. (fila 160,161 vol.III);
- au fost audiați martorii propuși de către inculpați : S.C.F. ( fila 194 vol.II), D.M. (fila 195 vol.II), D.A.M. (fila 286,287 vol.II), A.E. (fila 288 vol.II), L.I.S. (fila 63,64 vol.III);
- victima K.O.D. (fostă V.) stabilită în străinătate la o adresă necunoscută, a trimis la dosar un memoriu prin care a arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și că nu are pretenții civile în cauză, solicitând ca cei vinovați să fie trași la răspundere penală pentru faptele comise în dauna sa ( fila 275-276 vol.I dosar urmărire penală);
- la data de 08 noiembrie 2012 s-a depus o cerere de instituire sechestru asigurator, solicitată favorabil prin ÎNCHEIEREA din 7 martie 2013, după ce au fost identificate bunurile inculpatului M.E.M. (fila 150 vol.II);
- s-au depus la dosar acte medicale (fila 165 vol.II);
- s-au depus memorii la dosar din partea inculpaților și acte în circumstanțiere (fila 61 vol.I, fila 120, 121 vol.I, fila 142, 143 vol.I, fila 159 - 165 vol.II, fila 197 - 219 vol.II, fila 67 vol.III, fila 76 - 77 vol.III, fila 90-94 vol.III, fila 182-196 vol.III, fila 205-216 vol.III, fila 236-238 vol.III);
- printr-un memoriu expediat la dosar, din străinătate, martorul din lucrări T.G.Ș., avocat de profesie, a făcut cunoscut că își mențiune declarațiile sate în cursul urmăriri penale și că nu mai are nimic de adăugat (fila 248,249 vol.III); declarația acestuia de la urmărirea penală, se află la fila 30-34 vol.III dosar urmărire penală);
- s-a analizat periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor 2 (doi) inculpați, ultima încheiere de menține a prevenției acestora din 28 mai 2013, fiind infirmată de către instanța de recurs (d.p.606/31 mai 2013 a Curții de Apel Bacău pronunțată în dosarul nr.1496/110/2012), care a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată împotriva celor doi, cu măsura restrictivă de libertate, a obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, din cele XII volume ale dosarului de urmărire penală și III volume la instanța de fond, se rețin următoarele :
În fapt :
Prin rezoluția nr.647/C2/2011 din 22 iulie 2011 procurorul general al României a infirmat ca nelegală soluția de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorul D.D.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.329 alin.2,3 cod penal, dispusă în dosarul nr.391/P/2044 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, dispunându-se preluarea cauzei susmenționate de către procurori din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ - Secția de urmărire penală și criminalistică, în vederea continuării cercetărilor și soluționării cauzei (fila 88-90 vol.III dosar urmărire penală).
Prin ordonanța 857/P/2011 din 25 iulie 2011, Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Secția de urmărire penală și criminalistică a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea DIICOT (fila 91 vol.III dosar urmărire penală).
Prin adresa nr.20/CD/2011 din 26 iulie 2011 Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, dosarul a fost trimis la Serviciul Teritorial Bacău al DIICOT (fila 87 vol.III dosar urmărire penală).
Denunțul din 6 martie 2008 al victimei Ș.M. (fila 16-19) formulat împotriva lui M.E.M. ș.a. a declanșat efectuarea de cercetări penale în dosarul nr.4121/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, care a fost declinat la Bacău și înregistrat inițial sub nr.45D/P/2010 la Serviciul Teritorial DIICOT Bacău.
Ca urmare a denunțului, M.E.M. a fost învinuit pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, fapta prevăzută și pedepsită de art.329 alin.1 cod penal, constând în aceea că în perioada 2003 - 2008 a îndemnat și înlesnit practicarea prostituției de către mai multe fete, printre care Ș.M. și G. R., în diferite apartamente de pe raza capitalei, închiriate în acest scop pe numele fetelor, sumele de bani proveniți din această activitate fiindu-i predate lui M.E.M., fetelor revenindu-le o mică parte din aceste sume (fila 27 vol.III dosar urmărire penală).
C.C. a fost cercetat în dosarul 111D/P/2009 al DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău fiind suspectat că racolează tinere fete din județul Bacău, pe care împreună cu M.E.M. zis G. le trimite la București, facilitându-le și în cele mai multe cazuri obligându-le la practicarea prostituției și beneficiind de foloase obținute din "prestația"; acestor tinere.
Pe rolul DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău a mai existat în lucru dosarul 17D/P/2008 având ca obiect declarațiile victimei A.M. care în 2005 a fost preluată de D.D.C. și C.C. și a ajuns să practice prostituția prin constrângere fizică, în favoarea lui M.E.M., o perioadă de 6 luni de zile.
Stabilindu-se că D.D.C., M.E.M. și C.C. au colaborat pe linia exploatării sexuale a mai multor tinere care au fost determinate/constrânse/obligate să se prostitueze, dosarele de mai sus au fost conexate, cauza formând astfel obiectul dosarului 130 D/P/2009 al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT, cei trei fiind suspectați nu numai de proxenetism ci și de trafic de ființe umane (minore și majore).
Potrivit art.329 cod penal proxenetismul constă în îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției, sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană.
Recrutarea unei persoane pentru prostituție ori traficul de persoane în acest scop, precum și constrângerea la prostituție , constituie o formă agravată a infracțiunii de proxenetism.
Dacă fapta prevăzută în alin.(1) sau (2) este săvârșită față de un minor sau prezintă un alt caracter grav, pedeapsa prevăzută de lege este mai aspră.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate să servească, direct sau indirect, la comiterea infracțiunii prevăzute în alin.(1)-(3) și cele care au dobândite prin săvârșirea acesteia se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Tentativă se pedepsește :
Potrivit art.12 din L.678/2001, constituie infracțiunea de trafic de persoane, recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se opune sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoana care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane.
Există o formă agravantă a infracțiunii de trafic de persoane, dacă fapta a fost săvârșită în urna din următoarele împrejurări:
- de două sau mai multe persoane împreună;
- s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a
sănătății.
Traficul de minori este reglementat de art.13 din L.678/2001 și constă în
recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia.
Dacă fapta prev. la alin.(1) a fost săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoana care are autoritate asupra minorului, realizează conținutul formei agravante a infracțiunii de trafic de minori.
Potrivit art.16 din L.678/2001, consimțământul persoana, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.
Potrivit art.20 din L.678/2001, persoana supusă traficului de persoane care a săvârșit, ca urmare a exploatării sale, infracțiunea de prostituție nu se pedepsește.
Potrivit art.19 din L.678/2001, la fel ca și în cazul proxenetismului, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor prev. în L.678/2001, ori cele care au servit la săvârșirea acestor infracțiuni, sunt supuse confiscării speciale.
Prin Decizia nr.XVI/2007, publicată în M.Of.542/17 iulie 2008 a ÎCCJ - Secțiile Unite s-a făcut distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane și proxenetism.
Prin ÎNCHEIEREA 146/23 decembrie 2011 a Tribunalului Bacău, pronunțată în dosarul nr.6854/110/2011 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților D.D.C., M.E.M. și C.C. pe o durată de 29 zile.
Prevenția celor trei inculpați a fost prelungită prin încheierile Tribunalului Bacău nr.8/17 ianuarie 2012 și 26/14 februarie 2012.
În cursul urmăririi penale, inculpatul D.D.C. a murit, motiv pentru care prin rechizitoriu s-a dispus încetarea urmăriri penale față de susnumitul, în judecată fiind trimiși doar inculpații M.E.M. și C.C..
În 2002, pe când avea 31 de an i și doar liceul terminat, M.E.M. a venit în capitală, locuind pe la prieteni, apoi cu chirie, cu gândul de a intra în afaceri. Referitor la studiile sale, la data de 12 martie 2009 inculpatul a declarat că este absolvent a 12 clase (fila 28 vol.III dosar urmărire penală), pentru ca prin declarațiile ulterioare să precizeze că are studii superioare, fără a preciza ce facultate a terminat și când anume, dacă a profesat vreodată în domeniul în care s-a pregătit, declarând ocupația de M., administrator de firmă.
Venind în capitală, inculpatul s-a hotărât să pună bazele unei afaceri de prostituție.
Este posibil ca să-i fi venit această ideea datorită faptului că a fost clientul unor astfel de "stabilimente"; de care era "invadată capitala"; și a văzut cum se desfășoară o astfel de activitate. Pentru el era chiar un motiv de laudă că a frecventat saloane de masaj erotic, unde se practica și prostituția. Că în capitală existau multe saloane de acest fel a dovedit-o prin depunerea la dosar a mai multor ziare, cu publicitate agresivă pentru prostituție.
Pentru afacerea de prostituție, îi erau necesare câteva apartamente închiriate, colaboratori care să-i furnizeze tinere cu aspect plăcut care urmau să se prostitueze, publicitate prin presă și prin localuri/cluburi, din serviciile sexuale prestat de fete urmând a-și recupera investiția făcută prin achitarea chiriei inițiale, achiziționarea de telefoane mobile pentru fiecare tânără, fetele plătindu-și hainele, hrana, chiria, facturile telefonice, utilitățile apartamentului ș.a.
Având un coeficient de inteligență ridicat, deoarece a absolvit un liceu de elită din Bacău, fiind chiar și olimpic, ajungând chiar la faza județeană a avut grijă ca să-și desfășoare activitatea infracțională cu prudență, pentru a nu da de bănuit, a nu fi depistat și tras la răspundere penală.
Inculpatul M.E.M. nu era cunoscut cu antecedente penale însă intrase în conflict cu legea, deoarece primise o amendă administrativă de 1000 lei pentru evaziune fiscală prev. de art.13 din L.87/1994 și a executat 10 zile amendă pentru un furt comis în Germania, la valoarea de 15 euro/zi (fila 92 vol.II dosar urmărire penală).
Oficial, inculpatul M.E.M. se prezenta ca fiind M.. Solicitându-se însă relații cu privire la firmele pe care le administrat, s-a constatat că nu era administratorul de drept al nici unei firme, nici asociat, membru asociat în întreprinderi individuale sau familiale, comerciant, persoană fizică autorizată, nu a figurat ca având conturi bancare (fila 69, 71 vol.II dosar fond) ceea ce înseamnă că inculpatul nu a fost un stâlp al societății așa cum se prezenta "sunt om de afaceri, nu infractor, cu afaceri la vedere și cu un rulaj de aproximativ 500.000 euro"; (fila 136 vol.I dosar urmărire penală). Se pare că ar fi fost administratorul de fapt al afacerilor soției sale.
Inculpatul a avut grijă ca să desfășoare activitatea ilegală de prostituție, păstrându-și mâinile curate.
Astfel că nu a închiriat apartamentele unde se desfășura activitatea de prostituție, pe numele său și nu dădea el anunțurile la mica publicitate.
Pentru a-și păstra aparențele de om corect, avea nevoie de o colaboratoare dintre prostituate care să le învețe pe tinere cum să se prostitueze, să le transmită tarifele, programul, regulile, să încaseze banii, să țină contabilitatea primară a câștigurilor, să facă plățile pentru utilități, să-i predea banii care i se cuveneau. Inculpatul nu a înțeles ca persoana respectivă să aibă calitatea de asociat al afacerii de prostituție, cu care să împartă câștigul ci să fie un fel de șefă, cu autoritate printre prostituate, exploatată însă ca toate celelalte și chiar mai dur. Dacă vreuna dintre fete avea păduchi, pentru că recrutarea acestora se făcea din zonele defavorizate ale societății, persoana de încredere a inculpatului trebuie să știe cum să acționeze.
Inculpatul a avut grijă ca să nu se prezinte în fața tinerelor ca fiind "patronul"; afaceri de prostituție, însă le-a cunoscut pe toate deoarece fără avizul său nu era acceptată să se prostitueze nici o tânără, cu cele mai frumoase dintre ele întreținând relații sexuale, având grijă să pară cât mai cinstit față de ele, scăzând c/val. prestațiilor sexuale prestate din obligațiile pe care le aveau față de "firmă";.
Fetele erau mutate în mai multe apartamente, pentru a nu se împrieteni între ele și a nu se coaliza împotriva sa și mai ales pentru a nu-l fura.
Inculpatul era conștient că exploatarea fetelor era cruntă și că se putea aștepta oricând la o răzmeriță din partea lor. Erau greu de stăpânit atâtea fete, astfel că și din acest motiv avea neapărată nevoie de un colaborator devotat, de încredere.
Fetele aveau de îndeplinit o normă săptămânală, constând într-un anumit număr de clienți. Ele încasau banii de la clienți, însă erau obligate să predea inculpatului 80 % din ceea ce primeau, prin intermediul persoana de încredere. Niciodată inculpatul nu a încasat bani de la fetele care se prostituat în interesul său.
Tinerele știau că sunt controlate cu privire la sumele încasate, deoarece primeau clienți trimiși chiar de către inculpat care îi spuneau ce preț au plătit pentru serviciile sexuale prestate.
