Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, actiune civila disjunsa,daune materiale şi morale solicitate de partea civilade la autor si de la penitenciar.lipsa calitate procesuala pasiva a penitenciarului

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Tribunalul DOLJ Sentinţă penală nr. 30 din data de 19.01.2018

Dosar nr. 4603/63/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 30

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2018

Completul compus din:

PREȘEDINTE GC

Grefier LIN

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj

a fost reprezentat prin procuror CN

Pe rol fiind pronunțarea asupra actiunii civile formulată de partea civilă PD împotriva condamnatului MSI, cauză disjunsă din dosar nr. 9348/63/2016, având ca obiect săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal și Penitenciarului Pelendava.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.01.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 19.01.2018, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 177 din data de 16.03.2017 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 9348/63/2016 s-au dispus următoarele:

In baza art. 195 CP cu aplicarea art. 75 lit. a Cp cu aplic art. 396 alin 10 cpp art. 41 alin 1 CP

A fost condamnat inculpatul MSI, in vârsta de 27 de ani, fără ocupație, fără loc de muncă, recidivist postcondamnatoriu, în prezent încarcerat în Penitenciarul Craiova, la pedeapsa de 3 ani închisoare la care se adaugă restul de 1017 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani si 2 luni închisoare aplicata prin sp 386/16 06 2016 a Judecatoriei Slatina, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa totala de 3 ani si 1017 zile inchisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit. a, b, C.pen., ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea disp. art. 66 lit. a, b, C.pen, pe durata prev. de art. 65 alin. 3 C.pen.

In baza art 399 alin 1 C.proc.pen.

S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la data de 26 10 2016 la zi.

S-a anulat mandatul de executare nr 635/6. 07. 2016 emis de Judecatoria Slatina si s-a dispus emiterea unui nou mandat.

S-a luat act ca părțile civile SCJUC și SCN Craiova nu se constituie parti civile.

În baza art. 7 alin.1 din Legea 76/2008.

S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul MSI în vederea introducerii în SNDGJ.

S-a disjuns actiunea civila formulata de partea civila PDS si s-a fixat termen la data de 6 04 2017

In baza art 274 alin 1 cpp

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1680 lei cheltuieli judiciare statului.

Cheltuielile in cuantum de 260 lei reprezentând onorariu avocat oficiu au rămas in sarcina statului.

Prin decizia penală nr . 935/23.05.2017 a Curtii de Apel Craiova s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul MSI.

S-a desființat în parte s.p. nr. 177/2017 a Tribunalului Dolj și rejudecând,

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 1017 zile închisoare în pedepsele componente.s-a inlăturat circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p.

S-a retinut în beneficiul inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

În baza art. 195 C.p. cu apl. 41 alin. 1 C.p., art. 75 alin. 2 lit. b C.p., art. 396 alin. 10 C.p.p., a fost condamnt inculpatul MSI la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. 1 C.p.,s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. 1 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b.

În baza art. 43 alin. 1 C.p., s-a adaugat la pedeapsa aplicată în cauză restul rămas neexecutat de 1017 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 386/2016 a Judecătoriei Slatina, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani 6 luni și 1017 zile închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 C.p., s-au contopit pedepsele accesorii și complementare aplicate prin prezenta decizie cu cele aplicate prin s.p. nr. 386/2016 a Judecătoriei Slatina, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, C.p. pe o perioadă de 4 ani conform art. 68 alin. 1 lit. c C.p., și pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. conform art. 65 alin. 3 C.p.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată și durata arestării preventive de la 06.10.2016 la zi.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În fapt, s-a reținut că, la data de 05.10.2016, in jurul orelor 08.10, în timp ce se afla in camera de detenție nr. 2.9 a Penitenciarului Pelendava Craiova, pe fondul unor neînțelegeri legate de vizualizarea preferențială a unor posturi TV, MS a lovit pe numitul PI persoana aflata de asemenea in executarea unei pedepse, cu pumnul în zona feței, cauzandu-i acestuia un traumatism cranio-facial care a avut ca urmare moartea victimei, la data de 15.10.2016, la secția ATI a SCU Craiova, din cauza insuficienței cardio-respiratorii, urmarea unui accident vascular cerebral hemoragic,

