Omor calificat şi deosebit de grav. Jurisprudență Omor
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă penală nr. 133/2013 din data de 30.04.2013
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul P.T.D., trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. ..../P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. c C.pen. și art. 176 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul P.T.D., asistat de avocat N.A., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind părțile vătămate B.C., U.N., P.D., D.M., P.N., P.S., L.V. și M.C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au înaintat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, relațiile solicitate la termenul anterior de la Primăria orașului Țicleni, cu adresa nr. ..../....2013, după care;
În temeiul art. 323 C.pr.pen. s-a procedat la reascultarea inculpatului P.T.D., declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
În continuare instanța, față de declarațiile date de inculpat, potrivit art. 334 C.pr.pen., pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen. pentru care inculpatul P.T.D. a fost trimis în judecată în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174-175 alin. 1 lit. c și d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.
Reprezentanta parchetului a arătat că nu se opune schimbării încadrării juridice în sensul arătat, întrucât victimele se aflau în stare avansată de ebrietate și dormeau, aflându-se astfel în neputința de a se apăra.
Avocat N.A., pentru inculpat, a formulat aceleași concluzii ca și procurorul de ședință, în sensul reținerii și a literei d a articolului 175 C.pen.
Inculpatul P.T.D. a arătat că este de acord cu schimbarea încadrării juridice așa cum s-a pus în discuție, că nu are alte probe de propus și nu solicită nici lăsarea cauzei mai la urmă pentru a-și pregăti apărarea.
Potrivit art. 339 C.pr.pen., instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta parchetului, după ce a expus starea de fapt, a arătat că inculpatul locuia cu mama sa, victima P.T., care avea un comportament nu tocmai potrivit regulilor moralei, poate și datorită stării materiale precare, care îl afecta pe inculpat în mod negativ. Cu toate acestea, inculpatul desfășura activități prin care câștiga bani, cu care contribuia la întreținerea familiei. A mai arătat că, deși inculpatul nu recunoaște, din expertiza medico-legală psihiatrică întocmită în cauză, rezultă că acesta mai obișnuia să consume alcool. A apreciat că din probele administrate în cauză rezultă ceea ce este descris în actul de inculpare, iar din raportul de autopsie rezultă că moartea celor două victime a fost violentă iar în sângele recoltat de la cele două cadavre s-a identificat alcool etilic în valori foarte mari. A mai arătat că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și pe parcursul cercetării judecătorești a avut o atitudine relativ sinceră.
Față de cele mai sus expuse, apreciind că vinovăția inculpatului a fost dovedită cu probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen. în art. 174-175 alin. 1 lit. c și d, 176 alin. 1 lit. b C.pen. și, în baza acestui text de lege să se dispună condamnarea inculpatului P.T.D. la o pedeapsă cu închisoarea și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C.pen. De asemenea, să se aplice pedeapsa accesorie constând în interzicerea acelorași drepturi civile, să se deducă perioada executată de la .....2012 la zi, să se mențină starea de arest a inculpatului și să se constate că moștenitorii legali ai celor două victime nu s-au constituit părți civile în cauză.
A mai solicitat să se dispună confiscarea securii corp-delict folosită de inculpat la comiterea infracțiunii. De asemenea, a solicitat să se dispună prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Totodată, a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat N.A., pentru inculpat, a solicitat condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege, cu reținerea dispozițiilor art. 74-76 C.pen., având în vedere faptul că inculpatul recunoaște și regretă fapta săvârșită, nu are antecedente penale și doar un impuls de moment l-a determinat să acționeze în acest mod.
Inculpatul P.T.D., având ultimul cuvânt, a arătat că recunoaște și regretă fapta comisă.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față;
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. .../P/2012 din ....2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului P.T.D., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. c C.pen. și art. 176 lit. b C.pen.