Fetele dacă își îndeplineau "planul"; se puteau prostitua și în propriul lor interes, având chiar și o anumită libertate de mișcare, însă "norma"; era greu de îndeplinit.
La început a închiriat unul, apoi două apartamente, în scopul desfășurării activității de prostituție, la final având 7 (șapte) apartamente și aproximativ 40 de victime, obligate să se prostitueze.
Că afacerea a mers bine o dovedește împrejurarea că în 2003 inculpatul a reușit să-și cumpere un apartament în capitală. Până în 2005 a avut un autoturism C., ulterior achiziționându-și mașini de lux.
N-au fost identificați toți colaboratorii inculpatului M.E.M., prin rechizitoriu disjungându-se cauza penală față de alți subiecți infracționali, în vederea continuării cercetărilor penale cu privire la infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.8 din L.39/2003 și art.12,13 din L.678/2001.
Nu toate victimele au fost recrutate prin intermediari, ci chiar inculpatul proceda la recrutarea acestora, de multe ori în cafeneaua deschisă la M.B., de către soția sa.
Cronologia activității infracțională s-a desfășurat, după cum urmează:
V.O.D., actual K., în vara anului 2004 se afla în căutarea unui loc de muncă onest. Întâlnindu-se întâmplător, în tren, cu G.I., prietenul din copilăria sa petrecută în județul Bacău, i-a spus că se află în căutarea unui loc de muncă. Acesta în loc să o ajute în mod cinstit a pus-o în legătură cu inculpatul M.E.M., care i-a cerut numitei Ș.M. să o aducă de la gară.
În același tren, V.O.D. o cunoscuse și pe Ș.M., însă aceasta nu-i spusese lui M.E.M., unde și cum anume a cunoscut-o și că au stat împreună la mare câteva zile.
Din declarațiile M. Ș.(fila 52, 78 vol.II dosar urmărire penală) rezultă că M.E.M. îl cunoștea pe G.I., unul din cei care recrutau pentru inculpat resurse umane pentru exploatare sexuală.
Din declarația părții vătămate V.O.D. aflată la fila 190, 191, 201 - 204 vol.II dosar urmărire penală, rezultă că se consideră victimă a traficului de persoane, deoarece a fost recrutată prin înșelăciune. Inițial i s-a promis slujba de damă de companie, fără să fie obligată să întrețină raporturi sexuale cu clienții, apoi a oferit masaj de relaxare, tot fără raporturi sexuale, ca până la urmă, după vreo săptămână să fie obligată să se prostitueze.
M.E.M. se informase de la G.I. cu privire la situația familială a părții vătămate, dificultățile materiale cu care se confrunta.
S-a prostituat împreună cu Ș.M., în același apartament din capitală și a constatat că aceasta "ținea un caiet în care menționa clienții și ce sume dădeau"; fiecare. Clienții veneau ca urmare a unor anunțuri date la ziar de către M.E.M., în care erau indicate numerele de telefon la care puteau fi contactate. Încă de la început a primit de la inculpat un telefon mobil, la fel ca și Ș.M., la care sunau clienții., Tariful era de 2000 lei vechi pentru ½ h, de client. Era obligată să aibă 5-6 clienți zilnic. Din suma de 2000 lei, primea 500 lei vechi, diferența încasând-o inculpatul M.E.M.. Clienții soseau după prânz, până la miezul nopții. Când făceau cumpărăturile (alimente ș.a.), s-a întâmplat să fie transportate de către M.E.M. cu mașina, de multe ori acesta era singur, însă o dată era însoțit de D.D.C., pe care l-a recunoscut din planșa foto (fila 210 vol.II dosar urmărire penală).
De la Ș.M., partea vătămată a înțeles că inculpatul M.E.M. se întreținea din banii obținuți de fete din prostituție, aflând că avea și alte tinere în aceiași situație.
Partea vătămată V.O.D. s-a prostituat astfel aproximativ un an și jumătate. A evitat să-l enerveze pe M.E.M., întrucât aflase de la el " că are multe relații și se poate descurca în orice situație";.
Partea vătămată nu a înțeles să se constituie parte civilă cu toate că și-a dat seama că "G. a obținut mulți bani de pe urma sa";.
Făcând un calcul sumar, partea vătămată a apreciat că într-un an de zile a pus la dispoziția lui G. suma de 2.400.000.000 lei vechi, însă ea s-a prostituat un n și jumătate. Întrucât nu a mai rezistat, a plecat.
Nici în cursul judecății, K.O.D. (fostă V.) nu a înțeles să se constituie parte civilă în cauză, solicitând ca cei vinovați să suporte rigorile legii (fila 275 - 276 vol.I dosar urmărire penală).
În cursul urmăririi penale l-a recunoscut pe inculpatul M.E.M. după planșa foto (fila 192 vol.II dosar urmărire penală). A recunoscut-o și pe Ș.M. (fila 199 vol.II dosar urmărire penală), declarațiile acestora coroborându-se perfect.
Despre V.O.D. inculpatul a declarat că a fost amendată contravențional de Poliția in Constanța pentru prostituție. Cu acel prilej ar fi fost amendată și Ș.M., tot pentru prostituție.
Declarațiile părții vătămate V.O.D. infirmă declarațiile inculpatului M.E.M. potrivit cărora nu ar fi colaborat cu defunctul D.D.C..
Din cele ce se vor arăta în continuare se va vedea că D.D.C. de câte ori venea în capitală era găzduit în unul din apartamentele închiriate de M.E.M.. Din interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice ale lui D.D.C. a rezultat că acesta i-a spus unui anume A. că M.E.M. are la dispoziție mai multe fete care practică prostituția, pe care le-a numit c---e.
Partea vătămată A.M., prin intermediul unei cunoștințe comune din județul Bacău, la sfârșitul anului 2004, l-a cunoscut pe N.B. (numele corect fiind I.G.), care deținea un local în județul Bacău. I s-a promis o slujbă de ospătar/barman, însă ajungând acolo a fost obligată să se prostitueze în favoarea patronului, care a vândut-i lui C.C., din Moinești, care a obligat-o să se prostitueze în folosul său un an de zile, tariful fiind de 70-100 lei pentru ½ h. Victima a precizat că în această perioadă, inculpatul C.C. era contactat telefonic de oameni influenți din municipiul Bacău (C.T., D.D., D.D.) care preluau fetele (pentru că în aceeași situație s-au mai aflat și A., I., C., A.) de la inculpatul C.C. pentru aproximativ o săptămână și le cazau în Hotelul "D."; din Bacău, unde aceștia le trimiteau clienți cu care să întrețină raporturi sexuale contra unor sume de bani care erau încasate în totalitate de D.D., C.T. și D.D., bani din care o cotă parte îi reveneau și inculpatului C.C..
Timp de 1 (un) an de zile a practicat prostituția pentru C.C., defunctul D.D., C.T. și D.D., întreținând raporturi sexuale cu peste 150 de clienți.
În luna mai 2005, în contul unei datorii avute la inculpatul M.E.M. zis G., inculpatul C.C. a vândut-o acestuia pe A.M. și astfel a ajuns în București, prin intermediul defunctului D.D.C., fiind dusă cu mașina de către C.C., într-un apartament pe C.M. unde a găsit și alte fete, care practicau prostituția pentru M.E.M..
Partea vătămată a precizat că a practicat prostituția pentru acesta o perioadă de 6 luni, fiind obligată să întrețină raporturi sexuale cu peste 300 de clienți, banii rezultați din aceste activități fiind încasați în totalitate de traficanți.
Partea vătămată a mai arătat că în aceeași situație cu ea s-au mai aflat alte 20 de tinere, printre care, I. din Iași, I. in Comănești, M. din Moinești, A. și A. din Moinești, E. din - Bacău, G. din București, M. ș.a.( fila 105-112 vol.II dosar urmărire penală).
Partea vătămată i-a recunoscut de pe planșa foto pe inculpatul M.E.M. (fila 118-119 vol.II dosar urmărire penală), pe inculpatul C.C. (fila 132, 133 vol.II dosar urmărire penală) și pe D.R.D. (fila 125 doar urmărire penală).
Partea vătămată A.M. nu s-a constituit parte civilă nici în instanță cu prilejul audierii sale la termenul din 4 aprilie 2013, precizând că în 2008, când a dat primele declarații nu a spus minciuni. Partea vătămată a mai arătat că a fost nevoită să facă un tratament datorită traumelor prin care a trecut. Nu a contestat planșele foto de la fila 118-119 vol.I dosar urmărire penală (fila 65 vol.III dosar fond).În cuprinsul rechizitoriului se arată că partea vătămată A.M. a fost victima infracțiunii de trafic de persoane.
Partea vătămată D.S., județul Bacău, în clasa a IX-a a abandonat liceul pentru că a intrat în conflict cu părinții datorită faptului că a rămas însărcinată și a fost nevoită să facă avort.
Întrucât tânărul cu care rămăsese însărcinată i-a scos vorbe urâte în sat, s-a hotărât să plece în lume, ca să uite prin ceea ce a trecut, mai ales că părinții săi plecase la muncă în străinătate.
Înainte de a pleca în străinătate, părinții i-au lăsat bani astfel că nu sărăcia a îndemnat-o să plece de acasă.
La cafeneaua inculpatului M.E.M. a cunoscut-o mai întâi pe Ș.M.. Acesta aflând că este minora i-a cerut ca să revină pentru a sta de vorbă cu M.E.M.. Când a vorbit cu inculpatul, la începutul anului 2008 a fost întrebată dacă vrea să meargă cu clienții contra cost, câștigurile urmând a fi împărțite, răspunzând afirmativ. Partea vătămată a precizat că până atunci nu a mai practicat prostituția. La o săptămână după discuția cu inculpatul M.E.M. a plecat la București împreună cu Ș.M., care, cu banii primiți de la G. a închiriat un apartament. Tot din banii lui a dat și anunțuri la ziar și a ținut cheltuielile apartamentului. Cu siguranță Ș.M. i-a spus lui M.E.M. că partea vătămată era minoră. Apartamentul închiriat se afla în București. În acel apartament a mai locuit o fată G. R. care practica prostituția tot pentru G.. Toate 3 (trei) aveau telefoane mobile primite de la inculpatul M.E.M., care de regulă a suna pe Ș.M.. A avut aproximativ 5 clienți pe zi iar banii erau dați personal M. Ș.care oprea partea lui G. și îi dădea diferența. Timp de o lună cât s-a prostituat, a strâns pentru ea 1.200 lei.
S-a îmbolnăvit de rinichi, a fost luată cu salvarea și telefonic l-a anunțat pe M.E.M. că nu mai vrea să aibă de o face cu el și că nu mai vrea să practice "prostituția pentru el";.
Fiind audiată de către procuror, partea vătămată a precizat că se consideră victimizată sub aspectul activității de prostituție în beneficiul inculpatului M.E.M.
Ș.M. și G. R. i-au propus să le însoțească la Poliția capitalei pentru a depus o reclamație împotriva lui M.E.M.. Deși avea convingerea că ar fi corect să-l reclame la poliție pentru că obține bani din exploatarea sexuală a fetelor, fiind și ea tot o victimă nu le-a însoțit la Poliția capitalei pentru că nu voia să afle părinții săi că s-a și prostituat, ar fi fost prea mult pentru părinții săi, având în vedere abandonul școlar și avortul făcut.
Din planșa foto prezentată de procuror l-a recunoscut pe inculpatul M.E.M. (fila 164-167, 175-179 vol.II dosar urmărire penală).
Declarația părții vătămate D.S. se coroborează cu declarația M. Ș., numai că prima discuție între cele două a avut loc în decembrie 2007. Tot în decembrie 2007, inculpatul M.E.M. a stat de vorbă și cu minora, pe atunci D.S.
Inculpatul a fost acel care a hotărât ca D.S. să se prostitueze în același apartament în care va locui Ș.M. și la refuzul acesteia i-a spus că nu ea este cea care decide.
Ș.M. a confirmat că a primit de la inculpatul M.E.M. suma de 600 euro pentru închirierea unui apartament într-o zonă bună din capitală, pe care l-a și închiriat. Susnumita a confirmat că ultimele fete cu care s-a prostituat au fost S.M. și R. (fila 65 vol.II dosar urmărire penală).
Partea vătămată D.S. nu a înțeles să se constituie parte civilă în cauză.
Partea vătămată Ș.R. fostă G., născută la 26 decembrie 1987 a fost victima traficului de persoane de care se fac vinovați inculpații C.C. și M.E.M..
Inculpatul C.C. aflase de la iubita sa din acea vreme că în 2008 G. R. se afla în căutarea unui loc de muncă cinstit. Era o fată cuminte, cu principii morale bine conturate, care din păcate nu putea fi ajutată de către părinții săi, care nici măcar nu se aflau în țară, fiind și despărțiți pe deasupra.
Iubita lui C.C. din 2008 era verișoară cu G. R., actual Ș.
