Plângere împotriva rezoluţiei procurorului ,admisă pentru lipsa vinovăţiei făptuitorului
| Comentarii |
|
Judecătoria GURA HONŢ Sentinţă penală nr. 499 din data de 08.03.2013
Plângere împotriva rezoluției procurorului ,admisă pentru lipsa vinovăției făptuitorului.
În cazul infracțiunii de tulburare de posesie, săvârșită în condițiile alin.1 și 2,ale art.220,Cod penal, eventualele nemulțumiri ale petentului cu privire la amplasarea imobilului său trebuiau invocate în cadrul procesului civil în care a fost partajat acesta și în care s-a pronunțat o hotărâre irevocabilă și nu în cadrul procedurii prevăzute de art. 278 ind 1 Cod procedură penală
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 499/238/2013, din data de 08.03.2013, petentul B. A. a formulat plângere împotriva Rezoluției procurorului din data de 19.12.2012 ,pronunțată în Dosarul 205/P/2012 și a Rezoluției primului procuror din data de 18.02.2013, pronunțată în Dosarul 17/II/2/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț, privind pe B. V.,solicitând desființarea acestor rezoluții,trimiterea cauzei la procuror ,pentru a se începe urmărirea penală împotriva făptuitorului și trimiterea în judecată a acestuia. .
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, pentru a dispune cele reținute în rezoluție ,procurorul de caz a avut în vedere,în principal, cele consemnate de organul de cercetare penală în referatul cu propunerea de neîncepere a ur¬măririi penale față de făptuitorul identificat mai sus. Rezultă,din susținerile aceluiași procuror de caz,că acesta ar fi consultat Sentința civilă nr.560/03.08.2010,pronunțată de Judecătoria Gurahonț , menținută prin Decizia civilă nr.1349/R/02.11.2011) pronunțată de Tribunalul Arad.
Reținând cele de mai sus,procurorul de caz ar fi trebuit să aibă în vedere că nu era cazul să se dispună reunirea celor două plângeri făcute de petent, pe simplul motiv că prima plângere a fost soluționată prin Rezoluția din 05.06.2012,primită în data de 12.06.2012 și neatacată de petent.
În Sentința nr.560/03.08.2010 s-a reținut că:
* B. V. și C. P. și-au vândut cota de 2/16,prin act sub semnătură privată, reclamanților B. E. F.și B. L. (doar cota de 2/16 !);
* reclamanții de mai sus,în calitatea lor de promitenți cumpărători ,,...se obligau să acorde promìtentìlor vânzători întreținere,cu toate cele necesare traiului,., " În concluzie,făptuitorul B.V. și-a vândut calitate de proprietar tabular ,deci,acesta nu putea să fie în poziția subiectivă a făptuitorului care a executat lucrările agricole..,având convingerea că era beneficiarul unui drept legal, - unde dreptul legal se traduce prin drept de proprietate .
Făptuitorul B.V. a comis infracțiunea de tulburare de posesie,săvârșită în condițiile alin.1 și 2,ale art.220,Cod penal,prin ocuparea în întregime ,fără drept,a unui imobil aflat în posesia altuia și,respectiv,prin desființarea semnelor de hotar .Procurorul nu a abordat acest aspect, rezumându-se la a stabili poziția subiectivă în care s-ar fi aflat făptuitorul .
Petentul arată că procurorul de caz ar fi trebuit să rețină și faptul că raportul de expertiză care a stat la baza soluției din Sentința civilă nr.560/03.08.2010,a fost elaborat cu încălcarea prevederilor imperative a Ordinului Ministerului Justiției nr.l882/C/2011 și ale Ordinului nr.1044364/201 l,al Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară .
Audierea martorului I. C. nu a fost justificată .Plângerea în care acesta a fost indicat ca martor,fiind soluționată și neatacată .
