Pretenţii. contract de prestare servicii de proiectare şi inginerie încheiat în baza o.u.g. nr. 34 din 2006. penalităţi de întârziere

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 2891 din data de 19.12.2016

Pretenții. Contract de prestare servicii de proiectare și inginerie încheiat în baza O.U.G. nr. 34 din 2006. Penalități de întârziere

- art. 12.1 lit. d) Contract de furnizare nr. 29.382/17.11.2011

- art. 1539 Cod civil

În mod judicios a admis prima instanță în parte acțiunea (cererea reconvențională disjunsă din dos. 12013/30/2013 al Tribunalului ...) formulată de reclamanta reconvențională UNIVERSITATEA ... din ... în contradictoriu cu pârâta reconvențională SC ... SRL și, în consecință, a obligat pârâta reconvențională SC ... SRL să plătească reclamantei reconvenționale UNIVERSITATEA ... din ..., suma de 508.959,24 lei, reprezentând penalități de întârziere.

În fapt, părțile au încheiat în temeiul O.U.G. 34/2006, Contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 (f. 46-71), modificat ulterior prin actele adiționale nr.1,2,3 și 4 (f.103 - 106, 110-111) având ca obiect prestarea de servicii de proiectare și inginerie, execuția lucrărilor de construcții și instalațiile aferente unui ansamblu de clădiri și dotarea cu mijloace fixe și obiecte de inventar pentru investiția "Institutul de ...", în conformitate cu Studiul de fezabilitate și Caietul de sarcini.

La procedura de licitație desfășurată în temeiul O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică și la încheierea contractului, pârâta SC ... SRL a participat în asociere cu SC ... SRL și SC ... SRL, în temeiul Acordului de asociere nr. 962/07.09.2011 încheiat de aceștia (f.114-116), modificat prin actele adiționale 1 și 2 (f.118-125).

Astfel, fiecare dintre membrii asocierii urma să realizeze câte o componentă a contractului, având ca obiect realizarea Institutului de ... (situat în zona ... din ..., în zona noului campus universitar, realizat din două corpuri de clădire cu un regim de înălțime D+P+2E, articulate printr-un hol central, cu o suprafață desfășurată de aprox. 4600 m2, având un nr. de 67 de laboratoare și alte săli), astfel:

- Etapa I - Servicii de Proiectare și Inginerie în valoare totală de 582.800 lei -TVA inclus, în termen de 4 luni de la semnarea contractului, în sarcina S.C. ... S.R.L.;

- Etapa II - Execuție lucrări în valoare totală de 19.109.640 lei -TVA inclus, în termen de 15 luni de la data finalizării proiectului care constituia Etapa I, în sarcina S.C. ... S.R.L.,

- Etapa III - Dotări (furnizare echipamente și asigurarea serviciilor conexe) în valoare totală de 21.657.840 lei - TVA inclus, în termen de 2-12 luni de la comanda achizitorului, dar fără a depăși termenul de 30.06.2013, conform graficului general al contractului, în sarcina pârâtei S.C. ... S.R.L.

Deși termenul inițial de finalizare a contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011 încheiat de părți era data de 30.06.2013, societățile partenere au întârziat executarea lucrărilor pe fiecare etapă, ceea ce a condus la încheierea Actului adițional 1 înregistrat sub nr. 2541/13.02.2013 având ca obiect suplimentarea lucrărilor de execuție a fundației, respectiv creșterea valorii contractului cu suma de 1.660.061,16 lei - TVA inclus; a Actului adițional 2 înregistrat sub nr. 4651/469/13.03.2013, având ca obiect modificarea modului de constituire a scrisorilor de garanție de bună execuție și a scrisorilor de confort; Actului adițional 3 înregistrat sub nr. 13.616/2.646/28.06.2013, având ca obiect prelungirea termenului de finalizare până la data 25.09.2013 și a Actului adițional 4, înregistrat sub nr. 20.323/4.081/27.09.2013 având ca obiect prelungirea termenului de finalizare a Contractului de furnizare la data de 25.05.2014.