Inculpatul o cunoștea de pe vremea când era doar o fetiță, unchiul fetei a fost coleg de școală cu inculpatul C., carte locuia în același bloc cu bunica fetei, fusese prieten cu fratele fetei.
Aflând că G. R. actual Ș. dorește să se încadreze în muncă, inculpatul C.C. s-a oferit să o ajute, punând-o în legătură cu inculpatul M.E.M., care i-a promis o slujbă onorabilă într-o cafenea care urma să se deschidă în capitală.
Pentru aceasta a plecat la București.
A fost cazată în același apartament cu M. Ș., care i-a menținut incertitudinea privind viitorul loc de muncă.
Fiind frumoasă, inculpatul M.E.M. și-a bătut joc de ea, obligând-o să întrețină cu el raport sexual oral, învederându-i că acest gen de îndeletniciri va avea în continuare. Atunci a înțeles că a fost înșelată cu privire la oferta de muncă și că este obligată să se prostitueze pentru M.E.M..
Șocul suferit a fost atât de puternic încât nu și-a revenit nici în 2012 deoarece a plâns cu prilejul audierii sale, care a avut loc la data de 4 octombrie 2012 (fila 19-21 vol. II dosar fond).
Cu prilejul audierii acestei victime, inculpatul C.C. a stat tot timpul cu capul plecat, probabil de milă ori de rușine, în timp ce inculpatul M.E.M. a avut o asemenea comportare încât instanța a înțeles că nu degeaba câteva părți vătămate au solicitat protecția autorităților și să fie audiate în condițiile art. 77/1 Cod procedură penală.
La rândul său și Ș.M. a fost obligată să se prostitueze de M.E.M., prin constrângere și șantaj.
Ș.M. i-a promis că va găsi o cale de scăpare, pentru a pune capăt calvarului.
Partea vătămată Ș.R. fostă G. s-a prostituat timp de o săptămână, banii primiți i-a predat M. Ș. care i-a dat inculpatului M.E.M., tariful fiind de 180-200 lei/h.
Victima Ș.R. l-a recunoscut după planșa foto pe inculpatul M.E.M. (fila 61, 65 vol. III dosar urmărire penală) și a confirmat împrejurarea că Ș.M. a avut inițiativa de a divulga activitatea infracțională a inculpatului susmenționat.
Declarațiile victimei Ș.R. aflate la fila 57-60 vol. III dosar urmărire penală, 155-160 vol. II dosar urmărire penală se coroborează cu declarațiile victimei Ș.M., și ale inculpatului C.C., care a susținut că nu a avut să-i facă nici un rău, socotindu-l vinovat pe M.E.M., dacă este adevărat ce a declarat partea vătămată Ș.R..
Partea vătămată Ș.R. fostă G. se consideră o victimă a inculpatului M.E.M., însă nu a înțeles să se constituie parte civilă în cauză.
Partea vătămată R.G., a fost victima traficului de persoane, pe vreme când avea în jur de 17 ani, după ce absolvise 10 clase, la școala profesională de croitorie.
Întrucât nu-și găsise un loc de muncă în meseria sa, din cauza sărăciei era dispusă să facă orice, chiar și să se prostitueze deși nu mai făcuse acest lucru și nu prea știa ce înseamnă.
Prin intermediul vecinei sale R.R. l-a cunoscut pe inculpatul C.C., care, aflând că din cauza dificultăților materiale R.G. este dispusă să facă orice a vândut-o inculpatului M.E.M. care avea în București o afacere de prostituție, pentru a stinge o datorie pe care o avea față de acesta.
Când a fost transportată în capitală, împreună cu ea a mai fost o fată A., căreia i se spunea "veverița";.
Ajungând în capitală, inculpatul C.C. i-a prezentat-o inculpatului M.E.M., care a plasat-o în mai multe apartamente pentru a practica prostituția, toate în zonele centrale ale capitalei (D., U.). Partea vătămată a cunoscut-o și pe Ș.M., prostituându-se împreună cu aceasta, în același apartament, constatând din atitudinea acesteia că i s-a impus să fie șefă, să controleze fetele. A constatat că Ș.M. era tot timpul timorată, mai ales când venea M.E.M., ori bărbatul împuternicit de el, să ridice banii din prestațiile sexuale.
Partea vătămată a practicat prostituția în jur de 7-8 luni, până la împlinirea vârstei de 18 ani, clienții venind după anunțurile publicitare din ziare. Banii erau strânși de Ș.M. așa cum stabilise M.E.M. și erau ridicați în fiecare seară de către inculpat ori complicele său, care nu a fost identificat, un bărbat tânăr, șaten, de 1,70 m înălțime, ochi căprui, în vârstă de 24 de ani.
Tarifele erau stabilite de M.E.M., ca și programul de lucru. Raporturile erau de toate felurile, tariful minim era de 120 lei, iar maximum de 100 euro, pe noapte. Un procent de 70% îi revenea inculpatului, diferența revenind fetelor care se prostituau. Din banii care le reveneau tinerele își cumpărau hainele de lucru, alimente, astfel că nu mai rămâneau cu mare lucru.
Partea vătămată a constatat că inculpatul M.E.M. se purta frumos cu fetele pentru că "nici nu avea interesul să se poarte altfel cu noi, pentru că produceam pentru el";. Când vorbeau despre inculpat, fetele le era interzis să-i folosească numele real ci vorbeau despre G..
După ce a împlinit vârsta majoratului, prin intermediul inculpatului C.C. a plecat în Italia, unde a căutat de muncă dar nu a găsit, în final ajungând să se prostitueze. A revenit în țară, de unde inculpatul C.C. a vândut-o în Franța, unui anume D., tot pentru prostituție. De la acel D., partea vătămată a înțeles că prin vânzarea sa, inculpatul C.C. și-a achitat o datorie, fiind vorba de o mașină.
Partea vătămată se consideră victimă a traficului de persoane, activitatea de prostituție fiind practicată în 2004-2005, timp de 7-8 luni.
A fost cercetată de Poliția capitalei, în dosarul 4021/P/2008, când a identificat-o după planșele foto pe Ș.M. cât și pe inculpatul M.E.M..
Organele de urmărire penală i-au arătat fotografia de pe actul de identitate al inculpatului C.C., pe care l-a recunoscut.
Nici cu prilejul audierii sale în instanță, partea vătămată R.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză (fila 221-222 vol. I dosar urmărire penală). Declarațiile sale de la urmărirea penală și din instanță se coroborează cu declarațiile M.Ș. care a confirmat împrejurarea că atunci când victima a împlinit vârsta de 18 ani i-a făcut un tort, sărbătorind astfel evenimentul (majoratul).
Susținerile victimei R.G. se coroborează cu declarațiile inculpatului C.C., chiar dacă nu a recunoscut că a vândut-o de două ori: prima oară lui M.E.M. și a doua oară lui D., în Franța.
S-a confirmat și împrejurarea că C.C. vorbea din când în când la telefon cu partea vătămată interesându-se dacă M.E.M. se poartă frumos cu ea, ceea ce înseamnă că știa că M.E.M. se poartă urât cu fetele.
Inculpatul M.E.M. nu și-a amintit de această parte vătămată, însă a fost nesincer.
Partea vătămată a solicitat protecția autorităților (fila 139 vol. I dosar fond) și a fost audiată în instanță în condițiile art. 77/1 Cod procedură penală.
Partea vătămată M.S. - E., născută la 16 aprilie 1982 s-a prostituat în interesul inculpatului M.E.M. din luna ianuarie 2004 până în iunie 2005. În cursul urmăririi penale a fost audiată ca martor, declarația acesteia aflându-se la fila 12-21 vol. VI dosar urmărire penală. A acceptat să dea declarație în fața procurorului într-o altă încăpere, nicidecum în prezența inculpatului M.E.M., de care îi era "foarte frică";. Martorei îi era teamă atât pentru siguranța sa cât și a familiei (fila 21 dosar urmărire penală).
În instanță a înțeles să fie audiată ca parte vătămată, solicitând a fi ascultată în condițiile specifice prevăzute de art. 77/1 Cod procedură penală, întrucât îi este teamă atât pentru viața și integritatea sa fizică cât și a familiei sale (fila 18 vol. II dosar fond).
În instanță a fost audiată la termenul din 8 noiembrie 2012, declarația sa aflându-se la fila 50-53 dosar urmărire penală. Din declarațiile sale rezultă că a practicat prostituția de bună voie, majoră fiind, dar forțată de lipsurile materiale cu care se confrunta familia sa, având și rude apropiate cu probleme de sănătate.
S-a constituit parte civilă cu suma de 70.000 euro în echivalentul monedei naționale la data executării, precizând că de pe urma sa inculpatul M.E.M. a avut un câștig de aproximativ 50.000 euro. A cunoscut mai mult de 20 de fete care au fost obligate să se prostitueze pentru M.E.M., mare parte din ele fiind aduse de către inculpatul C.C. Timp de 1 an și jumătate s-a prostituat în 5-6 apartamente din capitală, situate în D., U., T., B-dul C. Apartamentele erau închiriate pe numele uneia dintre fete, de regulă pe numele șefei de apartament. Chiria era plătită de fetele care stăteau în acel apartament. În fiecare apartament locuiau mai multe fete: minim 3 fete într-un apartament de 2 camere, 7 fete într-un apartament de 3 camere. Chiria era de minimum 300 euro, pe lună, la un apartament de 2 camere. Fetele se prostituau, de la ora 8 dimineața până la ora 22 seara, având repaus în zilele de sâmbătă și duminică însă nu întotdeauna erau libere la sfârșitul săptămânii deoarece aveau clienți cu care plecau în deplasare. La hotel tariful era de 100 euro/h, iar în cameră (apartament) de la 700.000 la 1.500.000 lei vechi. Contabilitatea încasărilor o ținea fiecare șefă de apartament, care făcea și împărțirea banilor, cea mai mare parte revenindu-i inculpatului M.E.. Nu puteau să-și însușească bani în plus față de procentul stabilit. Inculpatul venea aproape în fiecare seară să ridice banii. M. Ș. îi era teamă de inculpatul M.E.M..
Ș.M. nu vorbea niciodată la telefon cu inculpatul ci se retrăgeau într-o cameră unde stăteau de vorbă, fără ca să audă celelalte fete ce discutau.
Pe inculpatul M.E.M. l-a perceput ca fiind proxenet, adică "peștele său";. Au fost instruite de către inculpat, ca în eventualitatea în care vor fi întrebate de polițiști să spună că nu au nici un "pește"; deoarece lucrează pe cont propriu. Fetele nici nu-i prea știau numele real al inculpatului, singura care-l cunoștea fiind Ș.M.. Inculpatul a dorit să nu-i fie cunoscut numele real pentru a nu fi spus poliției de către victime. Printre victime au fost și fete minore, una din ele fiind G. (R.G.) care și-a serbat majoratul în timp ce lucra într-un astfel de apartament. Ș.M. i s-a plâns că inculpatul M.E.M. ar fi șantajat-o. A văzut pe piciorul M. Ș. o cicatrice și întrebând-o ce i s-a întâmplat a aflat că a fost arsă cu țigara de către inculpat.
Inculpatul nu i-a cunoscut numele adevărat al părții vătămate, numele actual fiind dobândit prin căsătorie.
Partea vătămată M. E.-S. a indicat organelor de poliție apartamentele din capitală unde s-a prostituat (fila 344-367, 425-489 vol. VI dosar urmărire penală). Toate fetele aduse de inculpatul C.C. au fost vândute inculpatului M.E.M.. L-a văzut odată pe acesta din urmă dându-i M. Ș. suma de 100 euro pentru a plăti prețul de achiziție a unor fete.
La început M.E.M. a fost prieten cu D.. În timp ce inculpatul era plecat în străinătate, D. a vrut să-i fure afacerea, deoarece ar fi avut o datorie neachitată. Partea vătămată a înțeles că D. urmărea să își recupereze datoria de la M. prin intermediul fetelor care se prostituau în apartamente, însă prin fuga fetelor nu a mai avut ce să fure.
În perioada în care s-a prostituat în interesul inculpatului M.E.M., acesta avea un autoturism B.
Partea vătămată S.B., a fost ascultată în cursul urmăririi penale ca martor, fiindu-i protejată identitatea pentru că inculpații erau periculoși (fila 393-397 vol. II dosar urmărire penală). Tot în calitate de martor a fost audiată și în fața primei instanțe (fila 291-292). Nu s-a constituit parte civilă în cauză. Identitatea reală i-a fost protejată și în instanță.
Din declarațiile acesteia rezultă că în clasa a IX-a, pe când avea 16 ani a abandonat liceul, hotărându-se să-și caute o slujbă pentru a se întreține singură. Prin intermediul unui bărbat, cunoscut cu numele de A. a cunoscut o fată O., care locuia în capitală. Tânărul "A."; face parte din lista furnizorilor de resurse umane pentru exploatare sexuală a inculpatului M.E.M.. A locuit în apartamentul O. din capitală, care însă era închiriat de către inculpat.
