Plângere în fața judecatorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Inadmisibilitate.
Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 1662 din data de 05.06.2013
Prin sentința penală nr. 1662/05.06.2013 a Judecătoriei Iași s-a dispus, în baza disp. art. 2781 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, respingerea ca inadmisibilă a plângerii formulate de către petentul R.S., în calitate de mandatar pentru L.V., împotriva rezoluției nr. 886/P/2012 din data de 07.02.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, menținută prin rezoluția nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, rezoluții pe care le menține.
Pentru a dispune astfel, s-au reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 29.04.2013 pe rolul acestei instanțe sub numărul 14092/245/2013, petentul R.S., în calitate de mandatar pentru L.V., a contestat rezoluția nr. 886/P/2012 din data de 07.02.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, menținută prin rezoluția nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pe care le consideră nelegale și netemeinice.
Alăturat plângerii au fost depuse copia procurii judiciare autentificată sub numărul 1673 din 13.08.2009 la Biroul Notarilor Publici Asociați, dovada comunicării rezoluției nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, rezoluția nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, copia procurii judiciare autentificată sub numărul 1751 din 26.08.2010 la Biroul Notarilor Publici Asociați, copia adresei formulată de mandatarul R.S. către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași de comunicare a referatului organelor de poliție, copia plângerii împotriva rezoluției nr. 886/P/2012 din data de 07.02.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.
S-a atașat dosarul nr. 886/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, precum și rezoluția nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, cu dovada comunicării.
La termenul de judecată din data de 05.06.2013 instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția inadmisibilității.
A fost legal citat intimatul G.I., procedura de citare fiind restituită cu mențiunea destinatar decedat, aspect confirmat cu fișa de evidență extrasă din baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția nr. 886/P/2012 din data de 07.02.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de G.I., sub aspectul comiterii infracțiunilor de "înșelăciune"; prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal și "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor";, prev. și ped. de art. 246 Cod penal cu referire la art. 258 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că la data de 11.07.2012, petentul L.V., prin mandatar R.S., a formulat o plângere penală față de numitul G.I., în calitate de președinte al CAR "A. M."; IAȘI, cu sediul în localitatea Iași, . pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 alin. 1 Cod penal, art. 246 Cod penal și art. 258 Cod penal, constând în aceea că "numitul G.I., în data de 17.11.2011 a încheiat și semnat un proces verbal prin care s-a angajat să achite suma de 26.000 lei, iar până în data de 10.07.2012 CAR AM Iași prin G.I. în calitate de președinte a achitat suma de 10.000 lei, urmând de achitat 16.000 lei plus diferența de curs valutar, astfel încât acesta a refuzat să respecte graficul de rambursare, invocând diverse motive";.
Din cercetările efectuate de organul de cercetare al poliției judiciare au fost identificate două sesizări penale (respectiv identice cu cea de față), fiind întocmită și adresată de același petent (respectiv de către numitul L.V., prin mandatar R.S.), cu referire la aceeași persoană (respectiv față de numitul G.I. cât și față de D.G., în calitate de reprezentanți ai CAR AM IAȘI), sesizările fiind înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași sub nr. 1770/P/2010 și 480/P/2012.
La data de 13.03.2012, respectiv la data de 09.05.2012 procurorul din cadrul acestei unități de parchet, prin rezoluții a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul G.I. (cât și față de D.G.) pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, art. 289 alin. 1 Cod penal, art. 291 Cod penal, art. 246 Cod penal, art. 249 Cod penal și art. 213 alin. 1 Cod penal.
De asemenea, este de remarcat și faptul că în cauză nu există nici un prejudiciu, fapt consemnat prin adresa nr. 144 din 14.12.2011 a CAR - A. M. Iași, creditorului L.V. fiindu-i achitat în întregime fondul social și dobânda aferentă.
Împotriva acestei rezoluții a procurorului s-a formulat plângere de către petent, prin mandatar, plângere care a fost respinsă ca inadmisibilă prin rezoluția prim procurorului adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași nr. 283/II/2/2013 din 01.04.2013.
În motivarea acestei rezoluții s-a arătat că, din examinarea cu prioritate a legalității învestirii se constată că actul de sesizare adresat Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași în condițiile art. 278 alin. 1 Cod procedură penală este inform. Procedura instituită prin art. 278 Cod procedură penală reprezintă un mecanism sui generis de control judiciar din partea conducătorilor unităților de parchet asupra actelor emise de procurori, dar și o condiție de procedibilitate pentru accesul la instanță în condițiile art. 2781 Cod procedură penală. Prin urmare, plângerea prevăzută de textul de lege mai sus menționat trebuie respectate toate condițiile de formă prevăzute în materie (act de sesizare, respectiv cale de atac).
Or, prezenta plângere este nesemnată și nici nu a fost însoțită de nici un înscris care să ateste calitatea de mandatar a domnului R.S., în încălcarea prevederilor art. 222 alin. 3 Cod procedură penală.
Mai mult, din analiza actelor aflate la dosarul de urmărire penală nu rezultă că domnul R.S. ar fi asigurat reprezentarea legală a persoanei vătămate L.V. în prezenta cauză, împrejurare ce l-ar fi putut îndritui la formularea prezentei plângeri, într-o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 362 alin. 2 Cod procedură penală.
Astfel, la fila 10 se află atașată în copie simplă o procură judiciară străină de prezenta cauză (vizând reprezentarea numitului L.V. la Judecătoria Iași în litigii civile cu CAR A.M. Iași autentificată printr-o încheiere notarială din data de 13.08.2009), în vreme ce la fila 11 se găsește tot în copie simplă o altă procură judiciară vizând reprezentarea numitului L.V. în cauza ce a făcut obiectul dosarului 1770/P/2010.
S-a constatat că plângerea supusă examinării a fost formulată în numele domnului L.V. de către o persoană fără calitate, care nu avea un mandat valabil pentru exercitarea căii de atac.
În ceea ce privește plângerea adresată Judecătoriei Iași de către petentul R.S., în calitate de mandatar pentru L.V., aceasta este inadmisibilă pentru aceleași motive precizate în rezoluția nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.
În acest sens, se constată că numitul L.V. nu a semnat plângerea formulată împotriva rezoluției nr. 886/P/2012 din data de 07.02.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași iar petentul R.S. nu a depus nici o procură judiciară pentru a o reprezenta nici în dosarul de urmărire penală nici în fața instanței. Se observă că plângerea penală a fost formulată doar de către R.S., iar plângerea împotriva soluției procurorului și soluționată de prim procuror nu a fost însoțită de vreo procură specială de reprezentare a numitului L.V..
Deși în cauză au existat două termene de judecată, până la soluționarea acesteia numitul RS nu a depus nici o procură de reprezentare, deși cunoștea obligativitatea depunerii acesteia întrucât a întocmit un astfel de act pentru reprezentarea în dosarul nr. 1770/P/2010.
Excepția inadmisibilității în prezenta cauză este întemeiată pe faptul că petentul L.V. nu a mandatat pe numitul RS pentru formularea unei plângeri care să fie adresată Judecătoriei Iași și care să vizeze rezoluția nr. 886/P/2012 din data de 07.02.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, menținută prin rezoluția nr. 283/II/2/2013 din data de 01.04.2013 a prim procurorului adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași. După cum în mod legal a reținut prim procurorul adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași nu rezultă că RS ar fi asigurat reprezentarea legală a persoanei vătămate L.V. în prezenta cauză, în cursul urmăririi penale, împrejurare ce l-ar fi putut îndritui la formularea plângerilor ulterioare, într-o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 362 alin. 2 Cod procedură penală.