În privința societății pârâte S.C. ... S.R.L., din înscrisurile depuse la dosar (corespondență comercială purtată între părțile aflate în litigiu) se observă că aceasta nu a fost de acord cu asumarea termenului de finalizare a lucrării - 30.09.2013, întrucât nu putea furniza toate echipamentele la care s-a obligat, nefăcând comenzile ferme către producători pentru echipamente.

Mai mult, după cum rezultă din Adresele nr. 13650/37/28.06.2013, 17069/47/08.08.2013 emise de S.C. ... S.R.L. (filele 142-148), aceasta a refuzat să semneze actul adițional nr. 3, solicitând modificarea Contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011 în sensul suplimentării valorii echipamentelor, acordării unui avans de 30% din valoarea Etapei III, recepționarea echipamentelor la o altă locație decât I.C.A.M., iar plata acestora să nu mai fie condiționată de instalarea, testarea și instruirea personalului, așa cum este prevăzut la art. 16.2.3 (1) din contract.

Prin notificarea 11077/1991/27.05.2013 (f.140-141), SC ... SRL a și comunicat faptul că a reziliat Acordul de asociere încheiat cu celelalte două societăți comerciale - SC ... SRL și SC ... SRL, iar după prelungirea contractului de furnizare, nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanție de bună execuție nr. GI-13/0864/22.02.2013, respectiv prelungire a scrisorii de confort nr. WB/C/509/07.03.2013, refuzând să întocmească noul grafic de execuției a contractului de furnizare raportat la noul termen de finalizare a "contractului.

În final, după numeroase notificări, și după întâlnirea comună cu toți partenerii contractuali din data de 14.11.2013, contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 a fost reziliat unilateral de către Universitatea ... ..., prin Notificarea nr. 25480/94/19.11.2013, în temeiul art. 24.3 din contract și art. 1.552 Cod civil.

În ceea ce privește recursul declarat de SC ... SRL, Curtea a reținut că, principalele critici aduse hotărârii primei instanțe constă în faptul că în mod neîntemeiat s-a considerat că recurenta ar fi culpabilă pentru neîndeplinirea următoarelor obligații: (i) neexprimarea acordului pentru asumarea datei de 30.09.2013 ca termen de finalizare a proiectului, datorată faptului că nu ar fi putut să furnizeze echipamentele la această dată, așa încât a refuzat să semneze Actul adițional nr. 3, (ii) comunicarea către pârâta-reclamantă a rezilierii Acordului de asociere, (iii) nedepunerea documentelor care să garanteze executarea propriilor obligații (scrisoare de garanție bancară și scrisoare de confort), (iv) pretinsul refuz de a întocmi un nou grafic de execuție a contractului și (v) pretinsa nerespectare a termenului de realizare a obligațiilor. Recurenta susține că, niciuna dintre obligațiile enumerate anterior nu poate fi pusă în sarcina sa, întrucât fie aceste obligații au fost aduse la îndeplinire, fie ele nu incumbau societății, arătând că și-a îndeplinit întocmai și a fost gata sa își îndeplinească toate obligațiile asumate contractual, astfel încât nu se poate stabili și atrage nicio răspundere a sa, în speță nefiind îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale.

Apărările recurentei nu pot fi reținute, având în vedere Decizia 1066/8.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel ... în dosarul 26809/3/2014, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de SC ... SRL împotriva hotărârii primei instanțe de respingere a acțiunii formulate de aceasta în contradictoriu cu Universitatea ... ..., neputându-se reține caracterul abuziv sau nelegal al rezilierii contractului de furnizare de către Universitatea .... Respectiva instanță a reținut că, potrivit clauzelor contractuale, fiecare participant la asociere s-a obligat la realizarea unei părți componente a lucrării și care era afectată de anumite termene și condiții, prin participarea la licitația organizată pentru atribuirea contractului, asocierea și fiecare participant în parte asumându-și obligația executării contractului, astfel că, neexecutarea acestuia se referă la asociere, cât și raportat la fiecare contractant în parte. Prin aceeași hotărâre, s-a mai stipulat cu titlu definitiv că, un alt motiv pentru care Universitatea ... a inițiat rezilierea contractului constă și în neîndeplinirea culpabilă sau îndeplinirea cu întârziere a obligațiilor asumate în executarea contractului, existând întreruperi și întârzieri în executarea contractului, dovedite cu corespondența părților cât și raportat la actele adiționale de modificare a contractului.