Fapta expusă a fost probată cu următoarele mijloace de probă: constatare la fata locului si plansă fotografică, proces verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografică, fișă de constatări preliminare, raport de expertiză medico-legală autopsie, planșă fotografica privind fotografiile efectuate cu ocazia autopsiei, certificat constatator al decesului, procesul verbal de vizualizare a imaginilor video si plansa fotografică ce cuprinde principalele momente surprinse in incinta penitenciarului, declaratiile martorului VB, declaratiile martorului BIC, declaratia martorului CLV, declaratia martorului IAC, declaratia martorului MI,declaratia părții civile PD , declaratiile inculpatului MSI.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanța constatata că atât pe parcursul urmăririi penale cât și, ulterior, în fața instanței de judecată, fiica victimei numita PD a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal.

In faza de judecata, la termenul din data de 09.02.2017, partea civila PD a arătat că înțelege să majoreze cuantumul pretențiilor solicitate inițial in faza de urmărire penala, solicitând obligarea inculpatului MSI, cât și a Penitenciarului Pelendava Craiova, în solidar, la plata suma totală de 130 000 lei, sumă compusă din: suma de 30.000 lei daune materiale (constând în cheltuielile efectuate cu inmormântarea, achiziționarea produselor alimentare, pieselor vestimentare și a altor obiecte specifice îndeplinirii ritualurilor de înmormântare și pomenire a tatălui, dar și cheltuielile viitoare legate de pomenirea acestuia ulterioară, până la 7 ani conform obiceiului locului) și 100.000 lei daune morale și actualizarea acestora cu indicele de inflație, de la momentul producerii incidentului până la plata efectivă.

A arătat că motivele pentru care înțelege să se constituie parte civilă și împotriva Penitenciarului Pelendava Craiova, sunt următoarele: - a fost anunțată despre starea tatălui abia în data de 14.10.2016 în jurul orei 13:00, după 9 zile de la incident, când tatăl deja intrase în comă și nu se mai putea face nimic pentru el, încălcându-se astfel dispozițiile art. 52 alin 8 și 9 din Legea Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

- altercația intre victimă și inculpat a avut loc în incinta penitenciarului, iar această instituție avea obligația legală de asigurare a pazei, siguranței, protejarea vieții, integrității corporale și sănătății deținuților, menținerea ordinii și disciplinei în rândul deținuților conform art. 15 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și art. 13 din Regulamentul de aplicare a Legii nr 254/2013, care prevăd că siguranța deținerii se referă la totalitatea activităților desfășurate de administrația penitenciarului în scopul impunerii unor restricții, astfel încât să prevină săvârșitrea de noi infracțiuni, precum și pentru protejarea vieții, integrității corporale și sănătății deținuților, a personalului locului de deținere și a oricăror alte persoane.

-ar fi trebuit sa asigure condițiile necesare separării diferitelor categorii de deținuți (art. 7 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013) prin evaluarea riscurilor pentru siguranța penitenciarului după criteriile și procedura de evaluare a riscului prevăzute de art. 27 și 28 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 și în funcție de regimul de executare al pedepselor privative de libertate asa cum este acesta descris în Capitolul III al Titlului III din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 ( și art. 26 și următoarele din Regulamentul de aplicare a Legii nr.254/2013).

Cu privire la daunele morale a precizat ca acestea reprezintă o compensație a dispariției intempestive a tatălui, dispariție determinată de lovirile cauzatoare de moarte aplicate de către inculpat, în condițiile în care altercația dintre cei doi, deținuți fiind, a avut loc in incinta locului de detenție, mai exact în camera de detenție E. 2.9 a Penitenciarului Pelendava, unde se presupune că aceștia ar fi trebuit să fie in siguranță, sa nu existe riscul izbucnirii de altercații având in vedere că sunt sub pază strictă, sau dacă există altercații să se intervină prompt, fără să existe timp pentru agresiuni grave care să ducă în final la decesul unuia dintre detinuti.

A mai arătat că, solicitarea daunelor morale este motivată de emoția violentă cauzată mie prin decesul tatălui, modificându-i personalitatea și generându-i o tulburare sufletească mai ales la gândul că tatăl său a suferit 10 zile dureri îngrozitoare, dar având în vedere că angajații penitenciarului au anunțat abia după 9 zile, când tatăl său era deja în comă și nu mai reacționa la niciun stimul, la gândul că tatăl său nu și-a cunoscut nepoatele. Si, nu în ultimul rând la gândul ca tatăl să nu mai avea puțin timp pana ar fi îndeplinit condițiile pentru a putea fi eliberat din Penitenciar și a duce o viață normală in libertate.