Audierea martorei A. P. a fost superficial valorificată de către organul de cercetare penală pe simplul considerent că aceasta,în deplină cunoștință de cauză l-a anunțat când făptuitorul a intrat pe proprietatea sa. Pe de altă parte,martora figurează că parte în procesul soluțio¬nat prin Sentința civilă nr.560/03.08.2010. Este exclus faptul că aceasta ar fi putut susține că nu știe cui aparține terenul respectiv,câtă vreme,prin aceeași sentință s-a stabilit respectivul aspect. În concluzie , s-au încălcat dispozițiile legale privind probele și mijloacele de probă (art.62,67, 78 și următ. Cod procedură penală)
Prin Rezoluția prim procurorului din data de 18.02.2013 s-au reiterat următoarele:
"având în vedere că efectuarea lucrărilor agricole de către făptuitorul B. V. s-a făcut în baza convingerii că este beneficiarul unui drept legal,,",sub aspectul laturii subiective nu se poate reține intenția acestuia de ocupare abuzivă a terenului în litigiu. "
"…înlăturarea de către făptuitor a reperelor de marcare amplasate de către expertul topograf este de menționat că după rămânerea definitivă a hotărârii de fond nu s-a procedat efectiv la o punere în executare a acesteia iar…."au fost doar identificate și măsurate imobilele,."fără a se menționa amplasarea unor repere de marcare sau semne de hotar, "
Primul procurorul, nu putea reține"absența" înlăturării semnelor de hotar,pe con- siderentele nepunerii efective în executare a hotărârii invocate și nemenționarea în p-v de la fila 19-dosar,a amplasării unor repere de marcare sau semne de hotar .
În drept, petentul a invocat disp. art. 278 al.1 Cod procedură penală, art. 62-67,78 și următ. Cod procedură penală.
Prin Sentința penală 19/27.03.2013 instanța a respins plângere formulată ca nefondată .Pentru a dispune astfel, instanța a constatat următoarele :
Între părți s-a derulat un proces civil care a făcut obiectul Dosarului 310/238/2008 .
În cadrul acesteia a fost efectuată o expertiza topografică de către expert B. I.
Prin Sentința civilă nr. 560 /03.08.2010 a Judecătoriei Gurahonț, rămasă irevocabilă,prin Decizia civilă nr. 1349/R/01.11.2011 a Tribunalului Arad, instanța a admis cererea formulată de reclamanții :B. E.F. și B. L., împotriva pârâților: B. V., V. S., F. I., V. A. și V. S. - D. , B. M.,B. A, A. P., M. M. și G. D.
A dispus rectificarea CF 300004 Rănușa ,fostă CF 198 Rănușa ,în sensul rectificării suprafeței acesteia de la 6192 mp cât este înscrisă în Cf, la suprafața reală de 6559 mp.
A constatat că între reclamanți și numita C. P. și pârâtul B. V. s-a încheiat la data 24.07.2007 o convenție prin care cei din urmă se obligau să vândă reclamanților cota acestora de 2/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 300004 Rănușa (fost CF 198 Rănușa), nr. top. 137, compus din casa nr. 103, curte și grădină în suprafață de 6192 mp, reclamanții se obligau să acorde promitenților vânzători întreținere cu toate cele necesare traiului pe toată perioada vieții acestora iar promitenții vânzători își rezervau dreptul de uzufruct viager.
Hotărârea a ținut loc de act autentic de vânzare cumpărare a imobilului menționat.
A constatat deschisă succesiunea numitului I. I., a constatat că masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune din cota de 4/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp și că are calitatea de moștenitor legal numitul I. T. în calitate de fiu.
A constatat deschisă succesiunea numitului I.T., a constatat că masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune din cota de 4/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp și că au calitatea de moștenitori legali numitele I. C. și I. M.,în calitate de fiice,dobândind prin moștenire câte o cotă de 2/16 fiecare din imobilul arătat.
A constatat deschisă succesiunea numitului Ioja C., a constatat că masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune din cota de 2/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp și că au calitatea de moștenitori legali numita C. P. și pârâta V. S., în cote de 2/32 fiecare, în calitate de fiice.
A constatat deschisă succesiunea numitei C. P., a constatat că masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune din cota de 2/32 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp și că are calitatea de moștenitor legal pârâta V. S., în calitate de soră.
A constatat deschisă succesiunea numitei I. M., a constatat că masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune din cota de 2/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp și că au calitatea de moștenitoare legale pârâtele G. D. E. și M. M., în calitate de fiice,dobândind fiecare prin succesiune câte o cotă de 2/32 părți din imobil.