Ca atare, Curtea de Apel ... constată că s-a statuat cu titlu definitiv prin hotărârea amintită anterior faptul că rezilierea contractului de către Universitatea ... ... este consecința neîndeplinirii culpabile sau îndeplinirii cu întârziere de către asocierea din care face parte și SC ... SRL a obligațiilor asumate în executarea contractului. Totodată, potrivit art.12.1 lit. c) din Contractul de furnizare, nr.29.382/17.11.2011 (f.60 vol. I), dacă furnizorul (pârâta SC ... S.R.L.) nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract până la termenele prevăzute în graficul de furnizare din cadrul ofertei tehnice depuse, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului furnizorului, ca penalități, o sumă echivalentă în cuantum de 0,01 % pe zi din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea componentei de furnizare a dotărilor.

Corect a reținut prima instanță că, sub acest aspect, în cauză nu se pune problema deducerii din prețul contractului datorat furnizorului (SC ... SRL), a cuantumului penalităților din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, întrucât, raportat la starea de fapt, se observă că pârâta nu a furnizat deloc componentele la care s-a obligat, neexistând practic un preț datorat din care să se efectueze deducerea, pârâta neprezentând nicio factură acceptată spre plată.

Față de cele reținute anterior, soluția primei instanțe de obligare a pârâtei reconvenționale SC ... SRL la plata către reclamanta Universitatea ... a sumei de 508.959,24 lei cu titlu de penalități de întârziere este legală și temeinică. Nu poate fi reținută nici critica recurentei SC ... SRL în sensul că, nu poate fi obligată la plata penalităților de întârziere de vreme ce, instanța a reținut că nu și-a executat obligațiile asumate prin contractul de furnizare. În realitate, dispozițiile prevăzute în contractul de furnizare reglementează atât posibilitatea obligării contractantului la plata penalităților de întârziere pentru întârzierea în executarea obligațiilor asumate (art.12.1 lit. c), cât și posibilitatea obligării acestuia la daune-interese în cazul rezilierii contractului pentru nerespectarea obligațiilor asumate (art.12.2). Și art.1539 din Codul civil reglementează posibilitatea cumulului daunelor interese moratorii (penalități de întârziere) cu executarea în natură a obligației sau cu plata daunelor-interese compensatorii, care se plătesc creditorului pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea totală sau parțială a obligațiilor de către debitor, astfel că, obligarea pârâtei SC ... SRL la penalități de întârziere este posibilă, de vreme ce termenul de finalizare a lucrării a fost prelungit prin Actele adiționale nr.3 și 4, fără ca obligațiile comerciale să fi fost executate nici în această perioadă.

Recurenta SC ... SRL susține că această sumă a fost executată parțial la data de 24.03.2014, prin executarea scrisorii de garanție bancară GI - 13/3817 în cuantum de 436.650 lei (sumă stabilită prin Actul adițional 2 de la f.105) emisă de ..., astfel cum rezultă din înscrisul de la f.226 dosar vol. I. Dispoziția privind reținerea scrisorii de garanție a fost comunicată SC ... SRL prin Notificarea privind rezilierea contractului de furnizare nr.29382/17.11.2011 (f.345 vol. I), în cuprinsul căreia se stipulează că reținerea garanției aferente contractului de furnizare s-a făcut în temeiul pct.13.4 din contract și art.91 din HG 925/2006. Potrivit art.13.4 din contract "achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, în limita prejudiciului creat, dacă contractantul nu își îndeplinește, îndeplinește cu întârziere sau îndeplinește necorespunzător obligațiile asumate prin prezentul contract";. De asemenea, din cuprinsul scrisorii de garanție bancară aflată la f. 224 dosar rezultă că SC ... SRL se obligă să plătească în favoarea achizitorului orice sumă până la concurența sumei de 436.650 lei la prima cerere scrisă, însoțită de originalul declarației scrise cu privire la neîndeplinirea obligațiilor ce revin contractantului SC ... SRL, așa cum sunt acestea prevăzute în contractul de furnizare. Ca atare, greșit susține recurenta SC ... SRL că, prin obligarea sa de către instanță la plata sumei de 508.959,24 lei cu titlu de penalități de întârziere, practic execută de două ori obligația reținută în sarcina sa, în realitate, astfel cum rezultă din cuprinsul acesteia, garanția bancară fiind executată pentru neîndeplinirea obligațiilor, nu pentru întârzierea în îndeplinirea acestora, împrejurare față de care debitorul a fost obligat la penalități de întârziere.