În 2004, M.E.M. era căsătorit și avea un copil însă nimic nu l-a împiedicat să procedeze la escrocarea sentimentală a victimei minore S.B. pentru a-i câștiga încrederea și a o dezamăgi ulterior, deși aflase că era minoră, fugită de acasă, aflată în căutarea unui loc de muncă.
Timp de 3 (trei) luni, cât au fost iubiți i-a promis o slujbă, bineînțeles fără a se ține de cuvânt. A încercat și victima să-și găsească un job, însă fiind minoră, eforturile sale au fost zadarnice. Victima nu-l cunoștea pe inculpat sub numele real ci sub numele de G. și nici ce serviciu avea, unde locuia. În tot acest timp a însoțit-o prin restaurante și cluburi, plata consumației fiind suportată de către inculpat, care nu purta verighetă. Când a aflat că era însurat și că avea un copil cei doi s-au certat. Victima a vrut să fugă dar nu a avut unde.
Inculpatul s-a arătat mărinimos, permițându-i să locuiască în continuare în apartamentul respectiv, cu condiția ca să-și plătească chiria, utilitățile și să se întrețină singură.
Cum nu avea serviciu i s-a propus să se prostitueze, fiind astfel constrânsă de către inculpat să accepte propunerea, deși nu mai prestase o astfel de activitate, fiind chiar împotriva acestui mod de viață.
Inculpatul a fost cel care a stabilit tarifele și împărțirea banilor, procentul care-i revenea lui.
La început S.B. a ieșit în oraș, prin restaurante și cluburi cu O. pentru a racola clienți, dar fiind minoră era periculos, astfel că inculpatul a dat anunțuri în presă și pe internet, oferindu-i și un telefon mobil pentru a comunica clienților coordonatele unde poate fi găsită.
A început să se prostitueze pe când avea 16 ani și jumătate, timp de aproximativ un an.
A constatat că în situația sa erau și alte fete printre care A., A., A., A., R. o tânără poreclită "veverița";, Ș.M..
Inculpatul venea periodic să-și ridice cota parte din câștigul fetelor care se prostituau.
Atât B. S. cât și O. (numele real nu l-a cunoscut) au încercat să-l trișeze la bani, reținând pentru ele un procent mai mare decât cel convenit însă au fost prinse și s-au certat, inculpatul M.E.M. folosindu-se de clienți pentru a controla fetele, ca să nu-l fure.
De la Ș.M. a aflat numele real al inculpatului, acela de M.E.M.. Ș.M. i s-a destăinuit că s-a prostituat "mult timp"; pentru G.. Nu a cunoscut-o pe soția inculpatului însă i-a văzut fotografia într-o revistă pentru bărbați.
Prin denunțul său Ș.M. a reclamat-o și pe M. CA. - M., care ar fi inițiat-o în "arta"; prostituției, recunoscând-o după planșa foto (fila 54, 55 vol. III dosar urmărire penală).
S.B. a constatat că inculpatul M.E.M. era căutat de "persoane dubioase"; care îi reproșau că nu și-a achitat niște datorii.
S.B. se consideră o victimă a traficului de persoane întrucât inculpatul a exploatat condițiile de vulnerabilitate în care se afla, starea de minoritate, lipsa posibilităților de a se întreține.
În cursul urmăririi penale a precizat că i-a plătit inculpatului suma totală de 65.000 euro iar în instanță a indicat suma de peste 60.000 euro.
Partea vătămată S.M.C., a dat o declarație amplă în cursul urmăririi penale aflate la fila 404-407 vol. II dosar urmărire penală. Deși a fost legal citată la toate adresele unde putea fi găsită nu s-a prezentat în fața instanței.
Nu s-a constituit parte civilă în cauză. A precizat că s-a prostituat în interesul inculpatului M.E.M., de la vârsta de 15 ani, pe o perioadă de 2 ani, cu intermitențe în apartamentele închiriate de acesta în București. A ajuns la acesta prin intermediul unui taximetrist.
Tarifele erau diferite, în funcție de preferințele clientului: relații sexuale normale, raport anal, oral, sado-maso. Raporturile sexuale erau protejate. Prima oară s-a prostituat într-un apartament, unde a întâlnit-o pe S. M., fiind apoi transferată în alte apartamente. Norma era de 40 de clienți pe săptămână. Ș.M. i-a făcut instructajul cu privire la modul în care să se machieze, cum să se comporte cu clienții și cum să se gospodărească
A întâlnit și alte fete care se prostituau în aceleași condiții.
Când venea clientul, tinerele se aliniau ca fotomodelele pe podium, în îmbrăcămintea cât mai sumară. Clientul alegea o tânără pe care o prefera, cu care intra în una din camerele apartamentului.
Deși minoră și-a pus semne de întrebare privind această activitate de prostituție în care erau angrenate atâtea fete, dându-și seama că în spatele M. Ș. se află cineva care conduce această afacere. Târziu a aflat că este vorba de un anume "G."; din București, care era "încasatorul banilor"; și că regulile le stabilea tot el. G. a constrâns-o pe Ș.M. să se poarte dur cu fetele.
A precizat că a primit niște telefoane de la defunctul D.D., prezentându-se sub identitatea lui A., chemând-o la hotel pentru a sta de vorbă, reproșându-i că a "produs"; pentru G.. A fost sunată la telefon, după ce a apărut la televizor sub numele de C. și a dezvăluit că a văzut-o pe G. M.. Aceasta a fost cazată doar o noapte în unu din apartamentele lui G., după care a dispărut. După ce a apărut C. M. la televizor, înainte de căsătorie "a început vâlvătaia prin apartamente";.
L-a recunoscut pe inculpatul M.E.M., zis G. după planșa foto pusă la dispoziție de către procuror.
Declarația victimei S.M.C. se coroborează cu declarația concubinei tatălui său (mamei sale vitrege), C.L. din dosarul 17D/P/2008 în care a arătat că minora i s-a destăinuit, că de la vârsta de 14 ani a fost racolată de niște taximetriști din Bacău, care au vândut-o unui bărbat pe nume "G.";, care avea mai multe apartamente închiriate în București, unde erau cazate mai multe fete, care practicau prostituția în folosul său. Declarația martorei C.L. de la urmărirea penală a fost menținută și în instanță (fila 192, 193 vol. II dosar fond).
Partea vătămată R.R., a devenit mamă când era încă minoră, fără a fi căsătorită și fără ca paternitatea copilului să fi fost recunoscută.
La începutul anului 2004, B.A., tatăl biologic al copilului fiind arestat și-a lăsat concubina în grija inculpatului C.C., care abia fusese liberat condiționat din executarea unei pedepse de 6 (șase) ani de închisoare.
Văzându-l pe C.C. cu mulți bani, partea vătămată i-a cerut mai întâi să-i împrumute niște bani de care avea nevoie pentru întreținerea sa și a copilului. Părinții părții vătămate nu o putea ajuta pentru că nu aveau nici ei.
Inculpatul C.C. a împrumutat-o pe R.R. cu bani, de fiecare dată când i-a cerut, propunându-o totodată să practice prostituția în Italia, pentru că alte posibilități de a-și întreține copilul nu există, având în vedere că absolvise doar 10 (zece) clase. Când i s-a făcut această propunere, partea vătămată era minoră. Cei doi au întreținut relații sexuale. Inculpatul s-a comportat în așa manieră încât a câștigat încrederea părții vătămate, care și-a făcut chiar și planuri de viitor împreună, însă inculpatul nu i-a împărtășit sentimentele. Partea vătămată fiind convinsă că altfel nu-și va putea crește copilul a acceptat să plece în Italia să se prostitueze însă nu avea pașaport și nici bani de transport, gazdă ș.a. În 2004 țara noastră nefiind membră U.E. era necesar ca persoana care ieșea din țară să aibă o sumă mare de bani asupra sa, pentru a se întreține, pe durata șederii limitate în străinătate.
Inculpatul i-a dat bani părții vătămate pentru a-și scoate pașaportul, suportând și celelalte cheltuieli, inclusiv suma de 3.000 euro pentru a obține permisul de ședere (sogiorno), în baza căruia a putut închiria o locuință. Partea vătămată a primit bani și pentru a da anunțuri publicitare, prin care făcea cunoscut că oferă servicii sexuale, contra cost.
Inculpatul a avut grijă ca să nu fie implicat în activitatea de prostituție care urma să fie desfășurată de către partea vătămată, pentru a nu fi tras la răspundere penală, însă a instruit-o pe R.R. cu privire la pașii pe care aceasta trebuia să-i urmeze în străinătate, pentru a desfășura activitatea de prostituție.
În anului 2004, deci după ce a trecut pragul majoratului, partea vătămată a plecat în Italia, fiind condusă de către inculpat până la autocar.
Ajunsă la destinație, partea vătămată i-a restituit inculpatului suma de 3.000 euro, pe care a folosit-o doar pentru obținerea unei chitanțe de la bancă, în baza căreia a primit permisul de ședere. La început inculpatul a vorbit zilnic la telefon cu partea vătămată pentru a o dirija în ale prostituției, apoi la 2-3 zile.
Din câștigurile realizate partea vătămată îi trimitea inculpatului cea mai mare parte, pentru ea reținându-și strictul necesar (chirie, alimente, publicitate). Partea vătămată i-a trimis inculpatului C.C. sume cuprinse între 200-3.000 euro, la intervale de o săptămână până la o lună, cu condiția ca minorul rămas în grija părinților să aibă tot ce-i trebuie pentru întreținere. Cei doi au convenit ca din restul sumelor trimise, inculpatul să-și înființeze o firmă de construcții cu care să se întrețină și să ridice o casă pentru partea vătămată, numai că nu și-a respectat promisiunile.
Din convorbirile telefonice purtate cu mama sa, partea vătămată a aflat că inculpatul îi dădea sume mici de bani, pentru copil. Partea vătămată nu a expediat bani pe numele părinților săi pentru că știa că aceștia au viciul beției și că există pericolul să-i cheltuiască pe alcool.
Ceea ce a determinat-o pe R.R. să plece în Italia pentru a se prostitua a fost promisiunea inculpatului că îi va ridica o casă, pentru ea și copil.
Deși i-a trimis inculpatului suma necesară pentru ridicarea unei case noi, acesta a zugrăvit doar o cameră din casa părintească a părții vătămate, pe care a mobilat-o.
Partea vătămată revenea în țară la 3 și apoi la 9 luni. A venit în țară și la înmormântarea fratelui și apoi a tatălui său, constatând de fiecare dată că inculpatul era din ce în ce mai prosper: și-a cumpărat un autoturism B., și-a amenajat apartamentul ș.a.
Partea vătămată a fost adusă în țară de 2 ori de către inculpat, care a și transportat-o de 3 ori în Italia, asigurând-o că a făcut aceste eforturi doar pentru ea, fără a fi convinsă de susținerile inculpatului, care se pare să fi avut alte treburi. De fiecare dată când se întâlneau, inculpatul îi cerea bani pentru firmă, pentru a-și plăti angajații, fără a prezenta însă decontul sumelor primite anterior.
Mai mult, partea vătămată a fost determinată să-i lase spre păstrare bijuteriile din aur, sub pretextul că exista pericolul să fie jefuită de vreun client. Inculpatul însă nu i-a păstrat bijuteriile, așa cum a promis, ci le-a valorificat, având grijă să o facă pe R.R. să se simtă îndatorată pentru ajutorul acordat, după arestarea fostului său concubin (tatăl natural al copilului), spunându-i că i-a dus copilul la doctor ori de câte ori a fost necesar acest lucru, că l-a înscris la creșă/grădiniță și că i-a cumpărat minorului cele de trebuință.
Inițial R.R. a fost audiată în dosarul 1D/P/2009 în calitate de parte vătămată (fila 27-32 vol. IV dosar urmărire penală).
Deși a constatat că inculpatul C.C. a exploatat-o, partea vătămată R.R. nu i-a reproșat nimic pentru a se putea interesa de copilul său, având în vedere și interesul acestuia.
Partea vătămată R.R. nu s-a constituit parte civilă nici cu prilejul audierii sale în fața primei instanțe (fila 223, 224 vol. I dosar fond).
R.R. a confirmat împrejurarea că prin intermediul său, inculpatul C.C. a cunoscut-o pe victima minoră R.G..
După decesul tatălui său a suferit o puternică depresie, care a determinat-o să nu se mai prostitueze și să-și câștige existența din muncă cinstită. Perioada cât s-a prostituat în Italia (2004-2007) i-a produs o traumă sufletească, de care nu s-a putut vindeca, deși se străduiește să uite.
În momentul de față are o slujbă onestă, și-a luat copilul cu ea în Italia, unde este elev în clasa a IV-a.
Susținerile părții vătămate potrivit cărora i-a trimis inculpatului C.C. mulți bani sunt confirmate de tabelele de la fila 54-65 vol. III dosar urmărire penală. De asemenea sunt confirmate susținerile părții vătămate privind ieșirile-intrările din țară ale inculpatului C.C., cu înscrisurile de la fila 44-49 vol. IV dosar urmărire penală.