S-a reținut, în esență, ca stare de fapt că în data de 13.11.2012, profitând de faptul că victimele P.T. și M.C. se aflau în stare de ebrietate și dormeau, le-a aplicat mai multe lovituri cu o secure, producându-le leziuni care au condus la decesul acestora, una din cele două victime fiind mama sa.
Din analiza probelor administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor A.I. (fila 27 d.u.p.; fila 88 dosar instanță), I.I. (fila 28 d.u.p.; fila 91 dosar instanță), C.C. (fila 29 d.u.p.; fila 90 dosar instanță), Ș.S. (fila 30 d.u.p.; fila 89 dosar instanță), procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 2-5 d.u.p.), procesul verbal de reconstituire (filele 45-46 d.u.p.), planșe fotografice (filele 11-17; 67-76; 79-103 d.u.p.), raportul de expertiză medico-legală psihiatrică (filele 106-108 d.u.p.), raport de constatare medico-legală -autopsie- (filele 121-124 d.u.p.) coroborate cu declarațiile inculpatului (filele 32-35; 42-44 d.u.p; filele 92-93; 108 dosar instanță), care a recunoscut săvârșirea faptei, instanța reține următoarele:
În fapt,
Inculpatul P.T.D. locuia în orașul Țicleni, județul Gorj, împreună cu mama sa victima P.T., care obișnuia să consume băuturi alcoolice și să întrețină relații intime cu mai mulți bărbați din orașul Țicleni, aspect de natură să tensioneze relațiile acesteia cu fiul său.
În ziua de 13.11.2012, inculpatul a fost la muncă în pădure pentru a aduce lemne de încălzit acasă, de unde a revenit la domiciliul său în jurul orelor 1700. A mai stat cca. o oră să le spargă și să le aranjeze, după care a urcat în apartamentul în care locuia împreună cu mama sa, unde a găsit-o pe aceasta și pe M.C. întreținând relații intime. A coborât din nou la locul unde avea depozitate lemnele, a consumat două pahare de țuică și după cca. o jumătate de oră a revenit în apartament cu o secure, unde a găsit cele două victime care dormeau, parțial dezbrăcate, în aceeași încăpere.
Pe fondul consumului de alcool, având în vedere conflictele anterioare, relația încordată cu mama sa, afecțiunea purtată tatălui, decedat în urmă cu trei ani și starea de mânie provocată de cele văzute, inculpatul, fără a încerca să trezească cele două victime, a aplicat mamei sale mai multe lovituri cu securea în zona capului producându-i mai multe fracturi ale oaselor craniului, după care a aplicat mai multe lovituri cu aceeași secure și victimei M.C..
După săvârșirea infracțiunii, inculpatul a lăsat toporul în curte, și-a schimbat obiectele de îmbrăcăminte pe care le purtase și a părăsit locuința, deplasându-se în centrul orașului Țicleni, după care a revenit la domiciliul său și a dormit în altă cameră a apartamentului până în dimineața zilei de 14.11.2012. În jurul orelor 8:00, a sunat martorul Ș.S. căruia i-a spus că în dimineața acelei zile revenise la domiciliu din localitatea Rovinari și o găsise moartă pe mama sa. La rândul său, martorul a anunțat organele de poliție.
Potrivit raportului de constatare medico-legală (autopsie) nr. 2059/2012 din 21.01.2013, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Gorj, moartea victimei P.T. s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale și hematomului subdural, ca urmare a unui traumatism craio-cerebral produs prin agresiune. Leziunile de violență pe care le prezenta victima P.T. la nivelul capului puteau fi produse prin lovire cu corp tăietor - despicător (muchia toporului), cele de la nivelul cranio-cerebral având legătură de cauzalitate directă cu decesul. În sângele recoltat de la cadavru s-a identificat 1,70 g‰ alcool etilic, moartea acesteia putând data din 13.11.2012. Din raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. 2058/2012 emis la data de 21.01.2013 de Serviciul de Medicină Legală Gorj, rezultă că moartea victimei M.C. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale, consecința zdrobirii oaselor cutiei craniene ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral produs prin agresiune. Leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor - despicător (muchia toporului), cele de la nivelul cranio-cerebral având legătură de cauzalitate directă cu decesul. În sângele recoltat de la cadavru s-a identificat 2,30 g‰ alcool etilic, moartea putând data din 13.11.2012.