Recurenta mai critică și faptul că reclamanta a calculat penalitățile începând cu data de 30.06.2013 - termenul de finalizare al contractului, deși acest termen a fost modificat succesiv prin acordul părților, odată cu încheierea actelor adiționale nr.3 și 4, durata contractului fiind prelungită până la data de 25.09.2013. Nici această critică nu poate fi însușită, atâta vreme cât pârâta reconvențională nu a fost de acord cu asumarea termenului de finalizare a lucrării în data de 25.09.2013, refuzând să semneze actul adițional 3, iar după prelungirea contractului de furnizare, nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanție de bună execuție nr. GI-13/0864/22.02.2013, respectiv prelungirea scrisorii de confort nr. WB/C/509/07.03.2013, refuzând să întocmească noul grafic de execuție a contractului de furnizare raportat la noul termen de finalizare a contractului. Raportat la aceste aspecte, pârâta reconvențională nu se poate prevala de prelungirea termenului de finalizare a lucrării, de vreme ce nu și-a îndeplinit obligațiile comerciale nici în această perioadă.

În ceea ce privește recursul declarat de Universitatea ... ..., Curtea a reținut că, recurenta reclamantă reconvențională a criticat soluția primei instanțe prin prisma neacordării sumei de 20.000.000 lei reprezentând venituri nerealizate, precum și a sumei de 20.000.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul adus Universității.

În ceea ce privește respingerea pretențiilor în cuantum de 20.000.000, reprezentând beneficiul nerealizat, corect a reținut prima instanță că reclamanta reconvențională nu a depus la dosar nicio dovadă din care să rezulte caracterul cert al acestui prejudiciu pretins. Astfel, reclamanta indică faptul că, dacă pârâta reconvențională S.C. ... S.R.L ar fi realizat (împreună cu asociatele sale) obiectul acestui contract, în sensul construirii și punerii în funcțiune a Institutului de ..., investiție finanțată integral prin fonduri externe nerambursabile prin programul POSCCE, în baza Contractului de finanțare nr. 260/28.09.2010, Universitatea ... din ... ar fi realizat un număr minimal de 113 proiecte de cercetare la o valoare estimată de 20.025.000 lei (cea 4.700.000 euro), prin contractare directă cu potențiala clientelă din grupul țintă, urmărind mai multe teme de cercetare, începând cu anul 2013, pe care le-a menționat în cererea reconvențională.

Pentru ca prejudiciul să poată fi reparat, acesta trebuie să fie cert, previzibil și probat de către creditor, condiții neîndeplinite în speță, prejudiciul invocat fiind unul eventual. Astfel, realizarea unor proiecte de cercetare cu "potențialii clienți"; este incertă, de vreme ce acești clienți nu existau în cazul finalizării clădirii ..., respectiv la data la care au fost solicitate despăgubirile, atâta vreme cât nu există raporturi contractuale încheiate între Universitate și vreun astfel de potențial client. Pentru ca prejudiciul să fie cert, reclamanta trebuia să facă dovada certitudinii încheierii contractelor de cercetare în valoare de 20.000.000 lei. Pe de altă parte, suma solicitată este imensă, din înscrisurile depuse la dosar reieșind că, rezultatele financiare ale reclamantei recurente Universitatea ... pe anii 2011-2012 au fost negative, iar cele previzionate pentru anul 2013 fiind departe de a atinge nivelul de 20.000.000 lei, profitul previzionat pentru acest an fiind de 2.500.000 lei.

