MENŢINERE MĂSURĂ ARESTARE PREVENTIVĂ ART. 300 ind. 1 CPP
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Sentinţă penală nr. - din data de 19.02.2013
Asupra cauzei penale de față, tribunalul constată că prin rechizitoriul cu nr. 54/P/2013 din data de 15 februarie 2013 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.M.S. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. rap. la art. 6 alin. 1 din Legea 78/2000.
Prin același act de sesizare s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul B.M.S sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.p., cu privire la pretinderea și primirea de sume de bani de la numiții MEC, GV, SO, CP, BIC, HM, LVD, GFA, BVV și IMV și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, competent cu efectuarea cercetărilor.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, sub aspectul stării de fapt, că în după amiaza zilei de 25.01.2013 denunțătorii M. I și Ș. G. A au sesizat DGA-SJA Dolj cu faptul că inculpatul B.M.S, funcționar în cadrul Autorității Rutiere Române cu sediul în București, a pretins și primit de la aceștia diferite sume de bani pentru a le elibera cartelele conducătorului auto (cartele tahograf).
Cu ocazia audierii sale la parchet, denunțătorul M. I a precizat că , în data de 27.12.2012, a depus la sediul ARR Dolj o cerere tip, însoțită de documentația necesară, în vederea eliberării unei noi cartele tahograf în data de 10.01.2013, constatând că acel document nu i s-a eliberat, denunțătorul s-a deplasat la sediul ARR Dolj pentru a se interesa de situația lui. A fost îndrumat să solicite informații despre document la ARR București, instituție abilitată să emită astfel de documente. Cu această ocazie, denunțătorul a luat legătura cu inculpatul B.M.S, funcționar în cadrul instituției care are atribuții de serviciu în procesarea datelor necesare emiterii cartelelor tahograf dar și a atestatelor de pregătire profesională.
In timpul discuțiilor, inculpatul i-a pretins denunțătorului suma de 1500 lei,pentru urgentarea eliberării documentului; i-a comunicat denunțătorului un cont bancar (la BCR) în care să fie pusă suma de bani pretinsă. În aceeași dată, denunțătorul a pus în contul bancar indicat de către inculpat, suma de 1500 lei.
In data de 14.01.2013, constatând că nu a intrat în posesia cartelei tahograf, denunțătorul l-a sunat din nou pe inculpat,ocazie cu care acesta i-a mai pretins încă 280 lei, bani pe care denunțătorul i-a remis inculpatului în același cont bancar, în cursul aceleiași zile.
In data de 16.01.2013, în cursul unei convorbiri telefonice, inculpatul i-a mai pretins denunțătorului încă 500 lei; de această dată banii i-au fost dați inculpatului în mod direct de către martora I.E. (sora denunțătorului M. I), cei doi întâlnindu-se în apropierea sediului ARR București, locul de muncă al inculpatului.
Prin ordonanța cu nr. 54/P/2013 din 25.01.2013, orele 17,15, a fost autorizată în temeiul art. 91 alin. 2 C.p.p, interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpatului, pe o perioadă de 48 ore, începând cu 25.01.2013, orele 17,30 și până la data de 27.01.2013, orele 17,30.
Prin încheierea nr. 1 din 28.01.2013 stată în dosarul 2086/63/2013, Tribunalul Dolj a confirmat ordonanța parchetului din 25.01.2013 și a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale inculpatului de la cele trei posturi telefonice, precum și a celor purtate în mediul ambiental de către acesta, pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 28.01.2013, orele 15,00.
In data de 28.01.2013, denunțătorul Ș. G. A l-a sunat din nou pe inculpat pentru a-i cere eliberarea urgentării cartelei, ocazie cu care acesta i-a spus că se va implica în această activitate, solicitându-i denunțătorului să pună din nou suma de 530 lei (500 lei mită pentru urgentarea eliberării cardului + 30 lei comisionul rambursării acestei sume în data de 25.01.2013 prin Western Union) în contul indicat în data de 25.01.2013.
In data de 28.01.2013, denunțătorul Ș. G. A s-a conformat solicitării inculpatului, punându-i în cont suma de 530 lei.
Ulterior, în data de 30.01.2013 denunțătorul Ș. G. A intrat în posesia cartelei tahograf.