Susținerea inculpatului că nu a avut intenția inițial de a omorî cele două victime, va fi înlăturată de instanță, întrucât obiectul vulnerant folosit de inculpat a fost o secure, corp dur idoneu de a produce moartea, chiar folosit atipic destinației sale (tăiere) iar intensitatea loviturilor aplicate a fost deosebit de mare, aceasta fiind demonstrată de leziunile cauzate (zdrobirea oaselor cutiei craniene). De asemenea, instanța va avea în vedere și starea de neputință de a se apăra a celor două victime, care se aflau în stare avansată de ebrietate și dormeau, precum și faptul că inculpatul nu a încercat să le trezească, profitând astfel de această stare. De altfel, având în vedere alcoolemia ridicată, este puțin probabil ca victimele, chiar dacă nu dormeau, să se fi putut apăra și reacționa împotriva agresorului. Această stare de neputință a victimelor de a se apăra excede activității inculpatului.
În aceeași ordine de idei, mai reține instanța că zona anatomică lezată fost una de importanță maximă pentru organism, capul adăpostind unul dintre cele mai sensibile organe, creierul, esențial pentru funcțiile biologice. În context, instanța va ține seama și de atitudinea inculpatului ulterioară acțiunii vătămătoare, constând în părăsirea victimelor fără acordarea primului ajutor și fără a anunța salvarea.
Apărarea inculpatului în sensul că ar fi solicitat ulterior intervenția salvării, însă victimele deja decedaseră, nu este relevantă, în condițiile în care organele de poliție au fost apelate de martorul Ș.S. a doua zi, nefiind dovedită nici o contribuție a sa în acest sens, atitudinea pasivă fiind menținută și ulterior.
Inculpatul a avut o atitudine oscilantă în fața instanței de judecată, prevalându-se inițial de dreptul la tăcere și ulterior a dat declarații detaliate cu privire la activitatea delictuoasă.
De remarcat că, așa cum a recunoscut și inculpatul, în momentul agresiunii cele două victime dormeau iar în sângele recoltat de la cadavre s-a identificat alcool etilic în valori foarte mari și a profitat de această stare de neputință pentru a le ucide.
Față de acest aspect, referitor la încadrarea juridică a faptei reținute în actul de sesizare, instanța reține că aceasta este incompletă, întrucât infracțiunea a fost săvârșită profitând de starea de neputință de a se apăra a celor două victime, motiv pentru care, potrivit dispozițiilor art. 334 C.pr.pen, instanța va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen., în art. 174-175 alin. 1 lit. c și d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că moștenitorii celor două victime, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.
În drept,
Fapta inculpatului care, în data de 13.11.2012, profitând de faptul că victimele se aflau în stare de neputință de a se apăra, le-a aplicat mai multe lovituri cu o secure, producându-le leziuni care au condus la decesul acestora, una din cele două victime fiind mama sa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174-175 alin. 1 lit. c și d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen., referitoare la pericolul social concret al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, dar și persoana inculpatului, care provine dintr-un mediu pauper, o familie numeroasă și, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, acesta suferă de tulburare de personalitate de tip impulsiv.
Vor fi avute în vedere vârsta tânără a inculpatului, dar și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, inculpatul fiind deranjat de comportamentul mamei sale, victima P.T., împreună cu care locuia, acesta producându-i inculpatului o stare de mânie, având în vedere și legăturile puternice de afecțiune pe care le-a avut inculpatul cu tatăl său. Starea de mânie fiind astfel justificată, denotă o periculozitate mai scăzută a inculpatului.