Totodată, referitor la pretențiile daune morale în sumă de 2.000.000 lei, Curtea a constatat că, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu moral rezultând direct din neexecutarea contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii delictuale.

Dosar nr. 3848/30/2014

Decizia nr. 2891/19.12.2016

Prin Sentința nr. 4192/PI/NCA/2014 din 14.11.2014 pronunțată de Tribunalul ... s-a admis în parte acțiunea (cererea reconvențională disjunsă din dos. 12013/30/2013 al Tribunalului ...) formulată de reclamanta reconvențională UNIVERSITATEA ... din ... în contradictoriu cu pârâta reconvențională SC ... SRL.

A fost obligată pârâta reconvențională SC ... SRL să plătească reclamantei reconvenționale UNIVERSITATEA ... din ..., suma de 508.959,24 lei, reprezentând penalități de întârziere.

A fost obligată pârâta reconvențională SC ... SRL să plătească reclamantei reconvenționale UNIVERSITATEA ... din ... suma de 3.306,66 lei cheltuieli de judecată.

A fost respinsă în rest acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut că în fapt, părțile au încheiat în temeiul OUG 34/2006, Contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 (filele 46-71), modificat ulterior prin actele adiționale nr. 1, 2, 3, și 4 (filele103 - 106, 110-111) având ca obiect prestarea de servicii de proiectare și inginerie, execuția lucrărilor de construcții și instalațiile aferente unui ansamblu de clădiri și dotarea cu mijloace fixe și obiecte de inventar pentru investiția "Institutul de ...", în conformitate cu Studiul de fezabilitate și Caietul de sarcini.

La procedura de licitație desfășurată în temeiul OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică și la încheierea contractului, pârâta SC ... SRL a participat în asociere cu SC ... SRL și SC ... SRL, în temeiul Acordului de asociere nr. 962/07.09.2011 încheiat de aceștia (filele 114-116), modificat prin actele adiționale 1 și 2 (filele 118-125).

- Etapa I - Servicii de Proiectare și Inginerie în valoare totală de 582.800 lei -TVA inclus, în termen de 4 luni de la semnarea contractului, în sarcina S.C. ... S.R.L.;

- Etapa II - Execuție lucrări în valoare totală de 19.109.640 lei -TVA inclus, în termen de 15 luni de la data finalizării proiectului care constituia Etapa I, în sarcina S.C. ... S.R.L.

Deși termenul inițial de finalizare a contractului de furnizare nr.

29.382/17.11.2011 încheiat de părți era data de 30.06.2013, societățile partenere au

întârziat executarea lucrărilor pe fiecare etapă, ceea ce a condus la încheierea

Actului adițional 1 înregistrat sub nr. 2541/13.02.2013 având ca obiect suplimentarea

lucrărilor de execuție a fundației, respectiv creșterea valorii contractului cu suma de

1.660.061,16 lei - TVA inclus; a Actului adițional 2 înregistrat sub nr.

4651/469/13.03.2013 având ca obiect modificarea modului de constituire a scrisorilor

de garanție de bună execuție și a scrisorilor de confort; Actului adițional 3 înregistrat

sub nr. 13.616/2.646/28.06.2013 având ca obiect prelungirea termenului de finalizare până la data 25.09.2013; și a Actului adițional 4 înregistrat sub nr. 20.323/4.081/27.09.2013 având ca obiect prelungirea termenului de finalizare a Contractului de furnizare la data de 25.05.2014.

Instanța a observat că aceste întârzieri sunt imputabile societăților comerciale contractante. Astfel, Etapa I - Servicii de Proiectare și Inginerie, s-a finalizat abia la data de 01.11.2012, deci după 12 luni (față de 4 luni asumată prin contract) datorită faptului că S.C. ... S.R.L. a realizat inițial un proiect care depășea cu mult valoarea asumată prin contract, cu consecința respingerii recepționării de către achizitor (reclamantă).