R.R. i-a trimis inculpatului bani și pe numele altor persoane, de regulă prostituate, întrucât nu întotdeauna avea la ea actele necesare pentru expediere, printre care G.E., D.M. ș.a.
La audierea victimei R.R., inculpatul C.C. era vizibil stânjenit, neputându-și ridica privirea de la vârful pantofilor.
Susținerile părții vătămate R.R. se coroborează cu declarațiile inculpatului C.C., chiar dacă acesta a pledat nevinovat (fila 22-24 vol. II dosar fond). Acesta a confirmat că a cunoscut-o pe R.R., prin intermediul concubinului său, pe vremea când se aflau amândoi în închisoare. Partea vătămată i-a fost dată în grijă, ca nu cumva să se agațe cineva de ea. A recunoscut că a împrumutat-o cu bani înainte de a pleca în Italia, împrumutul fiindu-i restituit. A confirmat că a primit bani de la partea vătămată, chiar dacă erau expediați pe numele altor persoane.
Inculpatul a arătat că, dacă ar fi ca R.R. să-i ceară banii înapoi, scăzând ce a cheltuit cu întreținerea copilului cât și pentru repararea casei părintești, ar avea o datorie de 15.000 euro.
Cum partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, suma de mai sus trebuie confiscată.
Inculpatul a recunoscut că a convins-o pe R.R. să-i predea aurul spre păstrare, dar pe care nu l-a păstrat așa cum a promis ci l-a valorificat. Din banii obținuți a susținut că ar fi achitat o amendă a fratelui părții vătămate, R.M.. Partea vătămată nu a confirmat că fratele său ar fi avut de achitat vreo amendă. Nu este exclus ca să fie vorba de fratele care a murit. Se impune și confiscarea contravalorii aurului.
Inculpatul C.C. a recunoscut că a cunoscut-o pe R.G. înainte de a absolvi 10 clase, prin intermediul părții vătămate R.R., cele două fete fiind vecine.
Pe vremea aceea, inculpatul avea o iubită cu care se afla în perspectivă de căsătorie, cunoscută de cele două victime, astfel că nu poate fi suspectat de escrocarea sentimentală a acestora.
Partea vătămată R.R. a întâlnit în apartamentul inculpatului C.C. mai multe fete, însă nu a întrebat care era rostul lor acolo.
Ș.M., se consideră o victimă a traficului de persoane întrucât prin înșelăciune și șantaj a fost exploatată sexual o perioadă îndelungată de timp, rămânând cu probleme grave de sănătate. În cursul urmăririi penale a depus la dosar mai multe acte medicale eliberate de C.D.T.V.B. din București (fila 101 vol. II dosar urmărire penală). Din cauza exploatării sexuale la care a fost supusă de la o vârstă fragedă, a ajuns ca din 2008 să facă analize din 3 în 3 luni, ajungând de multe ori la urgențe, la amețeli, dureri de cap foarte mari până a fost diagnosticată cu sindromul postmenopauză. Nu va putea avea copii niciodată. Dacă ar fi ca M.E.M. să plătească pentru tot răul care i l-a făcut i-ar trebui câteva vieți.
S-a constituit parte civilă în cauză încă din cursul urmăririi penale, cu 20.000 euro daune morale și 2.000 ron, daune materiale reprezentând contravaloarea tratamentelor medicale efectuate.
În instanță s-a constituit parte civilă inițial, printr-o cerere depusă la dosar de avocata sa (fila 161 vol. I dosar fond).
A solicitat protecția autorităților și să fie audiată în condițiile art. 77/1 Cod procedură penală (fila 160 vol. I dosar fond).
A fost audiată în instanță pe larg, la termenul din 7 iunie 2012, când s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 euro plus contravaloarea cheltuielilor medicale făcute pentru redobândirea sănătății (fila 216-220 vol. I dosar fond).
A fost audiată în condițiile art. 77/1 Cod procedură penală, instanța constatând în mod nemijlocit că este suferindă, de nerecunoscut față de cum arăta în fotografiile aflate la fila 48, 54 vol. III dosar urmărire penală și 195, 199 vol. II dosar urmărire penală.
Despre denunțul susnumitei (fila 16-19 vol. III dosar urmărire penală) s-a făcut vorbire mai sus. Prin denunțarea faptelor supuse judecății, Ș.M. a rupt lanțurile sclaviei.
Așa după cum rezultă din cele arătate mai sus, M.E.M., începând din 2002 a desfășurat în capitală o afacere de prostituție, transformând apartamentele închiriate în bordeluri, intitulate saloane de masaj erotic.
În țara noastră prostituția nu este legalizată, astfel că bordelurile nu funcționau legal.
Pentru a se pune la adăpost de răspunderea penală susnumitul avea nevoie de un om de încredere, pentru că vroia să-și păstreze mâinile curate, deși activitatea era murdară, având însă grijă să încaseze foloasele.
Pentru M.E.M. acea persoană de încredere a fost Ș.M., pe care a cunoscut-o în 2003.
Ș.M. rămăsese însărcinată, fără să fi fost măritată. Când i-a adus la cunoștință vestea tânărului P.O., acesta a refuzat să o ia de nevastă, spunându-i că nu era pregătit pentru așa ceva, recomandându-i avortul, fără a-i da însă bani pentru așa ceva. La data respectivă, Ș.M. nu avea serviciu, deci nici bani, iar părinților săi nu le putea cere ajutor pentru că i-ar fi îndurerat prea tare, fiind singura lor fiică.
Sfătuindu-se cu P.O. cu privire la ce era de făcut, acesta i-a sugerat să plece la București și să se angajeze la un cunoscut de-al său, M.E.M., om de afaceri, bărbat serios, căsătorit.
Neavând alternativă, Ș.M. a acceptat propunerea. Cheltuielile de transport cu microbuzul până în capitală au fost suportate de P.O..
Ș.M. a fost așteptată la destinație de M.E.M., care a condus-o cu mașina personală (un C. vechi) la el acasă, unde se afla și soția sa, M. CA. - M..
Despre angajare, cei doi au discutat a doua zi, când soția inculpatului era plecată cu treburi, prin oraș. Cu acel prilej, M.E.M. i-a adus la cunoștința M. Ș.că în București urmează să se prostitueze pentru el și că ar fi cumpărat-o în acest scop de la P.O., cu 200 euro.
Bineînțeles că Ș.M. a refuzat vehement, primind însă o palmă și fiind amenințată că va fi stropită cu acid pe față.
Dacă cineva a înșelat-o pe Ș.M., ori dacă i-a întins o capcană, acela a fost P.O., nicidecum M.E.M., care i-a lăsat timp de gândire.
Este posibil ca acel P.O. să facă parte din categoria furnizorilor de materiale de exploatare sexuală, cu privire la care, prin rechizitoriu s-a disjuns cauza.
P.O. nefiind confruntat cu M.E.M. nu există o certitudine cu privire la vânzarea-cumpărarea M. Ș..
Aceasta neavând bani ca să se întoarcă la Bacău a acceptat propunerea inculpatului.
În ziua următoare, M.E.M. zis G. a condus-o în zona M.V., unde, însoțită de o altă fată C., care era tot din Bacău au fost puse să închirieze un apartament pe numele lor.
Din acel moment, în apartament au fost aduse și alte fete, pentru prostituție iar sumele de bani primite de la clienți erau ridicate în fiecare seară, de către inculpat.
După ce a întrerupt sarcina, Ș.M. a fost obligată să se prostitueze, fără a i se oferi o pauză pentru refacerea organismului, fiind victima unei exploatări nemiloase.
Pentru a-și face publicitate, M.E.M. i-a cerut să frecventeze un local "S.C."; din capitală.
Fetele au fost date afară din apartament de către proprietară, după un scandal cu cei de la "S.C.";.
Ș.M. a revenit în Bacău, la părinți, cărora bineînțeles nu le-a spus nimic despre avort, nici de prostituția practicată în capitală câteva săptămâni.
La sfârșitul lunii mai 2004, inculpatul M.E.M. a căutat-o acasă, cerându-i să se prostitueze în continuare, că altminteri îi va informa pe părinții acesteia că s-a prostituat câteva luni în capitală amenințând-o totodată și cu mutilarea feței cu acid.
De frică, Ș.M. a acceptat, primind de la inculpat un milion de lei vechi, pentru drum.
Inculpatul M.E.M. a găsit în capitală un alt apartament, pe care l-a închiriat tot pe numele M. Ș., recomandându-se soțul acesteia, așa cum procedase și cu prilejul închirierii celuilalt apartament.
În vara anului 2004, după ce s-a întors de la mare, Ș.M. a fugit din nou, revenind și de această dată la părinți.
Din nou inculpatul a căutat-o acasă pentru a o convinge să nu mai fugă. Pentru a o constrânge să nu mai fugă a amenințat-o că are fotografii compromițătoare ale acesteia, pe care le va arăta părinților, care astfel vor afla adevărata sa îndeletnicire în capitală a fiicei lor.
Și de data aceasta partea vătămată a acceptat, tot de frică. A primit din nou bani de drum și în septembrie 2004, era din nou în capitală, într-un alt apartament, închiriat în aceleași condiții.
Apoi, a locuit în mai multe apartamente, în diferite zone ale capitalei, în care s-au perindat mai multe fete, aduse de "G."; și de către prietenii săi din Bacău, majoritatea fetelor părăsind locațiile în care li se facilita practicarea prostituției, datorită condițiilor puse de acesta, care le lua aproximativ 80% din sumele obținute și le obliga să "lucreze"; 10 (zece) ore pe zi, pentru a-și îndeplini un anumit "plan"; stabilit tot de el.
Inculpatul M.E.M. a obligat-o să dea anunțuri în diferite publicații în care se specifică, de regulă, faptul că se prestau activități de masaj.
Ș.M. a declarat că primea și clienți trimiși de către inculpat.
În vara anului 2006, datorită faptului că nu mai putea suporta condițiile, stresul, presiunile la care era supusă de către inculpatul M.E.M., s-a hotărât să nu se mai prostitueze, fugind din nou la Bacău. Timp de aproximativ un an și jumătate nu s-a mai văzut cu inculpatul.
Prin luna noiembrie 2007 a fost căutată din nou de către inculpat, care i-a propus să meargă la București, spunându-i că de această dată ea se va ocupa să instruiască alte fete, pe care le va aduce el, pentru a se prostitua în aceleași condiții pe care ea le cunoștea.
Ș.M. a refuzat oferta inculpatului, care i-a propus atunci să lucreze ca picolo la cafeneaua deschisă de soția acestuia în M.B., lucru cu care a fost de acord.
Aici, nu a lucrat cu carte de muncă ci i se cerea ca să le îndrume către el pe fetele care veneau să dea interviuri pentru angajare la cafenea și să le recomande slujbe în capitală.
În ianuarie 2008, M.E.M. i-a spus că nu o mai ține să lucreze la cafenea și că trebuie să meargă din nou în București pentru a se prostitua, deoarece a mai găsit și alte fete din Bacău care vor merge pentru același lucru.
Deși Ș.M. i-a spus inculpatului că nu vrea să se prostitueze, inculpatul M.E.M. a început să o amenințe că va spune tuturor prietenilor din Bacău și va aflat tot orașul cu ce s-a ocupat în capitală, va spune familiei ei, le va face rău membrilor familiei cât și ei personal.
Fiindu-i milă de tatăl său grav bolnav (paralizat), Ș.M. a acceptat din nou să vină în capitală, pentru prostituție.
A locuit împreună cu G. R., actual Ș. și D.S., într-un apartament din București pe care l-a închiriat în aceleași condiții ca și în cazurile precedente. A dat alte anunțuri publicitare prin presă.
Aici cele 3 (trei) au întreținut raporturi sexuale cu diferiți clienți iar sumele de bani obținute trebuiau depuse săptămânal de Ș.M. într-un cont deschis la R.B. de M.E.M., care se afla în Bacău, unde se ocupa de cafeneaua soției sale și mai ales de racolarea altor tinere, pe care urma să le trimită în București, pentru a se prostitua în interesul său.
La sfârșitul lunii februarie 2008 a început să o amenințe, prin intermediul telefonului său mobil cât și verbal ori prin SMS, pe Ș.M., reproșându-i acesteia cât și celorlalte fete că nu-și îndeplineau "planul"; impus și nu-i trimitea suficienți bani.
Câteva mesaje de amenințare prin telefonul mobil au fost salvate și se află la fila 41-44 vol. III dosar urmărire penală.
Datorită traficului aglomerat din capitală, Ș.M. nu a ajuns la ora stabilită la bancă pentru a-i trimite banii inculpatului, motiv pentru care acesta a amenințat-o rău de tot, s-a purtat grosolan, ca un sălbatic.
Acest incident a fost picătura care a umplut paharul suferințelor și a umilințelor de tot felul, după care Ș.M. a depus denunțul.