S-a reținut că, având în vedere modul de operare al inculpatului, mod de operare rezultat atât din declarațiile celor doi denunțători, dar și din exploatarea interceptării convorbirilor telefonice autorizate în cauză (din care rezultă că inculpatul pretindea sume de bani în scopul urgentării eliberării cartelei tahograf de la mai multe persoane din mai multe județe ale țării), prin ordonanța cu nr. 54/P/2013 din 01.02.2013, au fost autorizați investigatorii cu identitate reală, inspector principal de poliție Ș.S.C. și agent șef de poliție TA, lucrători de poliție judiciară din cadrul DGA-SJA Dolj, să promită, să ofere și să dea bani inculpatului în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu și anume, eliberarea sau urgentarea eliberării cartelei tahograf, pentru numitul A.V., persoană care solicitase eliberarea acestui document în data de 30.01.2013 la sediul ARR Dolj.
In data de 01.02.2013, investigatorul TA l-a contactat pe inculpat și declarându-și identitatea numitului A.V.,, i-a solicitat să urgenteze eliberarea cartelei tahograf; pentru această activitate inculpatul i-a pretins investigatorului suma de 2000 lei, indicându-i un număr de cont bancar pentru transmiterea sumei.
În data de 01.02.2013, în prezența numitului A.V.,, investigatorul i-a pus în cont inculpatului suma de 1000 lei, restul sumei urmând a fi dată inculpatului în data de 04.02.2013.
In data de 04.02.2013 s-a procedat la organizarea surprinderii în flagrant a inculpatului, ocazie cu care echipa operativă s-a deplasat la sediul ARR - București, unde în apropierea Gării de Nord, investigatorul ȘSC (,,nepotul lui A.V., ") l-a întâlnit pe inculpat și i-a dat suma de 1000 lei, sumă ce fusese marcată criminalistic, potrivit procesului verbal din data de 01.02.2013 și care reprezenta diferența până la suma de bani pretinsă de inculpat în data de 01.02.2013.
Cu ocazia surprinderii în flagrant, inculpatul a declarat că acei bani reprezentau o datorie pe care numitul M. I o avea către el.
Prin rezoluția din data de 05.02.2013,în temeiul art. 911 alin. 7 C.p.p., s-a dispus încetarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și a celor purtate în mediul ambiental de către inculpat,măsură ce a fost comunicată Tribunalului Dolj.
După arestarea inculpatului, la data de 08.02.2013, la sediul DGA-SJA Dolj a fost formulat un denunț din partea numitului S.G.I., care a sesizat faptul că i-a dat inculpatului suma de 200 lei, pentru a urgenta eliberarea unei noi cartele tahograf.
Cu ocazia audierii sale la parchet, denunțătorul a precizat că a fost îndrumat de către un funcționar al ARR Dolj către ARR București, ocazie cu care l-a contactat telefonic pe inculpatul B.M.S. Explicându-i inculpatului problema sa, acesta din urmă i-a comunicat un număr de cont bancar în care să-i trimită suma de 200 lei, cu titlu de mită pentru urgentarea eliberării documentului. în aceeași zi, 28.01.2013 denunțătorul S. i-a comunicat șefului său, martorul D.I. — transport manager la SC Dumagas SA Craiova problema sa și anume că inculpatul îi pretinsese suma de 200 lei pentru urgentarea eliberării cartelei; martorul DI s-a oferit să-l ajute pe denunțător prin transferarea on-line a sumei de bani solicitată de inculpat, din contul soției martorului D.I. — numita D.Ș. în contul inculpatului. Fiind audiat, martorul D.I. a confirmat susținerile denunțătorului, declarând că a efectuat transferul bancar către inculpat , depunând o copie de pe efectuarea acestei tranzacții .
Din exploatarea convorbirilor telefonice ale inculpatului dar și din verificarea conturilor bancare deținute de acesta la BRD și BCR a rezultat,pe de o parte,atât efectuarea tranzacțiilor în conturile acestuia de către denunțătorii M. I, Ș. G. A, A.V., și S.G.I, dar pe de altă parte și alte tranzacții bancare prin care, mai multe alte persoane din țară i-au pus în cont inculpatului diverse sume de bani. Coroborând aceste date - depuneri de sume de bani în conturile inculpatului - cu interceptarea convorbirilor telefonice avute de inculpat cu aceste persoane, rezultă că și aceste operațiuni bancare au legătură cu faptele de corupție săvârșite de inculpat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.
Faptele expuse în actul de sesizare au fost probate cu: denunțurile și declarațiile denunțătorilor M. I, Ș. G. A, S.G.I, declarațiile martorilor I.E. și D.I., procesul verbal de flagrant, procesele verbale întocmite de investigatorii cu identitate reală, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și a celor purtate în mediul ambiental, adresele emise de Autoritatea Rutieră Română, adresele emise de BCR Sa și BRD Societe Generale cu privire la conturile bancare deținute de inculpat la aceste unități bancare, precum și tranzacțiile efectuate în aceste conturi, declarațiile inculpatului
În drept, s-au reținut următoarele:
Faptele săvârșite de inculpatul B.M.S în modalitatea expusă mai sus, de a pretinde și primi bani de la denunțătorii M. I, Ș. G. A, S.G.I, de la martora I.E. și de la investigatorii cu identitate reală, Ș.S.C. și TA,în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. rap. la art. 6 alin. I din Legea 78/2000.
