Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.) Omor
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ Nr. 457
Şedinţa publică de la 27 Octombrie 2011
Completul compus din:
S-a luat în examinare, pentru soluţionare, în primă instanţă, cauza penală
privind pe inculpatul Ţ.G. , fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...),
CNP (...), trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Argeş nr. 277/P/2011 pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 183 C. p.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică , au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Dezbaterile de fond asupra cauzei de faţă au avut loc la data de
13.10.2011 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face
parte integrantă din prezenta sentinţă penală.
INSTANŢA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş , a fost trimis în
judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul Ţ.G. , pentru săvârşirea infracţiunii
de lovituri cauzatoare de moarte, prev şi ped. de art. 183 c.p.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut , în esenţă, următoarea situaţie de
fapt.
La data de 12.03.2011, în jurul orelor 15,00, inculpatul, cu intenţie, a
aplicat victimei Ş.E. o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei, care i-a
determinat căderea şi lovirea cu capul de pardoseala din materiale ceramice,
producându-i traumatism cranio - cerebral acut forte, ce au condus în final la
decesul acesteia la data de 31.03.2011.
În cadrul cercetării judecătoreşti s-a luat declaraţie părţii civile Ş.R.R. , care
s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 Euro, reprezentând daune morale, au
fost audiaţi inculpatul , care a recunoscut şi regretat fapta şi martorii Gigîrtu Maria,
Frăţică Constantin, Stoica Margareta, Serban Nicolae, Grozea Gherghina şi Drăguţ
Viorel.
Coroborând probele administrate în cadrul cercetării judecătoreşti cu cele
de la urmărirea penală, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Atât inculpatul, cât şi victima, locuiau în comuna Vedea, jud. Argeş, fiind
vecini şi într-o anume perioadă chiar prieteni, în sensul că se ajutau reciproc.
După decesul soţiei inculpatului, între acesta şi victimă au apărut unele
neînţelegeri legate de locul de veci, însă aceste disensiuni nu pot fi catalogate drept
un motiv de răzbunare, ci mai degrabă, un pretext de ceartă ori de câte ori
inculpatul consuma în mod excesiv băuturi alcoolice.
Legat de acest viciu, instanţa reţine că inculpatul era cunoscut în comună
ca un consumator frecvent de băuturi alcoolice, care, ajuns în stare avansată de
ebrietate, devenea destul de violent, atât verbal, cât şi fizic.
Aşa s-a întâmplat şi în ziua de 12.03.2011 când, beat fiind , inculpatul a
mers la domiciliul victimei, manifestându-se destul de violent verbal, aici a găsit-o
pe mama victimei, respectiv martora Grozea Gherghina, în vârstă de 86 ani,
căruia i s-a adresat pe un ton ridicat, întrebând-o unde se află fiica sa şi spunându-i-
se că nu este acasă, inculpatul a început să profere ameninţări atât la adresa victimei,
cât şi a familiei sale în general, afirmând „ o omor, vă pun foc la toţi”, după care a
plecat.
Ulterior, inculpatul l-a întâlnit pe martorul Serban Nicolae, paznic la liceul
din comună, liceu ce se află în vecinătatea farmaciei pe care o deţinea victima şi,
deşi nu se cunoşteau, acesta l-a abordat, întrebându-l cum de nu-l cunoaşte ,
pentru că el este „ Gigi Moldoveanu” şi, datorită stării avansate de ebrietate, a-
nceput să plângă şi să-i spună martorului că i-a murit soţia pentru că era bolnavă de
cancer, deşi victima , ca farmacist , îi dăduse asigurări că va trăi.
Constatând starea în care se află inculpatul, martorul a insistat să plece şi,
în cele din urmă, în timp ce se îndepărta , inculpatul i-a spus acestuia, „ mă duc la
doamna Serban să o violez”, afirmaţie ce l-a determinat pe martor să-l urmărească,
pentru a observa ce se întâmplă, deşi, spune el , nu a dat crezare celor spuse.
La scurt timp, martorul a auzit strigătele de ajutor ale victimei şi a alergat
spre farmacie.
În momentul în care a intrat în incinta farmaciei, a găsit-o pe victimă căzută
la podea , în stare de inconştienţă, iar inculpatul stătea lângă uşă şi spunea că nu i-a
făcut nimic.
După ce a fost dat afară din farmacie şi până la sosirea organelor de
poliţie, inculpatul nu a mai vorbit cu nimeni, ci doar spunea „ omoară-mă”.