A mai menționat că, suferința psihică este amplificată și la gândul referitor la suferința fizică suportata de tatăl său atât în timpul agresiunii, cât și ulterior în timpul îngrijirilor medicale.

La cererea partii civile s-a dispus introducerea in cauza a Penitenciarului Pelendava.

În dovedirea pretențiilor civile formulate, a solicitat proba cu înscrisuri și administrarea probei cu martorii LM și NEM.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a disjuns acțiunea civilă astfel promovată, cauza fiind înregistrată la nr. 4603/63/2017.

Analizând întreg materialul probator instanța constată următoarele:

Partea civila PD a solicitat obligarea Penitenciarului Pelendava la despagubiri civile, temeiul juridic al cererii fiind cel prevăzut de art. 1357 - răspunderea pentru fapta proprie.

Potrivit art. 19 cpp, actiunea civilă exercitata in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale.

În spetă, fapta care face obiectul actiunii penale, este infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, iar autorul acestei fapte este MS, singurul care poate fi obligat la repararea prejudiciului in temeiul art. 1357 C. civ., in cadrul procesului penal, ,Penitenciarul Craiova fiind lipsit de calitate procesuala raportat la temeiul acțiunii civile invocat de partea civila PD.

O eventuala tragere la răspundere civilă a Penitenciarului Pelendava poate fi angajata doar in temeiul unei acțiuni civile exercitată pe cale separată in fața instanței civile competente.

În consecință, în baza art 248 cpc se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Penitenciarului Pelendava si se va respinge actiunea civilă formulată de partea civilă PD ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Cu privire la acțiunea civilă formulată împotriva condamnatului PI instanța reține următoarele:

Conform dispozițiilor art.1357 alin. 1 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare iar potrivit alin. 2, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existența cumulată a patru condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

În afara existenței unei fapte ilicite, pentru a putea angaja răspunderea delictuală pentru fapta proprie, așa cum este reglementată în art. 1349 coroborat cu art. 1357 - 1371 din Noul Cod Civil, mai este necesară și producerea unei pagube victimei.

Esența răspunderii civile delictuale constă în existența unui prejudiciu, cauzat prin încălcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, condiții obiective în lipsa cărora nu se poate stabili obligația de reparare ce se naște în sarcina persoanei responsabile.

În noul cod civil nu se dă o definiție legală prejudiciului, dar aceasta se poate deduce din analiza textelor care reglementează răspunderea civilă delictuală în ansamblu și în mod deosebit cele cuprinse în art. 1381-1395 din noul Cod civil, privind "Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale";.

Astfel, în alin. 1 al art. 1349 din noul Cod civil, care reglementează obligația generală a oricărei persoane de a nu vătăma sau prejudicia o altă persoană, se dispune că orice atingere adusă drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane atrage, pentru cel vinovat, răspunderea pentru toate prejudiciile cauzate, fiind obligat la repararea integrală acestora.

Prejudiciile patrimoniale sunt cele care au o valoare economică și pot fi evaluate în bani și care rezultă din încălcarea drepturilor și intereselor economice.

Prejudiciile morale sau daunele morale sunt cele cauzate prin atingerile aduse personalității afective sau sociale a unei persoane, cum ar fi moartea unei rude apropiate, atingerile aduse vieții private sau intime, atentatele la onoarea, demnitatea și cinstea victimei, etc.

Pentru a se putea repara prejudiciul cauzat victimei, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cert, să nu fi fost reparat încă, să fie direct, să fie personal și să rezulte din încălcarea sau atingerea unui interes legitim.

Prejudiciul este sigur atunci când existența sa se poate constata cu certitudine și atunci când acesta se poate evalua.

Sintagma prejudiciul sigur cuprinde în conținutul său, atât prejudiciul actual, prezent, cât și prejudiciul viitor.

Prejudiciul actual, prezent, este acea daună care s-a produs deja la data când se pretinde repararea lui.