Suma totală primită de inculpat de la persoanele menționate mai sus este de 4010 lei, banii fiind restituiți de către inculpat pe parcursul urmării penale de către martorii denunțători,așa după cum rezultă din procesele verbale încheiate în acest sens.
În ceea ce privește posibilele acte materiale de luare de mită, săvârșite de către inculpat, prin primirea diferitelor sume de bani de la numiții M. E. C., G. V., S. O., C. P., B. I. C., H. M., L. V. D., F. G. A., B. V. V. și I. M.V., cauza a fost disjunsă disjunsă,în temeiul art. 38 C.p.p. și declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul București, competent cu efectuarea cercetărilor.
Prin rezoluția din 04.02.2013 a fost începută urmărirea penală împotriva învinuitului B.M.S pentru săvârșirea infracțiunii menționate mai sus, iar prin ordonanța din aceeași dată s-a dispus reținerea acestuia pentru 24 ore, începând cu data de 04.02.2013, orele 14,15 și până la data de 05.02.2013, orele 14,15.
Prin ordonanța din 04.02.2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul B.M.S pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, iar prin referatul din 05.02.2013 s-a propus Tribunalului Dolj arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni.
Prin încheierea nr. 2965/63/2013 din 05.02.2013,Tribunalul Dolj a admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile,începând cu data de 05.02.2013 și până la 04.03.2013 inclusiv, măsura rămânând definitivă prin respingerea recursului inculpatului de către Curtea de Apel Craiova,prin încheierea cu numărul 28 din data de 08.02.2013.
Prin ordonanța din 11.02.2013 s-a dispus extinderea acțiunii penale față de inculpatul B.M.S prin includerea în conținutul infracțiunii de luare de mită a actului material, constând în pretinderea și primirea sumei de 200 lei de la denunțătorul S.G.I în vederea urgentării eliberării cartelei tahograf pentru acesta.
La data de 15 februarie 2013 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a înaintat instanței rechizitoriul nr. 54/P/2013 din aceeași dată, în conformitate cu art. 264 C.p.p., cauza fiind înregistrată pe rolul instanței la 15.02.2013, sub nr. 3937/63/2013, fiind acordat termen de fond aleatoriu la data de 11.03.2013, C3, iar termenul stabilit pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului fiind stabilit pentru data de 19 februarie 2013, ora 12.00.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, în conformitate cu dispozițiile art. 3001 C.p.p., instanța constată că, prin încheierea nr. 35 din Camera de Consiliu din data de 05.02.2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 2965/63/2013, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, iar în baza art. 1491 alin.10 și 11 C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.M.S pe o perioadă de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului până la expirare.
În apărarea formulată de către inculpat, prin apărător, au fost invocate aspecte de ordin procedural și procesual penal a căror nerespectare ar determina fie o revocare a stării de arest preventiv, fie o constatare a încetării de drept a acestei stări de arest preventiv.
Un prim aspect îl vizează susținerea aplicării în cauză de către organele de cercetare penală a unei proceduri speciale, respectiv cea reglementată în Titlul IV al Codului de Procedură Penală - Capitolul I. "Urmărirea și judecarea unor infracțiuni flagrante", procedură pentru care nu au fost respectate dispozițiile legale în materia reținerii și arestării, dar și a sesizării instanței de judecată.
Astfel, s-a invocat nelegalitatea stării de arest preventiv pe o detenție preventivă mai mare de 10 zile în cazul în care aceasta a fost dispusă față de B.M.S, având calitatea procesuală de învinuit, dar și apreciindu-se că în speță, fiind vorba de o infracțiune flagrantă ce trebuie instrumentată pe procedura specială prevăzută în Titlul IV, acțiunea penală putea fi pusă în mișcare doar prin rechizitoriu.