Ulterior, audiat fiind de organele de urmărire penală, inculpatul a declarat
că în momentul în care a intrat în farmacie, victima era singură, a-nceput să ţipe la
ea, fapt ce a generat o ceartă între cei doi şi, în momentul în care victima s-a
îndreptat spre el pentru a-l determina să iasă, acesta i-a aplicat o lovitură cu mâna
peste faţă, lovitură ce a condus la dezechilibrarea şi căderea victimei pe podeaua
din gresie.
A mai declarat inculpatul că nu-şi aminteşte dacă în drum spre farmacie s-a
întâlnit cu cineva, pentru că era în stare avansată de ebrietate, după ce consumase
un litru de ţuică, iar când şi-a revenit din beţie a constatat că era internat la spitalul
de psihiatrie „ Sf. Maria” din Vedea.
În urma loviturii suferite, victima a reuşit să mai supravieţuiască până la
data de 31.03.2011, când a decedat.
Medicul legist a concluzionat că „ moartea susnumitei a fost violentă, ea s-
a datorat unei atelectazii pulmonare, având locul de plecare craniocerebral în urma
unui TCC act forte ( fractură de boltă craniană, hemoragie subdurală, infiltrat
sanghuin şi plagă contuză, la nivelul bazei superioare, produs prin lovire cu şi de
corp dur. Între leziunile traumatice cranio- cerebrale şi deces, există legătură
indirectă de cauzalitate.
Inculpatul a fost expertizat neuropsihic şi s-a concluzionat că acesta
prezintă diagnosticul „ tulburare de personalitate de tip disociat. Abuziv etalonice.
Are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat”.
Aceasta fiind situaţia de fapt, instanţa constată, în drept , fapta inculpatului,
care, cu intenţie, aplicând victimei o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei, i-a
determinat căderea şi lovirea cu capul de pardoseala din materiale ceramice,
producându-i traumatism cranio cerebral forte, ce a condus în final la deces,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovituri sau vătămări
cauzatoare de moarte, prev şi ped de art.183 C.p, pentru care va fi condamnat la o
pedeapsă cu închisoarea.
Instanţa nu poate împărtăşi punctul de vedere al părţii civile, de
schimbare a încadrării juridice a faptei în infracţiunea de omor calificat prev.de art.
175 alin.1 lit.a C.p, motiv pentru care urmează a respinge această cerere, pentru
următoarele considerente.
Inculpatul, în momentul săvârşirii faptei, se afla într-o avansată stare de
ebrietate, cum de altfel, obişnuia să fie deseori şi nu s-a dovedit că el urmărea
un scop anume.
Pe fondul neînţelegerilor ivite de ceva timp între el şi victimă în ceea ce
privea locul de veci al soţiei sale, al decesului acesteia, deşi pretindea el că victima,
ca farmacist, îl asigurase de salvarea soţiei, precum şi a unei presupuse neplăţi a
muncilor executate de el în gospodăria victimei, inculpatul, beat fiind, a plecat în
căutarea ei pentru a-i cere socoteală.
Pe tot traseul parcurs, inculpatul a avut o poziţie inconsecventă în
ameninţările făcute la adresa victimei, poziţie de altfel specifică persoanelor aflate în
stare avansată de ebrietate.
Astfel, faţă de mama victimei, acesta a afirmat că , „ o omor” , dar şi că „
vă dau foc la toţi”, iar în faţa martorului Serban Nicolae „ mă duc la doamna
Serban că o violez”.
Rezultă , aşadar, că inculpatul nu urmărea ceva anume, nu a premeditat, nu
s-a pregătit în mod expres în ideea săvârşirii vreuneia din cele trei fapte exprimate:
omor, viol , ori incendiere.
Chiar dacă martora Grozea Gherghina a declarat că a auzit de la unele
persoane rămase neidentificate că inculpatul avea două cuţite în buzunar , nu s-a
făcut dovada nici a existenţei lor şi nici a folosirii lor asupra victimei.
Nu s-a făcut cu nimic dovada nici că a încercat să o violeze pe victimă, dar
nici că a intenţionat să dea foc la ceva sau cuiva.
Faţă de aceste considerente , instanţa apreciază afirmaţiile făcute de
inculpat ca total neserioase şi incapabile a produce temerea realizării lor, acestea
neavând nici un suport material care să conducă la convingerea că inculpatul
intenţiona să le consume.
Aceste afirmaţii ale inculpatului au fost la fel de „ convingătoare” ca şi
aceea potrivit căreia „ a murit soţia de cancer, deşi victima Serban Elena , ca
farmacist, îi dăduse asigurare că nu va muri”.
Concluzionând, instanţa apreciază că nici din mijloacele de probă
administrate şi nici din modul de acţionare al inculpatului nu a rezultat că acesta a
intenţionat să o omoare pe victimă.