Prejudiciul viitor este acela care, deși nu s-a produs încă, există certitudinea că acesta se va produce în viitor, fiind astfel susceptibil de evaluare, (de exemplu acela rezultat în cazul decesului unei persoane, când despăgubirile sunt datorate persoanelor pe care aceasta le avea în întreținere, cu posibilitatea actualizării lor, în raport cu evoluția stării de sănătate sau în funcție de starea de nevoie în care se află cei îndreptățiți la despăgubire).

Un prejudiciu viitor este cert atunci când se referă, atât la existența, cât și la întinderea sa.

Prejudiciul eventual nu este cuprins în prejudiciul viitor, întrucât producerea acestuia nu este sigură și nici nu poate fi evaluat.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate, trebuie avut în vedere că, în soluționarea acțiunii civile trebuie urmărite, mutatis mutandis și în măsura în care legea procesual penală nu conține dispoziții contrare, regulile care guvernează sarcina probei în procesul civil, respectiv dispozițiile art. 249 Cpc. care reglementează că "cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească";.

Pentru dovedirea daunelor pretinse, partea civilă a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii LM si NEM și proba cu înscrisuri

Martora LM a declarat ca a ajutat-o pe partea civila la organizarea pomenilor de la înmormantare de 6 saptamani si 6 luni si cunoaste sumele de bani pe care aceasta le-a cheltuit. Astfel martora a arătat că pomana de înmormântare a costat 2400 lei și a fost organizată la restaurant, 1500 lei cavoul, 1500 lei crucea de marmura, 150 lei troița de lemn, 150 lei produsele pentru sicriu, 200 lei costumul, 90 lei pantofii,70 lei cămașa, 50 lei șapca. Martora a mai arătat că pomana de 6 săptămâni a costat 2000 lei, iar pentru pomenirea de 6 luni s-au cheltuit 1600 lei pentru produsele de mobilier care s-au impărțit (suma confirmată și de bon fiscal) si 3000 lei masa.

Martorul NEM a declarat ca a participat la înmormantare și stie că sicriul a costat 1000 lei, cavoul 1500 lei, crucea 1500 lei, muzica 500 lei și taxa de înmormântare 300 lei (aspect confirmat și de chitanța emisă), pomana la restaurant la care au participat 40 de persoane, aproximativ 2000 lei, masina mortuara 200 lei, colacii și pâinea -400 lei, 200 lei costumul. La pomana de 6 luni a participat și știe că s-au împartit obiecte de mobilier.

Coroborând actele depuse-respectiv chitanțe si bonuri fiscale cu depozițiile martorilor instanța reține că partea civilă a efectuat cheltuieli legate de înmormântarea victimei în cuantum de 8510 de lei, cheltuieli legate de slujba de pomenire de șase săptămâni în cuantum de 2.000 de lei, iar cheltuieli legate de pomana de 6 luni in cuantum de 4600 lei.

Mai reține instanța că prejudiciul pretins de partea civilă PD pentru pomenirile pe care urmează să le facă pentru tatal său, până la 7 ani, este un prejudiciu eventual, ce nu îndeplinește condiția de certitudine pentru a putea fi acoperit.

Nu se poate stabili că toate cheltuielile legate de pomenirea victimei până la 7 ani vor fi suportate de partea civilă PDși nici nu poate fi evaluat un asemenea prejudiciu, neputându-se calcula cu certitudine cuantumul total al cheltuielilor ce vor fi efectuate pentru organizarea acestor evenimente.

Cu privire la daunele morale solicitate de aceasta, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 1357 din Noul C. civ, "cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă." Potrivit art. 1349 din Noul C. civ., "orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral ..."

Textele de lege sunt aplicabile speței în condițiile în care se dovedește că sunt îndeplinite cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și anume săvârșirea unei fapte licite, vinovăția (în cea mai ușoară formă - culpă ușoară), prejudiciul și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Potrivit art. 253 alin. (4) din Noul C. civ., persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale, dintre cele enumerate de art. 252 al aceluiași C. civ., au fost lezate prin săvârșirea unei fapte ilicite, poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Ceea ce este de stabilit este doar problema existenței unui prejudiciu, a producerii lui, pentru a fi incident textul de lege invocat, problema întinderii (evaluării) lui fiind o chestiune de apreciere a probelor.