Referitor la gradul de pericol social al faptei, instanța reține că acesta este unul foarte ridicat, întrucât prin fapta sa inculpatul a lezat cu intenție valoarea supremă a individului, respectiv viața, reacția și modalitatea de acțiune aleasă spontan de inculpat fiind extrem de violentă, acesta folosind obiectul vulnerant (securea) de mai multe ori asupra fiecăreia dintre cele două victime, cu consecința zdrobirii oaselor cutiei craniene și pierderea vieții victimelor.
Așa cum s-a arătat în stare de fapt expusă, la momentul producerii faptei victimele se aflau în stare de ebrietate, P.T. având o alcoolemie de 1,70 g‰, iar M.C. o alcoolemie de 2,30 g‰ în sânge.
Instanța va reține că inculpatul, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, avea reale dificultăți de a menține relații stabile cu anturajul său, având un grad scăzut de integrare socială, nu are instrucție școlară solidă, absolvind doar 7 clase, nu are un loc de muncă, însă obișnuia să muncească în diverse gospodării pentru întreținerea sa și a mamei sale, banii câștigați dându-i acesteia. P.T.D. este o persoană timidă, introvertită, solitară, nu are antecedente penale, nu are ocupație, are vârsta de 24 de ani, a absolvit 7 clase și pe parcursul cercetărilor a avut o atitudine relativ sinceră. Mai reține instanța că din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, rezultă că inculpatul P.T.D. prezintă diagnosticul tulburare de personalitate de tip impulsiv și păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, însă acesta are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Referitor la profilul moral al inculpatului, acesta a fost caracterizat în termeni favorabili de către autoritățile de la locul de domiciliu, așa cum rezultă și din adresa nr. ...../...2013 aflată la fila 107 din dosar, și de către martorii audiați în cursul cercetării judecătorești, reținându-se că acesta era muncitor, nu provoca scandaluri, obișnuia să meargă la muncă cu ziua și nu obișnuia să consume băuturi alcoolice.
În ceea ce privește solicitarea apărătorului inculpatului de a se reține în cauză dispozițiile art. 74-76 C.pen., dată fiind recunoașterea faptei, instanța reține că atitudinea finală de regret a inculpatului nu poate fi considerată o performanță civică ci, mai degrabă, o stare de normalitate în contextul gravității extreme a infracțiunii comise așa că, această recunoaștere nu poate primi semnificația circumstanței atenuante precitate.
Referitor la conduita postfactuală a inculpatului, instanța reține că aceasta nu este de natură să impună în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c C.pen. Se observă că acesta, după incident, nu a încercat să acorde ajutor victimelor, și, așa cum a declarat și în fața instanței, nu a anunțat salvarea, întrucât s-a asigurat că cele două victime decedaseră.
Instanța reține că semnificația conținutului circumstanțelor judiciare atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen. în prezenta cauză nu își au aplicabilitatea, în raport de persoana inculpatului, deoarece recunoașterea finală nu constă numai în lipsa antecedentelor penale, ce constituie o stare de normalitate, ci și în o atitudine corectă față de familie și întreg contextul relațiilor sociale pe care inculpatul nu a dovedit-o.
Instanța va avea în vedere și va sigura un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei și scopul acesteia, întrucât o judecată echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizare unei proproționalități juste corespunzătoare faptei comise și vinovăției inculpatului, reeducarea și reinserția socială a acestuia, în restabilirea ordinii de drept prin stabilirea unei pedepse de o manieră care să funcționeze ca o forță socială și pedagocică în societate, în consonanță cu dispozițiile art. 52 și 72 C.pen.
Așa încât, îi va fi stabilită inculpatului o pedeapsă privativă de libertate în cuantum moderat. Aceleași considerente vor fi avute în vedere și la stabilirea pedepsei complementare și accesorii ce urmează a fi stabilite inculpatului.