În mod constant M.E.M. a pledat nevinovat.
Referitor la bani a arătat că a împrumutat-o pe M. Ș.cu mulți bani, pe care aceasta i-a restituit eșalonat, dar nu în totalitate și că ar fi depus denunțul pentru a scăpa de datorie.
În ceea ce privește banii, odată a spus că ar fi fost vorba de câteva mii de euro, altă dată că ar fi fost câteva sute de milioane de lei.
În dovedirea susținerilor sale, inculpatul a cerut instanței în mod insistent să solicite relații de la bancă (BCR), cu privire la viramentele bancare făcute de el, fără a preciza de la care sucursală/filială/ghișeu bancar a făcut viramentul. Cererea nu i-a fost admisă pentru că se urmărea tragerea de timp, în condițiile în care a precizat inițial că a trimis banii prin poștă, nicidecum prin virament bancar, cât și personal în București.
Instanța constată că nu a fost vorba de nici un împrumut, ci de investiția făcută de inculpat în afacerea de prostituție, în vederea închirierii apartamentelor, a plății anunțurilor publicitare, pentru achiziționarea telefoanelor mobile ș.a.
Inculpatul a mai arătat că ar fi împrumutat-o pe M. Ș.cu bani, cu camătă, iar într-o altă variantă că pentru a o împrumuta, la rândul său s-ar fi împrumutat cu camătă.
S-a dovedit că în timp ce era obligată să se prostitueze în interesul inculpatului M.E.M., numitei Ș.M. i-a murit mama, însă această împrejurare nu constituie o probă, în sensul că inculpatul i-ar fi dat bani cu împrumut pentru a-și înmormânta mama. Pentru înmormântare nu se cheltuiesc sute de milioane de lei.
Dovezi scrise cu privire la existența unui contract de împrumut nu există.
Oricum cămătăria, nu este permisă de lege, astfel că ipoteza sacrificiului pentru obținerea banilor dați cu împrumut nu poate fi luată în considerare.
Legea obligă la confiscarea, atât a banilor investiți în afacerea prostituției, cât și a banilor obținuți din prostituție.
Din probele dosarului rezultă că în timp s-au prostituat vreo 40 de tinere, în aproximativ 7 (șapte) apartamente din capitală, ceea ce înseamnă că afacerea de prostituție a dobândit proporții uriașe, în condițiile în care prostituția nu este legalizată în țara noastră.
Activitatea s-a desfășurat după niște reguli impuse de către inculpatul M.E.M. însă regulamentul de ordine interioară (un veritabil R.O.I.) a fost implementat de Ș.M.. Aceasta a fost pentru inculpat cm ceea ce este un diriginte de șantier în construcții, ori un arendaș în agricultură.
Susnumita fiind obligată să țină evidența încasărilor, să facă plățile pentru utilități și mai ales să împartă banii, conform procentelor stabilite prin R.O.I., în realitate a fost pusă și să spele banii rezultați din prostituție, care-i reveneau inculpatului. Acesta a introdus banii în afacerile la vedere ale soției sale ori în afacerile cu material lemnos, având o firmă paravan cu un astfel de obiect, ca bani curați ori îi juca la cazinou, fiind cunoscut ca un împătimit al jocurilor de noroc.
Pentru aceste sarcini în plus, Ș.M., care, nu numai că n-au fost deloc ușoare, dar erau și periculoase, Ș.M. nu a fost scutită de la exploatarea sexuală, fiind obligată să se prostitueze la fel ca celelalte tinere, având aceeași "normă"; de îndeplinit și chiar mai mult. Dacă se întâmpla ca vreo fată să fie bolnavă ori în incapacitate de a întreține raporturi sexuale, pentru realizarea planului stabilit de inculpat era obligată să se sacrifice și să se prostitueze în locul fetei/lor respective și acest lucru s-a întâmplat de multe ori, fapt ce explică de ce s-a îmbolnăvit atât de grav.
Inculpatul a încercat să dea vina pe Ș.M., în sensul că ea ar fi racolat fetele, le-a învățat cum să se prostitueze, ea a primit și împărțit banii, însă instanța constată că a fost folosită de către inculpat în aceste scopuri, ca o sclavă, prin constrângere, amenințare, șantaj și chiar prin escrocare sentimentală, pentru a se pune la adăpost de răspundere penală.
Or, Ș.M. nu poate fi trasă la răspundere penală, nu numai pentru că a comis faptele prin constrângere, dar și pentru că s-a desistat, motiv pentru care nici nu a fost trimisă în judecată.
M.E.M. și Ș.M. n-au fost asociații afacerii de prostituție, chiar dacă au colaborat, câștigurile n-au fost împărțite ca între asociați, ci foloasele au fost încasate doar de către primul.
Ș.M. se consideră o victimă a traficului de persoane. La fel este considerată și în cuprinsul rechizitoriului.
S-au exercitat într-adevăr violențe împotriva sa, atât fizice cât și verbale, susținerile acesteia privind rănile provocate de inculpat cu țigara aprinsă sunt credibile însă nu întrebuințarea violențelor a fost determinantă. S-a arătat mai sus din ce cauză nu se poate reține că Ș.M. ar fi fost indusă în eroare de către inculpat, cu privire la oferirea unui loc de muncă onest. Recrutarea acestei victime prin înșelăciune este exclusă, un vicleșug dacă a existat nu a aparținut inculpatului.
După episodul violent, cu rănile provocate de inculpat, cu țigara aprinsă, care a avut loc la început, Ș.M. a fugit, revenind acasă în Bacău, la părinți. Din cele arătate mai sus rezultă că susnumita a fugit de mai multe ori, cu intenția de a pune capăt obligației de a se prostitua și de a fi omul de încredere al inculpatului M.E.M..
De fiecare dată însă a fost căutată la domiciliul părinților săi de către inculpat care, prin șantaj a obligat-o să revină în capitală pentru a-și continua activitatea, în aceleași condiții înrobitoare.
Ș.M. a fost șantajată prin amenințarea cu sluțirea și mai ales prin darea în vileag în fața părinților săi a secretului legat de avortul făcut, prin darea în vileag a fotografiilor compromițătoare din care rezultă adevărata sa îndeletnicire din capitală, fiind astfel obligată să facă ceea ce i-a cerut inculpatul.
Din probele dosarului rezultă că Ș.M. provenea dintr-o familie, cu o scară de valori corectă, că și-a iubit părinții, pe care nu vroia să-i îndurereze pentru a nu-i avea pe conștiință, fiindu-i teamă că dacă aceștia vor afla cu ce se ocupă în realitate vor muri, în condițiile în care aveau deja probleme grave de sănătate.
Inculpatul M.E.M. având un coeficient de inteligență ridicat a speculat problemele de conștiință și frământările victimei, obținând de fiecare dată acceptul acesteia de a relua activitatea în apartamentele din capitală unde se desfășura prostituția la scară industrială. Susnumitul a revenit la Ș.M. după fiecare fugă a acesteia și pentru că nu a găsit o altă femeie care să o înlocuiască în problemele de management ale afacerii de prostituție. Ș.M. nu era importantă pentru inculpat ca prostituată ci ca om de încredere, prin intermediul căreia își rezolva treburilor murdare, păstrându-și mâinile curate, fiind practic de neînlocuit sub acest aspect.
Deși a șantajat-o pe Ș.M., nu s-a impus extinderea procesului penal pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 194 Cod penal, pentru că șantajul în realitate constă într-o constrângere, fiind absorbit de constrângerea la prostituție, din latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. 2 Cod penal.
Constrângerea presupunea obligarea, forțarea unei persoane să facă ceva, fie prin forța fizică, fie prin șantaj. O persoană poate fi obligată să se prostitueze însă pentru a accepta să fie șefa prostituatelor, să administreze activitatea acestora, să colaboreze cu patronul afacerii de prostituție, în afara constrângerii fizice este absolut necesară și o constrângere morală.
Împrejurarea că Ș.M. a fost șefa rezultă și din declarațiile inculpatului C.C., care la urmărire penală a arătat că … am văzut-o de multe ori pe Ș.M. … ea controla fetele, am înțeles că o pusese G. un fel de șefă … cred că a avut și o slăbiciune în raport cu aceasta (fila 184 vol. I dosar urmărire penală).
După cum s-a arătat mai sus, Ș.M. a fost în același timp prostituată, la fel ca oricare din tinerele care s-au prostituat în apartamentele inculpatului M.E.M., închiriate în acest scop, dar și șefa fetelor obligate să se prostitueze, cele două activități fiind concomitente.
Victima nu a început activitatea ca prostituată, ca apoi să fi urcat în ierarhia prostituției, în calitate de șefă, deși cu prilejul ultimelor diligențe depuse de către inculpat i-a promis un regim oarecum privilegiat, fără a se ține însă de cuvânt. Nici invers nu s-au petrecut lucrurile, adică să fi fost șefă la început și apoi prostituată de rând.
Prin urmare, nu se poate reține că Ș.M. a fost în același timp victima infracțiunii de trafic de persoane cât și victima infracțiunii de proxenetism, deși pentru constrângerea sa inculpatul s-a folosit de toate "armele de convingere";.
Cele două activități ale victimei Ș.M. neputând să fie separate, întrucât s-au desfășurat simultan, având în vedere că șantajul a fost determinant pentru constrângerea sa la prostituție, se va reține că a fost victima infracțiunii de proxenetism, nicidecum a infracțiunii de trafic de persoane, neavând relevanță împrejurarea că aceasta din urmă infracțiunea este mai gravă decât prima, dacă le analizăm după cuantumul pedepselor prevăzute de lege, întrucât nu poate fi aplicat același raționament ca la contopirea pedepselor pentru fapte concurente.
Ș.R. fostă G. a fost victima traficului de persoane, pentru că a fost recrutată prin înșelăciune, la fel și V. O. - D. actual K.
Victima A.M. a fost victima traficului de persoane, pentru că a fost vândută și cumpărată de mai multe ori.
Partea vătămată M.S. - E. a fost victima infracțiunii de proxenetism, la fel ca și D.S., S.B. și S.A.M., care s-au prostituat de bunăvoie.
Victima minoră R.G. a fost victima infracțiunii de trafic de persoane, pentru că a fost vândută. Din declarația părții vătămate Ș.M. rezultă că majoritatea fetelor aduse de inculpatul C.C. în apartamentele lui M.E.M., au fost vândute.
Victima R.R. a fost victima infracțiunii de trafic de persoane.
Potrivit DEX, cuvântul trafic are și înțelesul de comerț ilicit. A trafica înseamnă a face trafic, realizând profituri ilicite, a face operații clandestine, traficantul fiind persoana care face comerț ilicit, iar prin traficare se înțelege acțiunea de a trafica și rezultatul ei.
Or, vânzarea-cumpărarea de oameni este un comerț ilicit.
Infracțiunea de trafic de persoane constă în obținerea de profituri de pe urma exploatării unor persoane sau chiar a vinderii lor. Modalitățile alternative prin care se comit aceste infracțiuni sunt prevăzute de art. 12 și 13 din Legea 678/2001, respectiv recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, găzduirea sau primirea unei persoane, în scopul exploatării acesteia.
Toate victimele din acest dosar au fost exploatate sexual, speculându-se situația materială precară, conflictele familiale cu care se confruntau, nivelul scăzut al instrucției ș.a.
Situația de fapt descrisă mai sus a fost stabilită prin examinarea mijloacelor de probă aflate în dosarul de urmărire penală, coroborate cu probele administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, indicându-se între paranteze filele din dosare avute în vedere.
Infracțiuni de felul celor supuse judecății se comit în cadrul grupurilor de criminalitate organizată.
Inculpații M.E.M. și C.C. au fost trimiși în judecată și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal, pe considerentul că s-a identificat o conexiune infracțională cu defunctul D.D.C., gestionând împreună o afacere de prostituție, în cadrul căreia, unele fete au fost victimizate sub aspectul exploatării sexuale, iar altele au acceptat să practice prostituția de bunăvoie, în vederea obținerii unui beneficiu financiar comun, dar diferit sub aspectul procentului care îi revenea fiecărui traficant proxenet.
Din probele dosarului rezultă fără putință de tăgadă că cei trei s-au cunoscut, având preocupări legate de exploatarea prostituției și chiar au colaborat, câte 2 (doi) și în câteva situații toți trei.
Grupul infracțional organizat este definit în cuprinsul art. 2 lit. a din Legea 39/2003 însă în ceea ce privește noțiunea de asociere, regăsită în conținutul art. 323 Cod penal raportat la art. 8 din Legea 39/2003, nu este definitivă prin lege.
Potrivit doctrinei, prin asociere se înțelege o structură organică, o repartizare a atributelor între membrii grupării, un program de activitate în care trebuie să intre săvârșirea unei sau mai multor infracțiuni, asocierea fiind o pluralitate constituită de făptuitori.
Instanța constată că din probele administrate în cauză nu poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, cu raportare la art. 8 din Legea 39/2003, întrucât cooperarea dintre inculpați la săvârșirea faptelor supuse judecății a fost una specifică participației ocazionale, prevăzută în Titlul III, Capitolul III din Partea Generală a Codului penal.
Infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută în art. 323 Cod penal și participația penală reglementată în art. 23 și următoarele Cod penal sunt instituții diferite.
În cazul participației, pericolul social provine din comiterea infracțiunii, pluralitatea reprezentând un element de accentuare a pericolului, care însă nu derivă din faptul că sunt mai mulți infractori, ci din săvârșirea infracțiunii.
În cazul asocierii pentru săvârșirea de infracțiuni, pericolul social provine din însăși constituirea și finanțarea pluralității, al cărei scop este comiterea unei sau mai multor infracțiuni, asocierea având o existență independentă, cu o durată de timp și implică o activitate de organizare a acțiunilor infracționale, ceea ce în cauză nu poate fi reținut pentru că nu rezultă din probațiunea administrată.
Afacerea de prostituție aparținea doar inculpatului M.E.M., nicidecum a celor trei.
Inculpatul M.E.M. își recruta singur victimele dar a și primit fete atât de la C.C. pentru prostituție, cât și de la defunctul D.D.C.
Colaborarea cu acesta in urmă a fost sporadică pentru că la rândul său avea propria afacere de prostituție.
Cei trei s-au cunoscut fără putință de tăgadă, își comunicase reciproc numerele de telefon, se întâlneau atât în Bacău cât și în capitală. Cu toate acestea, cei trei au colaborat ocazional, pe baza înțelegerilor prealabile, pe linia recrutării de fete pentru prostituție. Deși au colaborat, relațiile dintre ei nu s-au caracterizat prin colegialitate, solidaritate ci dimpotrivă prin concurență, invidie, răutate, ducându-se o adevărată bătălie pentru a-și fura unul altuia resursele umane pentru exploatare sexuală.
Până la urmă, afacerea de prostituție a lui M.E.M. a încetat pentru că Ș.M. a făcut denunțul penal dar și pentru că un partener de afaceri a vrut să-i "fure"; afacerea, reușind să pună pe fugă fetele.
Reținându-se împrejurarea că Ș.M. a fost victima infracțiunii de proxenetism, nicidecum a infracțiunii de trafic de persoane, urmează a se proceda la schimbarea încadrării juridice, în ceea ce privește infracțiunea reținută în sarcina inculpatului M.E.M., din autor al infracțiunii de trafic de persoane în autor al infracțiunii de proxenetism.
Cele două activități desfășurate de Ș.M. neputând fi separate pentru că s-au desfășurat simultan, în sarcina inculpatului M.E.M. nu se pot reține două infracțiuni, potrivit art.5 din RIL XVI/2007 publicat în M.Of. 542/17 iulie 2008.
Traficul de persoane se deosebește de proxenetism și din felul cum s-au prostituat femeile : benevol ori forțat, dacă au fost sau nu induse în eroare, dacă au făcut sau nu obiectul unei vânzări.
S-a arătat mai sus, cum a fost victimizată fiecare parte vătămată.
În funcție de aceste aspecte se va proceda la schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.E.M..
În ceea ce-l privește pe inculpatul C.C., una din victimele sale și anume R.R. s-a prostituat în străinătate (Italia).
S-a arătat mai sus că partea vătămată nu a fost forțată și nici amenințată, prostituându-se de nevoie, deoarece fusese convinsă de către inculpat că alte posibilități de a-și crește copilul nu va avea. Acesta chiar dacă nu i-a promis un loc de muncă onest în străinătate, pentru a-i obține acceptul, de a practica prostituția a indus-o în eroare, astfel încât să intre în panică și să accepte propunerea făcută. Prin declarația sa, inculpatul C.C. a arătat : Prin anul 2004, R.R. își căuta o slujbă. M-am oferit să o ajut dar nu am găsit (fila 22 vol.II dosar fond). Instanța constată că inculpatul nu a fost sincer atunci când a făcut precizarea de mai sus, deoarece nu a făcut dovada diligențelor depuse pentru a-i găsi o slujbă onestă. Mai mult decât atât i-a dat și bani să-și procure pașaportul, bani de drum cât și de ședere, pentru că la data respectivă fără o dovadă în acest sens nu i s-ar fi permis intrarea în Italia. Partea vătămată a fost îndrumată pas cu pas de către inculpat cu privire la ceea ce avea de făcut în Italia : în ce localitate să ajungă, cum să-și caute gazdă, cum să dea anunțurile publicitare ș.a. Tot acest ajutor nu a fost acordat dezinteresat de către inculpat ci în scop de exploatare.
La plecarea inițială, partea vătămată a fost condusă de către inculpat doar până la autobuz. La data respectivă lui C.C. îi era frică de închisoare, deoarece abia fusese liberat condiționat, fiind recidivist, însă ulterior a prins curaj și a condus-o pe R.R., de câteva ori, cu mașina, atât la dus cât și la întors în Italia.
Transportul victimei din țara de origine prin țările de tranzit în statul de destinație, ca modalitate alternativă prin care se realizează latura obiectivă a infracțiunii de trafic de persoane, nu trebuie să se realizeze chiar de la început, ori de fiecare dată. În cazul infracțiunilor de trafic de persoane în formă continuată, victimele se duc în străinătate și se întorc în țară de câteva ori.
În cazul acestei părți vătămate s-a dovedit că a revenit în țară de mai multe ori, atât pentru a-și vedea copilul cât și pentru înmormântarea rudelor apropriate (tată, frate).
Prin grija inculpatului C.C., victima R.R. a fost găzduită o noapte în unul in apartamentele închiriate de inculpatul M.E.M..
Dacă în ceea ce privește exploatarea sexuală a unei femei în țară, fapta celui vinovat poate să constituie proxenetism ori trafic de persoane, atunci când o persoană este racolată, trimisă în străinătate, transportată în străinătate pentru prostituție, cel vinovat de regulă este autorul infracțiunii de trafic de persoane.
Faptele de trafic de persoane supuse judecății s-au comis în formă continuată. În cazul infracțiunilor cu durată de consumare, prezintă importanță momentul epuizării.
Când și-a început activitatea infracțională, inculpatul C.C. era recidivist postcondamnatoriu, însă la epuizarea infracțiunilor, recidiva a devenit post executorie.
Inculpatul C.C. prin apărătorul său contestă recidiva pentru că anterior n-ar fi fost condamnat pentru fapte similare însă pentru a se reține recidiva nu este necesar ca cel în cauză să fi fost condamnat pentru aceleași infracțiuni.
Având în vedere cum a fost trimis în judecată inculpatul C.C. se va proceda la schimbarea încadrării juridice.
Vinovăția ambilor inculpați a fost pe deplin dovedită, cu excepția infracțiunii prev. de art.323 cod penal raportat la art.8 din L.39/2003, care nu a existat.
Incriminarea proxenetismului în codul penal reprezintă îndeplinirea obligației asumată de statul român prin D.482/1995 de aderare la Convenția pentru reprimarea traficului de ființe umane și a exploatării prostituării acestora, care prevede că părțile la această convenție decid pedepsirea oricăror persoane care, pentru a satisface pasiunile altei persoane, ademenește, atrage sau îndeamnă, în vederea prostituării, o altă persoană, chiar cu consimțământul acesteia, sau care exploatează prostituția altei persoane chiar cu consimțământul acesteia. În preambulul convenției se arată că "prostituția și răul care o însoțește, traficul de ființe umane în vederea prostituării sunt incompatibile cu demnitatea și valoarea persoana umane și pun în pericol bunăstarea individului, a familii și a comunității";.
La rândul său, traficul de persoane este o infracțiune cu pericol social deosebit de ridicat, deoarece reprezintă cea mai periculoasă formă de parazitism social și una din cele mai josnice, cinice și abjecte manifestări al conștiinței înapoiate.
Traficul de persoane constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului și a demnității umane și implică practici crude, cum ar fi abuzul și înșelarea persoanelor vulnerabile, precum și folosirea violenței, a amenințărilor, a dependenței pentru datorii și a constrângerii.
Potrivit Deciziei cadru a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane în 2002/629/JAI, o victimă este considerată a fi vulnerabilă, printre altele și când infracțiunea a fost săvârșită în scopul exploatării prostituției altuia și a altor forme de exploatare sexuală.
Vinovăția inculpatului M.E.M. rezultă în principal in declarațiile victimelor sale. În mod constant acesta a pledat NEVINOVAT. Susnumitul a precizat că atunci când a cunoscut-o pe Ș.M. aceasta era deja prostituată. Mai mult, aceasta ar avea un frate condamnat pentru un omor care a îngrozit Bacăul.
Dacă o fi adevărat că Ș.M. are un frate criminal, nu prezintă nici o relevanță în cauză pentru că nu trebuie să fie desconsiderată exploatată pentru fapta altuia.
Nu s-a dovedit că Ș.M. fusese prostituată, înainte de a-l cunoaște pe inculpatul M.E.M., împrejurarea că susnumita suferise o decepție sentimentală fiind cu totul altceva.
Inculpatul M.E.M. a denigrat-o pe Ș.M., astfel încât susținerile sale să nu fie credibile. Dacă într-adevăr o fi fost prostituată, inculpatul nu trebuia să o racoleze pentru prostituție și să o facă omul său de încredere și în același tip să o exploateze ca pe o sclavă.
Analizând declarațiile victimei Ș.M. nu s-au constatat neconcordanțe, ceea ce înseamnă că a spus adevărul, susținerile sale coroborându-se cu cele declarate de către celelalte victime.
Vinovăția inculpatului M.E.M. rezultă și din declarațiile inculpatului C.C..
Acesta din urmă a avut o poziție oscilantă, a pledat NEVINOVAT, însă din comportarea sa a rezultat că îi pare rău, recunoscând și împrejurarea că a tras foloase, în special de pe urma părții vătămate R.R..
Vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită, urmează a fi condamnați la pedeapsa închisorii, pentru fiecare infracțiunea reținută în sarcina lor.
Legislația europeană cere ca în cazul acestor infracțiuni grave, pedepsele să fie disuasive.
La individualizarea judiciară a pedepselor și a modului lor de executare vor fi avute în vedere toate criteriile referitoare la dispozițiile dreptului penal general, limitele speciale ale pedepselor, gradul de pericol social al faptelor comise, persoana infractorilor și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Astfel vor fi luate în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 cod penal, avându-se în vedere împrejurările comiterii faptelor, cât și comportarea inculpaților în timpul procesului.
Inculpatul C.C. provine dintr-o familie modestă. A rămas orfan de tată de la vârsta de 2 ani, iar la vârsta de 13 ani a fost alungat de acasă de mama sa, bolnavă psihic. A fost crescut de o bunică. A absolvit liceul, fără a promova examenul de bacalaureat. Cu toate că știa încă di copilărie ce este necazul, din probele dosarului rezultă că a manifestat dispreț față de fetele sărace, care nu puteau fi ajutate de părinți s-și termine studiile și să-și găsească o slujbă cinstită. Din caracterizarea făcută de Ș.M. rezultă că se credea un mic zeu și nimeni din anturajul său nu îi ieșea din cuvânt. Avea multă încredere în ele, fiind convins că îi cad fetele la picioare.
Oricum, era persoana care îi aducea fete lui M.E. (fila 69 vol.II dosar urmărire penală).
La fila 68 vol.II doar urmărire penală se află lista cu fetele aduse de C.C. pentru a se prostitua în apartamentele lui M.E.M..
Că inculpatul C.C. era arogant rezultă și din cele relatate de partea vătămată R.R., care a arătat că pe S.C., un subordonat de al său, cu care a fost obligată să se căsătorească de formă, îl numea sclav (fila 29 vol.IV dosar urmărire penală).
Pentru că îi inspira teamă, R.R. nu a purtat nici o discuție despre bani cu C.C. și nici nu a făcut cunoscut că are de gând să u se mai prostitueze (fila 30 vol.IV dosar urmărire penală).
Totuși, în timpul procesului C.C., chiar dacă nu a spus, a manifestat compasiune față de fetele care au suferit di cauza lui și nu numai. A exploatat-o crunt pe R.R., însă a avut cât de cât grijă de copilul acesteia, fără a cheltui cu minorul atâția bani cât a cerut.
Inculpatul M.E.M. provine dintr-o familie bună, onorabilă. Absolvind un liceu de elită din Bacău, a avut acces la o educație aleasă, la cultură. Era de așteptat ca să-și câștige cinstit existența, să fie un stâlp al societății, să fie un om bun, însă a avut grijă să păstreze doar aparențele. Deși i-a fost teamă de defunctul D.D.C. avându-l ca model, a împrumutat mare parte din metodele folosite de acesta pentru exploatarea fetelor. Din caracterizarea făcută de Ș.M., rezultă că este o persoană inteligentă, pasivă, violentă, cu dublă personalitate, impulsiv, vicios, căruia îi place să joace în cazinouri sume mari de bani. În perioada 2004 - 2008 a încasat sume mari de bani de la fetele care se prostituat pentru el, inclusiv de la susnumita victimă (fila 71 vol.II dosar urmărire penală).