Faţă de aceste considerente, urmează a se respinge cererea de schimbare a
încadrării juridice a faptei formulată de inculpat, prin apărător.
În ceea ce priveşte aplicarea şi individualizarea pedepsei, instanţa va avea în
vedere atât gradul de pericol social al infracţiunii şi persoana inculpatului, care a
mai fost sancţionat, pentru fapte de violenţă, dar şi poziţia sinceră a acestuia, care a
recunoscut şi regretat fapta, fără a solicita însă, aplicarea disp.art.320/1 C.p.p, şi
faptul că este infractor primar.
Pedeapsa cu închisoarea ce se va aplica inculpatului, urmează a se executa
în condiţiile art. 57, 71 c.p. cu aplic. art. 64 lit.a teza a II a şi lit. b C.p.
În baza art. 350 C.p.p se va menţine starea de arest a inculpatului şi,
potrivit art.88 C.p, se vor deduce reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de
01.04.2011, la zi.
În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa o apreciază ca admisibilă în
parte.
Fiica victimei, Ş.R.R. , s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 Euro,
reprezentând daune morale, iar inculpatul a fost de acord cu plata unor daune
morale, dar într-un cuantum mult mai redus, avându-se în vedere posibilitatea sale
materiale destul de modeste.
Într-adevăr , partea civilă este singurul membru al familiei sale rămas în
viaţă, după ce mai înainte şi-a pierdut fratele şi pe tatăl său, iar aceste întâmplări
total nefericite sporiseră afecţiunea reciprocă dintre fiică şi mamă.
Pierderea suferită de partea civilă prin moartea mamei sale nu din cauze
naturale, ci provocată de fapta inculpatului, constituie o traumă psihică de neevaluat
care se compune atât din durerea pierderii fiinţei celui mai dragi – mama, dar şi din
revolta faţă de cel ce a grăbit acest deznodământ.
Este adevărat că este greu de suportat pierderea mamei, mai ales atunci
când este provocată de o terţă persoană, şi cu atât mai mult în cazul părţii civile,
căreia mama îi rămăsese singurul sprijin moral.
În plus, instanţa nu trebuie să nesocotească nici faptul că partea civilă
trebuie să se îngrijească şi de bunica maternă care locuia împreună cu victima şi
astfel să aprecieze că suferinţa psihică este sporită şi de eforturile de susţinere
morală a acesteia din urmă.
Totuşi, la evaluarea cuantumului daunelor morale, pe lângă trăirile
sufleteşti ale părţii civile, pierderile spirituale şi morale suferite prin dispariţia fiinţei
dragi, trebuie avute în vedere şi posibilităţile pecuniare ale inculpatului şi asta,
tocmai în ideea materializării despăgubirilor solicitate.
O evaluare în bani a traumei suferite prin pierderea mamei este imposibilă
şi tocmai de aceea , o sumă oricât de mare ar fi, pare insuficientă.
Prin acordarea unei sume de bani care să reprezinte daune morale, se
urmăreşte , de fapt, realizarea unei oarecare alinări , care să cuprindă atât satisfacţia
de înfăptuire a dreptăţii, cât şi cinstirea memoriei fiinţei pierdute şi de ce nu , şi
posibilitatea înfăptuirii unor acte lăudabile pentru şi în numele victimei.
În raport de toate aceste considerente, instanţa apreciază că suma de
250.000 Euro este şi echitabilă şi posibil de achitat, motiv pentru care , urmează ca
în baza art.14 C.p.p, rap.la art.998, 999 C.civil să se admită în parte acţiunea civilă
şi să fie obligat inculpatul la plata acesteia către partea civilă.
Va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat şi onorariu avocat
oficiu, potrivit art.192 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.
În baza art.183 Cod penal, condamnă pe inculpatul Ţ.G. , fiul lui (...),
născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), la 8 ani închisoare cu executare în
condiţiile art.57,71 Cod penal, cu aplicarea art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.
În baza art.350 Cod pr.penală menţine starea de arest a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal deduce reţinerea şi arestul preventiv, începând
cu data de 1 aprilie 2011, la zi.
Admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpat la plata sumei de
250.000 Euro, cu titlu de daune morale, către partea civilă Ş.R.R. .
Obligă pe inculpat la 2300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300 lei
reprezentând onorariu avocat oficiu conform împuternicirilor avocaţiale nr.
2700/20.06.2011 şi 2701/20.06.2011 se avansează din fondurile MJ.
Cu apel.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27.10.2011, la Tribunalul Argeş-Secţia
Penală.
1