Referitor la pedeapsa complementară, instanța reține că în cauză trebuie interzis dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a C.pen., pentru considerentele ce succed.
Având în vedere că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, respectiv omor calificat, instanța reține că acestă faptă relevă fără echivoc că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale, cum este viața.
Este adevărat că într-o societate democratică și dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală. Însă, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață a celor mai apropiați semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsit de libertate până la executarea pedepsei, se impune în mod rezonabil conclzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia la alegerea corpului legislativ. În acest mod s-a pronunțat instanța supremă prin decizia nr. 623/2007, când a analizat oportunitatea pedepsei accesorii, în sensul interzicerii dreptului de a alege.
Prin urmare, instanța apreciază că este proproțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale pe durata executării pedepsei principale, având în vedere dispozițiile art. 64 alin. 2 C.pen.
În consecință, instanța îi va stabili inculpatului pedeapsa complementară, interzicându-i exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b C.pen.
Dată fiind pedeapsa privativă de libertate ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța îi va aplica acestuia și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 C.pen., interzicându-i acestuia drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b C.pen. pe toată durata pedepsei principale.
Întrucât inculpatul a fost reținut la data de 14.11.2012 și ulterior arestat, măsură ce a fost menținută până în prezent, instanța, potrivit dispozițiilor art. 88 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 14.11.2012 la 30.04.2013 (la zi).
Cu privire la măsura arestării preventive, instanța reține că temeiurile care au stat la baza luării acesteia prin încheierea nr. ... din .....2012 nu au dispărut și nici nu s-au modificat, în cauză subzistând temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. iar durata arestării preventive este una rezonabilă, în sensul dispozițiilor art. 5 alin. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nelegitimând înlocuirea acestei măsuri cu una mai puțin severă, fapt pentru care în temeiul art. 350 C.pr.pen. această măsură va fi menținută.
Ca urmare a condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, instanța, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinței în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Așa cum s-a arătat în starea de fapt, inculpatul s-a folosit la comiterea omorului de o secure, motiv față de care în temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.pen. va confisca de la inculpat securea cu coada din lemn, cu lungimea de 1 m, depusă la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. 3 C.pr.pen. următoarele bunuri depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj în plicuri de hârtie, ce constituie mijloace de probă, vor rămâne atașate la dosarul cauzei: plic de hârtie nr. 1, ce conține rest de țigară ,,Winchester";, găsit lângă laba piciorului drept a victimei P.T., sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 2, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 3, ce conține rest de țigară, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 4, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 5, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 6, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 8, ce conține pachet de țigări ,,Winchester"; gol, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 9, ce conține 6 filtre de țigară, găsite pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 10, ce conține o bluză albă cu imprimeu floral, găsită pe o ladă de haine, aflată în stânga ușii dormitorului în care se aflau cele două victime, ce prezintă urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 12, ce conține o pereche de pantaloni tip ,,bermude"; de culoare verde, ce au fost identificați pe inculpat, prezentând urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; plic de hârtie nr. 13, ce conține un tricou de culoare verde cu dungi verticale de culoare neagră, indicat de inculpat lângă soba din dormitorul situat în partea dreaptă a ușii de acces în imobil, ce prezintă pete de culoare brun-roșcate, cu aspect de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; cutie de carton nr. 14 ce conține o pereche de ghete - culoare neagră cu șiret, pe care inculpatul le-a avut în picioare la data de 13.11.2013, găsită sub o masă în dormitorul din partea dreaptă a ușii de acces în imobil, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";; cutie de carton nr. 15 ce conține 3 pahare din sticlă, o cană și o sticlă PET de 1,5 l, ridicate de pe masa din dormitorul unde au fost găsite victimele, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";, conform adresei din 04.02.2013.