A constatat că sunt coproprietari asupra imobilului menționat următoarele persoane:
Pârâta V. S. cu o cotă de 2/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp, reclamanții cu o cotă de 2/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp, pârâtele G. D. E și M. M. cu o cotă de 2/32 fiecare din imobilul nr. top. 137 ,pârâții: Valea Ambrosie și Valea Silvia Daniela, cu o cotă comună de 4/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp, pârâta A. P. cu o cotă de 2/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp și pârâții B. M. și B. A, cu o cotă comună de 4/16 din imobilul nr. top. 137, în suprafață de 6192 mp.
A dispus partajarea imobilului înscris în CF 300004 Rănușa (fost CF 198 Rănușa), nr. top. 137, prin formarea a patru loturi:
* lotul nr. 1, având nr. top. 137/4- intravilan cu nr. adm. 103- casă cu anexe,curte și grădină în suprafață de 1649 mp,
* lotul nr. 2, având nr. top. 137/3- intravilan cu numărul administrativ 104,fără construcții,în suprafață de 1098 mp,;
* lotul nr. 3, având nr. top. 137/2- intravilan nr. 105,casa,anexe,curte și grădină,în suprafață de 1920 mp,
* lotul nr. 4, având nr. top. 137/1 - intravilan cu nr. adm. 106,casă și grădină,în suprafață de 1892 mp.
A atribuit în deplină proprietate și posesie lotul 1 reclamanților cu cote de câte 1/2 părți, fiecare, lotul 2 pârâților V. A. și V. S. D.,lotul 3- pârâtei A. P. și lotul 4-- pârâților B. M. și B. A.
A autorizat intabularea părților în CF în baza sentinței irevocabile și a raportului de expertiză întocmit în cauză precum și a dreptului de uzufruct viager al pârâtului - făptuitor B. V. asupra imobilului care constituie lotul nr. 1, având nr. top. 137/4- intravilan cu nr. adm. 103- casă cu anexe,curte și grădină în suprafață de 1649 mp.
Instanța constată că eventualele nemulțumiri legale de legalitatea expertizei topografice trebuiau invocate în Dosarul civil 310/238/2008 al Judecătoriei Gurahonț, la primul termen după depunerea raportului de expertiză,în baza art. 212 al. 2 din vechiul Cod de procedură civilă și nu în cadrul unei plângeri penale , în cauză existând o hotărâre irevocabilă, care se bucură de autoritate de lucru judecat, conform art. 166 din vechiul Cod de procedură civilă.
Dreptul de uzufruct viager este un drept real principal, asupra bunului ce aparține altei persoane ,care conferă titularului său ,numit uzufructuar ,atributele de posesie și folosință , cu obligația de a le conserva substanța și de a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului, respectiv la momentul decesului uzufructuarului ,conform art. 517 din vechiul Cod civil, art. 703 din Noul Cod Civil. Ca urmare, pârâtul are dreptul de a folosi pe timpul vieții sale bunul asupra căruia i s-a constituit un drept de uzufruct.
Petentul nu a indicat în mod exact terenul la care face referire în plângere.
Ca urmare, instanța a constatat că făptuitorul B. V. a avut convingerea că este beneficiarul acestui drept de uzufruct atunci când a efectuat lucrările agricole.
Cu privire la înlăturarea de către făptuitor a reperelor de marcare amplasate de către expertul topograf instanța constată următoarele:
Potrivit procesului verbal , expertul topograf, cu prilejul deplasării la fața locului, a constatat existența folosințelor faptice ale imobilelor de la nr. administrative 103,104,105 și 106 ,a identificat și măsurat aceste imobile, nefăcându-se mențiunea că s-ar fi amplasat și repere de marcare sau semne de hotar. Petentul nu a făcut dovada amplasării unor astfel de repere de către expert.
Cu privire la audierea martorului I C. instanța a constatat că pe de-o parte acesta a fost propus de petent, iar pe de alta, acesta a declarat faptul că nu cunoaște nimic din problemele pe care părțile le au .
De asemenea, instanța mai constată că pentru audierea martorei A. P.,împrejurarea că aceasta a fost parte în procesul civil arătat anterior, nu reprezintă un impediment pentru audierea ei în cadrul procesului penal.
Pentru aceste considerente,în baza art. 2781 al. 8 lit. a instanța a respins plângerea formulată de petent, ca nefondată.