Din criticile formulate și care creează aparența unei nelegalități a stării de arest preventiv instanța nu poate reține aspecte de ordin material și procesual penal care să determine o revocare a stării de arest preventiv sau, după caz, să constate o încetare a acestei stări. Astfel, din datele oferite de dosarul cauzei rezultă că, începând cu data de 25.01.2013 au existat denunțuri de la diverse persoane privind săvârșirea unor fapte penale de către inculpat (filele 117-133 dosar de urmărire penală). La data de 04 februarie 2013, anterior reținerii inculpatului, s-a dispus prin rezoluție începerea urmăririi penale, moment procesual care marchează declanșarea procesului penal și care permite din punct de vedere al cerințelor legii material penale și procedurale, reținerea unei persoane, aspect dispus în cauză prin ordonanța de reținere ( 04.02.2013, ora 19.20), ulterioară rezoluției de începere a urmăririi penale (04.02.2013, orele 18.15). În aceeași zi, dar ulterior reținerii, a fost pusă în mișcare și acțiunea penală față de inculpat, prin ordonanță.
Actele procedurale și procesual penale emise de către procurorul de caz, desfășurarea lor cronologică atestă respectarea dispozițiilor procedurale în materie, constatându-se de către instanță că în cauză se face confuzie între alegerea procedeului de administrare a probatoriului (organizarea flagrantului) care poate constitui un act procedural generator de mijloc de probă și o reglementare legală de ordin procedural pe care, datorită locului unde a fost săvârșită fapta, constatării acesteia, etc. legiuitorul a simțit nevoia să o detalieze procedural diferențiat de procedura comună.
Toate actele de urmărire penală, toate mijloacele procedurale folosite de către organele de cercetare penală concluzionează o desfășurare obișnuită a procesului penal, în cauză făcându-se de asemenea confuzie între procesul-verbal de constatare a flagrantului, mijloc de probă în speță și procesul-verbal încheiat cu prevederile art.467 C.p.p. care, în cazul infracțiunii flagrante, poate reprezenta și actul procesual penal ce are abilitatea de a produce efecte procesuale ca și procesul-verbal de începere a urmăririi penale, sau rezoluția de începere a urmăririi penale dispuse în baza dispozițiilor art.228 C.p.p.
Constatându-se că în cauză a fost aplicată procedura de drept comun atât în ceea ce privește desfășurarea primei faze procesual, cât și în ceea ce privește măsurile preventive, instanța reține că motivele de nelegalitate invocate cu privire la aceste aspecte sunt nefondate. De altfel, în cadrul infracțiunii flagrante nu se pune problema efectuării de acte premergătoare începerii urmăririi penale, în speță aceste lucru efectuându-se, iar pluralitatea de acte materiale caracterizate printr-o anumită conexitate obligă, de asemenea, la o procedură de drept comun, procedură înăuntrul căreia se poate verifica cel mai bine vinovăția sau nevinovăția, creând cadrul procesual cel mai adecvat înlăturării erorilor judiciare.
Constatând legalitatea luării măsurii procesuale prevăzute de art.136 alin.1 lit.d C.p.p., instanța urmează a analiza implicit și temeinicia stării de arest preventiv, necesitatea menținerii acesteia.
Din momentul luării măsurii procesuale și până în acest moment procesual al sesizării instanței se constată că nu au intervenit elemente noi de ordin procedural și material penal menite să ducă la o încetare de drept a stării de arest preventiv, revocare sau înlocuire cu o altă măsură preventivă.
Astfel, sesizările anterioare declanșării procesului penal, respectiv începerii urmăririi penale au fost confirmate prin mijloacele de probă administrate. Chiar mai mult, prin folosirea unor mijloace legale și loiale s-a evidențiat faptul că inculpatul era supus în continuare unor tentații obișnuite de a comite infracțiuni (organizarea flagrantului).
Ca atare, actele materiale repetabile conturează presupunerea rezonabilă că există pericolul de repetabilitate a faptelor, aspect care evidențiază pericolul public concret pe care o persoană îl reprezintă pentru societate.
Săvârșirea unor asemenea acte materiale uzitându-se de o anumită calitate determină o decredibilizare a activităților instituțiilor statului, o perturbare a vieții sociale, dar și economice, aspect ce impune o detenție preventivă în continuare, cu respectarea însă a limitelor termenului rezonabil.
Aspectele personale invocate - fără antecedente penale, integrarea socială, etc. - sunt reale, dar insuficiente pentru înlăturarea oportunității menținerii stării de arest preventiv.
Totodată, atitudinea procesuală invocată poate reprezenta un element de circumstanțiere, dar nedeterminabil în înlăturarea stării de arest preventiv, sau înlocuirea acesteia cu o măsură procesuală restrictivă. De altfel, prin modalitatea de a săvârși faptele penale se conturează o anumită abilitate a inculpatului în înlăturarea riscului de a fi prins de organele de cercetare penală în drept, aspect care la rândul lui creează de asemenea serioase indicii și la posibilitățile de alterare a probelor, înlăturare a lor.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, în baza art. 3001 C.p.p. rap.la art.160 C.p.p. urmează ca instanța să dispună menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul B.M.S