Inculpatul M.E.M. a pus bazele unei afaceri ilegale de prostituție, care a dobândit proporții industriale. A inspirat o asemenea teamă în rândul victimelor, încât acestea au solicitat protecție autorităților, formulând cereri pentru a fi audiate în condițiile art.77/2 cod pr.penală.
În timpul procesului nu a manifestat nici o vagă compasiune față de victime.
Având în vedere întinderea urmăririlor pe care Ș.M. va trebui să le suporte ca urmare a exploatării sexuale la care a fost supusă, inculpatului M.E.M. îi va fi aplicată cea mai aspră pedeapsă principală în legătură cu răul făcut acestei victime, astfel încât și prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, această sancțiune să fie determinantă, la stabilirea cuantumului pedepsei de executat, Problemele de sănătate ale victimei Ș.M. echivalează cu un handicap, cu efecte pentru toată viața.
Inculpatului M.E.M. îi va fi aplicată o astfel de pedeapsă pentru a se înțelege că în țara noastră, prostituția nu este tolerată. La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate acestui inculpat, vor fi avute în vedere și pedepsele aplicate altui inculpat din Bacău (H.O.), care a fost trimis în judecată pentru fapte similare comise cam în aceeași perioadă.
Inculpatul C.C. având o bună comportare în cursul judecății va beneficia de efectele circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.c din codul penal, aplicându-i-se pedepse principale sub minimul special prevăzut de lege.
Ambilor inculpați le vor fi aplicate pedepse complementare și accesorii.
După aplicarea regulilor concursului de infracțiuni, vor fi stabilite pedepsele principale de executat.
În cazul inculpatului C.C. nu este posibilă suspendarea executării pedepsei rezultante, in cauza recidivei.
Din pedepsele principale aplicate celor doi inculpați, vor fi scăzute perioadele executate prin reținere și arest preventiv.
În temeiul art.350 ali.1 cod pr.penală, în cazul ambilor inculpați, măsura obligării de a nu prăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi țara, urmând a fi stabilite și obligațiile pe care aceștia va trebui să le respecte.
Inculpaților li se va atrage atenția ca în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor stabilite se va lua împotriva lor măsura arestării preventive.
Sub aspectul laturii civile, pretențiile victimei Ș.M. vor fi admise în parte.
În cursul judecății, susnumita s-a constituit parte civilă cu 100.000 euro cu titlu de daune morale, atât în scris prin intermediul avocatei sale (fila 161) cât și oral (fila 216-220 vol.I dosar fond), precizând că a suportat cheltuielile medicale pentru redobândirea sănătății.
Repararea materială a daunelor morale este justificată juridic atât la nivel de principiu, de prevederile art.998-9899 cod civil, în vigoare la data faptelor, care folosesc termenul de prejudiciu, fără a distinge între cel material și moral, cât și dispozițiile codului penal.
Atingerile aduse prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale - dreptul la viață, la integritate corporală și la sănătate, dreptul la libertate individuală, dreptul la viața personală, la intimitate și la liniște, la sensibilitate, la afecțiune și la dragoste, dreptul la viața de familie, dreptul la cinste, la onoare, la demnitate, la prestigiu și la reputație, cauzează sau pot cauza nu numai prejudicii materiale, ci și prejudicii morale.
Un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral estre echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea cuantumului unor asemenea despăgubiri, implică fără îndoială și o doză de aproximare, obligând instanță să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit, care niciodată nu va putea fi înlăturat în totalitate, și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.
Și în termenii Convenției Europene, criteriul echității în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii, dar, în același timp, despăgubirile să nu reprezinte amenzi excesive pentru autorul prejudiciului și nici venituri nejustificate pentru victimă.
Problema stabilirii despăgubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economică a unor drepturi și valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onoarea ori suferința psihică încercată de cel ce le pretinde. Ea presupune o apreciere și evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează și pot fi astfel supuse aprecierii instanței de judecată.
Ș.M. s-a constituit parte civilă încă din cursul urmăriri penale, însă M. E. - S. s-a constituit parte civilă, după citirea actului de sesizare al instanței, în cursul urmăririi penale având calitatea de martor.
Partea vătămată M.S.E. s-a constitui parte civilă cu suma de 70.000 euro ( fila 50 vol.II dosar fond), în monedă națională la data executării, întrucât a întâmpinat dificultăți privind existența sa. Suma de mai sus, transformată în lei va fi confiscată însă de la inculpat, întrucât constituie folosul acestuia de pe urma exploatării sexuale a susnumitei.
Vor fi confiscate și foloasele realizate de inculpat, de pe urma celorlalte victime, inclusiv de pe urma victimei Ș.M.
La fel se va proceda și în cazul inculpatului C.C..
În vederea recuperării prejudiciului, va fi menținut sechestrul asigurator dispus în timpul procesului, asupra autoturismului inculpatului M.E.M..
Vor fi confiscate corpurile delicte și se va dispune păstrarea suporților (tehnici și optici) care au fost predate Tribunalului Bacău pentru a fi păstrați în Camera de Corpuri Delicte, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Toate victimele au fost asistate ori reprezentate la proces de avocați, urmând a se indica cine anume și-a angajat apărător și cine a beneficiat de asistența juridică din oficiu.
Onorariile avocaților desemnați din oficiu vor fi suportate din fondul special al M.J.L.C.
Ambii inculpați au fost asistați de mai mulți avocați aleși.
În final, fiecare inculpat va fi obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Instanța :
I. În baza art.11 pct.2 lit.a din codul de procedură penală coroborat cu art.10 lit.a din codul pr.penală;
Achită pe inculpatul M.E.M., pentru comiterea infracțiunii prev. de art.8 din L.39/2003 raportat la art.323 cod penal, întrucât fapta nu există.
În baza art.334 cod pr.penală;
Schimbă încadrarea juridică din art.13 alin.1,2,3 raportat la art.12 alin.2 lit.a din L.678/2001 modificată, în art.329 alin.1,3 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (victime S.B., S.M.C. și D.S.).
Schimbă încadrarea juridică din art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, în art.329 alin.1,2 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (victime Ș.M. și M.S.E.).
Schimbă încadrarea juridică din art.13 alin.1,2,3 raportat la art.12 alin.1 lit.a din L.678/2001 modificată cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, în art.13 alin.1,2 din L.678/2001 modificată (victimă R.G.).
În consecință :
În baza art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 modificată, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal;
Condamnă pe inculpatul M.E.M., la pedeapsa de 5 (cinci) ani de închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane majore (victime V.O.D., A.M. și Ș.R. (fost G.).
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art.13 alin.1,2 din L.678/2001 modificată;
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori ( victima R.G.).
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe o durată de 3 (trei) ani.
În baza art.329 alin.1,3 cod penal ,cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal;
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism ( victime S.B., S.M.C. și D.S.).
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art.329 alin.1,2 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism (victime Ș.M. și M.S. E.).
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe o durată de 5 (cinci) ani.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b din codul penal;
Contopește pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea.
În baza art.35 alin.3 cod penal;
Contopește pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea.
Pedepse de executat : 10 (zece) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe durata și în condițiile art.71 alin.2 cod penal.
În baza art.88 cod penal;
Scade din pedeapsa principală aplicată perioada executată în intervalul 23 decembrie 2011 - 31 mai 2013.
În baza art.350 alin.1 cod pr.penală;
Înlocuiește măsura obligării de a ni părăsi localitatea dispusă prin d.p.606/31 mai 2013 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr.1496/110/2012/a10 cu măsura restrictivă de libertate a obligării de a nu părăsi țara.
II. În baza art.11 pct.2 lit.a din cod pr.pen. raportat la art.10 lit.a din codul de procedură penală;
Achită pe inculpatul C.C., pentru comiterea infracțiunii prev. de art.8 din L.39/2003 raportat la art.323 cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b din codul penal, prin schimbarea încadrării juridice din art.8 din L.39/2003 raportat la art.323 cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a din codul penal, întrucât fapta nu există.
În baza art.334 cod pr.penală;
Schimbă încadrarea juridică din art.12 alin.1,2, lit.a din L.678/2001 modificată, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și art. 37 lit.a din codul penal, în art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001, modificată cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal,cu aplicarea art.37 lit.b din codul penal ( victime Ș.R. fostă G., A.M. și R.R.).
Schimbă încadrarea juridică din art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 modificată cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și art. 37 lit.a din codul penal, în art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 (victimă R.G.) cu aplicarea art.37 lit.b din codul penal.
În consecință :
În baza art.12 alin .1,2 lit.a din L.678/2001 modificată, cu aplicarea art.37 lit.b din codul penal, art.74 lit.c din codul penal și art.76 lit.b din codul penal;
Condamnă pe inculpatul C.C. cu datele de stare civilă indicate mai sus, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane (victime majore Ș.R. fostă G., A.M. șl R.R.).
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe o durată de 2 ani.
În baza art.13 alin.1,2 raportat la art.12 alin.1,2 lit.a din L.678/2001 modificată cu aplicarea art.37 lit.b din codul penal,art.74 lit.c și art.76 lit.b din codul penal;
Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane (victimă minoră R.G.).
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal, pe o durată de 2 ani.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b din codul penal;
Contopește pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea.
În baza art.35 alin.3 cod penal;
Contopește pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea.
Pedepse de executat : 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.-a teza II și lit.b din codul penal.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II și lit.b din codul penal pe durata și în condițiile art.71 alin.2 cod penal.
În baza art.88 cod penal;
Scade din pedeapsa aplicată perioada executată în intervalul 22 decembrie 2011 - 31 mai 2013.
În baza art.350 alin.1 cod pr.penală;
Înlocuiește măsura obligării de a nu părăsi localitatea dispusă prin d.p.606/31 mai 2013 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr.1496/110/2012/a10 cu măsura restrictivă de libertate a obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.145/1 alin.1,2 cod pr.penală raportat la art.145 cod pr.penală;
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații M.E.M. și C.C. sunt obligați să respecte următoarele măsuri :
- să se prezinte la instanțele de judecată ori de câte ori vor fi chemați până la terminarea procesului ;
- să se prezinte la organele de poliție desemnate cu supravegherea lor, prin d.p.606/31 mai 2013 a Curții de Apel Bacău, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câtre ori vor fi chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu dețină , să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu se apropie de victimele prezentului dosar,d e membri familiilor acestora, de martori și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.
Atrage atenția fiecărui inculpat că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor stabilite se va lua măsura arestării preventive.
În baza art.145 alin.2/1 cod pr.penală;
Obligă pe inculpatul M.E.M. la plata sumei de 10.000 lei (RON) cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Ș.M..
Respinge cererea victimei M.S.E. prin care s-a constituit parte civilă în cauză.
Ia act că părțile vătămate S. R. (fostă G.), A.M., V.O.D., D.S., R.G., S.B., S.M.C. și R.R., nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.19 din L.678/2001 modificată, art.329 alin.4 cod penal, raportat la art.188 cod penal;
Dispune confiscarea de la inculpatul M.E.M. a sumei de 1.468.000 lei (RON) reprezentând câștigurile ilicite realizate de pe urma victimelor ( 12.000 lei Ș.R. fostă G., 50.000 lei A.M., 225.000 lei M.S.E., 240.000 lei V.O.D., 6000 lei D.S., 450.000 lei Ș.M., 25.000 lei R.G., 260.000 lei S.B., 200.000 lei S.M.C., actual Nicolae).
Menține sechestrul asigurator dispus în timpul procesului asupra autoturismului inculpatului M.E.M..
Dispune confiscarea de la inculpatul C.C. a următoarelor corpuri delicte :
CD inscripționat "DAFE";;
HDD W.D. seria WCANKL 608442;
HDD W.D. seria WCANKMO 93723
5 minicasete (proces - verbal fila 271 dosar fond), aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
Dispune confiscarea de la inculpatul M.E.M. a cartelei SIM .
Dispune păstrarea suporților tehnici ( 29 buc) a suporților optici ( 15 buc) predați Tribunalului Bacău pentru a fi păstrate în Camera de Corpuri Delicte până la soluționarea definitivă a cauzei.
Constată că Ș.M., D.S., R.R. și M.S.E. au fost reprezentate de avocați aleși, care n-au solicitat obligarea inculpaților la plata onorariilor suportate.
Ia act că celelalte părți vătămate au fost reprezentate de avocat desemnat din oficiu, onorariile urmând a fi suportate din fondul special al M.J.L.C. potrivit referatelor depuse la dosar.
Constată că inculpații cu au fost asistați de avocați aleși.
În baza art.191 alin.2 cod pr.penală;
Obligă pe fiecare inculpat la plata de cheltuieli judiciare către stat, după cum urmează :
15.000 lei, inculpatul M.E.M.
10.000 lei, inculpatul C.C..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpați și de la comunicare pentru celelalte părți.