Prejudiciul moral a fost definit în doctrina dreptului și în jurisprudență ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte victima. Caracterul suferințelor trebuie privit în legătură cu particularitățile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, tristețea, neliniștea, umilirea și alte emoții negative. În stabilirea existenței unui prejudiciu trebuie luate în calcul caracterul și importanța valorilor nepatrimoniale, cărora le-a fost cauzat prejudiciul, situația personală a victimei, ținând cont de mediul social din care victima face parte, educația, cultura, standardul de moralitate, personalitatea și psihologia victimei, circumstanțele săvârșirii faptei, statutul social.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieții private, în sfera art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existența prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.

În acord cu jurisprudența națională și practica Curții Europene a Drepturilor Omului, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanța urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța are în vedere ca sumele de bani ce urmează a se acorda cu acest titlu trebuie să aibă efecte compensatorii pentru partea civilă și să nu constituie amenzi excesive pentru autorul faptei ilicite, care a suportat și o condamnare penală. De asemenea, instanța are in vedere și principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferințelor psihice, suferințe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin presații bănești, nu se pot constitui în sursă de îmbogățire fără just temei a părții civile.

În speță, instanța va avea în vedere suferinta incercata de partea civila prin decesul tatalui dar și relatiile dintre partea civila si victima.

Astfel, din actele depuse la dosarul cauzei de Penitenciarul Pelendava rezultă ca partea civila PDnu avea relații apropiate cu tatăl său, vizitându-l pe timpul detentiei doar o singura dată și o singura data trimițându-i acestuia pachet (extras vizite, corespondenta, pachete).

Din evaluarile psihologice ale victimei care au avut loc in timpul executarii pedepsei in penitenciar rezulta ca acesta nu mentinea legatura cu fiica sa, relatia fiind intrerupta de mai mult timp, mentinand legatura telefonic doar cu cativa vecini. Or, din perspectiva tuturor aceste aspecte, instanța apreciază că valoarea daunelor morale solicitate in speta de catre partea civilă este exagerată și nerezonabilă.

În raport de situația de fapt reținută, instanța constată că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1357 N.C.civ., prin fapta sa culpabilă inculpatul producând prejudicii de natură morală părții civile PD, impunându-se acoperirea lor prin acordarea de despăgubiri în cuantum de 30.000 de lei, de natură să asigure o justă și integrală despăgubire raportat la urmările produse.

Avand in vedere ca autorul faptei ilicite MI a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 195 cp, retinandu-sein favoarea sa circumstanta atenuanta prevăzută de art. 75 lit b cp respectiv depasirea limitei legitimei aparari, instanta apreciaza ca se impune reducerea cuantumului daunele materiale (15.110 lei) si morale (30.000 lei) cuvenite partii civile cu 30%, proportional cu gradul de implicare al victimei in incidentul care a condus la decesul acesteia.

In consecinta, in baza art. 19 și 397 C.p.p. și art. 1357 și urm. C.civ. va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă PD și va obliga pe condamnatul MSI la plata sumei de 31585 lei către partea civilă PD , din care 10.585 de lei reprezintă daune materiale, iar 21.000 lei daune morale, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie de la data platii efective.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. va obliga pe condamnatul MSI la plata sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art 275 alin 6 cpp onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 260 lei va ramane in sarcina statului.

In baza art 276 cpp va obliga pe inculapatul MSI la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare catre partea civila PD reprezentand onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

In baza art 248 cpc

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Penitenciarului PELENDAVA.

Respinge actiunea civila formulata de partea civila PD , ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.

În baza art. 19 și 397 C.p.p. și art. 1357 și urm. C.civ. admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă PD și obligă pe condamnatul MSI, la plata sumei de 31585 lei către partea civilă PD , din care 10.585 de lei reprezintă daune materiale, iar 21.000 lei daune morale, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie de la data platii efective.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe condamnatul MSI la plata sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art 275 alin 6 cpp onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 260 lei ramane in sarcina statului.

In baza art 276 cpp obliga pe inculaptul MSI la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare catre partea civila PD reprezentand onorariul de avocat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.01.2018.

Judecător,

GC Grefier,

LIN

Red jud. G.C./Tehnored.L.I.N.

9ex/06.02.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:128.000030