Având în vedere faptul că telefonul mobil marca ,,Nokia";, de culoare neagră, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. 4 C.pr.pen. va fi restituit moștenitorilor părții vătămate M.C., după rămânerea definitivă a sentinței, întrucât acestea nu au fost folosite ca mijloace materiale de probă.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține următoarele:
Întrucât în actul de sesizare al instanței nu au fost identificați moștenitorii victimelor, instanța, înainte de citirea actului de sesizare, a stabilit că moștenitorii victimelor P.T. și M.C. sunt: B.C., U.N., P.D., D.M., P.N., P.S., L.V. și M.C.. Dat fiind faptul că, până la citirea actului de sesizare al instanței, moștenitorii celor două victime nu au precizat cuantumul despăgubirilor civile și nu au depus înscrisuri justificative, deși au fost citați cu această mențiune, instanța va lua act că aceștia nu s-au constituit părți civile în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 191 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 334 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174, 175 lit. c - 176 lit. b C.pen. pentru care inculpatul P.T.D. a fost trimis în judecată în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174-175 alin. 1 lit. c și d, 176 alin. 1 lit. b C.pen.
În baza art. 174-175 alin. 1 lit. c și d, 176 alin. 1 lit. b C.pen. condamnă inculpatul P.T.D., în prezent deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la:
- 21 (douăzecișiunu) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav împotriva părților vătămate P.T. și M.C. și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b C.pen. pe o durată de 6 (șase) ani, pedeapsă complementară.
În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b C.pen.
În baza art. 88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la .....2012 la .....2013 (la zi).
În baza art. 350 alin. 1 C.pr.pen. menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinței în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 118 alin. 1 lit. b C.pen. confiscă de la inculpat o secure cu coada din lemn, cu lungimea de 1 m, depusă la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.
În baza art. 109 alin. 3 C.pr.pen. următoarele bunuri depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj în plicuri de hârtie, constituie mijloace de probă și rămân atașate la dosarul cauzei:
- plic de hârtie nr. 1, ce conține rest de țigară ,,Winchester";, găsit lângă laba piciorului drept a victimei P.T., sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 2, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 3, ce conține rest de țigară, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 4, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 5, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 6, ce conține rest de țigară găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 8, ce conține pachet de țigări ,,Winchester"; gol, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 9, ce conține 6 filtre de țigară, găsite pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 10, ce conține o bluză albă cu imprimeu floral, găsită pe o ladă de haine, aflată în stânga ușii dormitorului în care se aflau cele două victime, ce prezintă urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 12, ce conține o pereche de pantaloni tip ,,bermude"; de culoare verde, ce au fost identificați pe inculpat, prezentând urme de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- plic de hârtie nr. 13, ce conține un tricou de culoare verde cu dungi verticale de culoare neagră, indicat de inculpat lângă soba din dormitorul situat în partea dreaptă a ușii de acces în imobil, ce prezintă pete de culoare brun-roșcate, cu aspect de sânge, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- cutie de carton nr. 14 ce conține o pereche de ghete - culoare neagră cu șiret, pe care inculpatul le-a avut în picioare la data de 13.11.2013, găsită sub o masă în dormitorul din partea dreaptă a ușii de acces în imobil, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";;
- cutie de carton nr. 15 ce conține 3 pahare din sticlă, o cană și o sticlă PET de 1,5 l, ridicate de pe masa din dormitorul unde au fost găsite victimele, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";, conform adresei din 04.02.2013.
În baza art. 109 alin. 4 C.pr.pen. restituie telefonul mobil marca ,,Nokia";, de culoare neagră, găsit pe masa din dormitorul unde se aflau cele două victime, sigilat de M.I. cu sigiliul tip ,,Poliția Română";, moștenitorilor părții vătămate M.C..
Ia act că moștenitorii victimelor nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 189 și art. 191 C.pr.pen. obligă inculpatul la 1.200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 500 lei onorariu apărători din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul Gorj.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată de în ședința publică din .....2013.