În etapa a II - a, la momentul săpării fundației, s-a constatat că concluziile studiului geotehnic în baza căruia s-a executat proiectul tehnic sunt nereale, fiind necesară efectuarea unei noi expertize geotehnice, cu consecința modificării soluției de fundare, și a suplimentării valorii contractului cu 1.660.061,16 lei (în etapa a II-a).

În privința SC ... SRL se observă și faptul că aceasta a comunicat (notificarea 11077/1991/27.05.2013 - filele 140-141) că a reziliat Acordul de asociere încheiat cu celelalte două societăți comerciale - SC ... SRL și SC ... SRL, iar după prelungirea contractului de furnizare, nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanție de bună execuție nr. GI-13/0864/22.02.2013, respectiv prelungire a scrisorii de confort nr. WB/C/509/07.03.2013, refuzând să întocmească noul grafic de execuției a contractului de furnizare raportat la noul termen de finalizare a contractului.

În final, după numeroase notificări, și după întâlnirea comună cu toți partenerii contractuali din data de 14.11.2013, în urmă contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011 a fost reziliat unilateral de către Universitatea ... ..., prin Notificarea nr. 25480/94/19.11.2013, în temeiul art. 24.3 din contract și art. 1.552 Cod civil, reclamanta solicitând prin cererea formulată, obligarea pârâtei la plata unor daune interese.

În ceea ce privește culpa pârâtei, instanța a reținut, contrar susținerilor acesteia cuprinse inclusiv în întâmpinare și concluzii scrise, că aceasta și-a încălcat obligațiile contractuale cu caracter esențial, prin nedepunerea scrisorilor de garanție bancară pentru întreaga perioadă contractuală, neconstituirea garanțiilor de bună execuție la nivelul convenit prin contract și nu a respectat termenul de realizare a obligațiilor contractuale.

În privința garanțiilor la Contractul de furnizare 29382/17.11.2011, instanța a înlăturat apărările pârâtei - în sensul existenței acestora, întrucât pârâta a depus următoarele instrumente de garanție (filele 93-96, 222-225):

- Scrisoarea de garanție bancară pentru - bună execuție Nr. GI-13/0864, emisă de ... Nr. OP/Dlt/1103/22.02.2013, în valoare de 436.650,00 RON, cu valabilitate până la data de 31.07.23013;

- Scrisoare de confirmare fonduri (Scrisoare de confort) Nr. WB/C/509/07.03.2013, emisă de...la data de 07.03.2013, în valoare de 6.114.000 RON, cu valabilitate până la data de 30.06.2013;

- Scrisoare de garanție bancară pentru bună execuție NR. GI-13/3817, emisă de ... Nr. OP/DIT/5527 din 27.09.2013, în valoare de 436.650,00 RON, cu valabilitate până la data de 30.06.2014.

Se observă astfel, că S.C. ... S.R.L, deși a depus scrisoarea de garanție de bună execuție nr. GI-13/3817 emisă de ... Nr. OP/DIT/5527 din 27.09.2013, nu a depus nici un document care să ateste prelungirea garanțiilor existente deja, care au expirat, cu consecința inexistenței pe o perioadă de 2 luni, a vreunei scrisori de garanție pentru contractul de furnizare nr. 29.382/17.11.2011.

În privința apărărilor pârâtei privind răspunderea față de achizitor doar a liderului asociației, instanța a reținut, că este real faptul că prin pct. 9.1 din anexa - clauze speciale la contractul de asociere nr. 962/07.09.2011 încheiat de cele 3 societăți comerciale, se arată că liderul asocierii poartă întreaga răspundere a contractului de achiziție publică în fața autorității contractante, însă este de observat că acest acord de asociere (filele 114-116) este încheiat doar între pârâta SC ... SRL, SC ... SRL și SC ... SRL, astfel că acesta poate produce efecte doar între părțile contractante, potrivit principiului relativității efectelor juridice ale actului juridic, nefiind opozabil reclamantei - care este terț fată de acordul de asociere.

În acest sens, s-a reținut că relațiile contractuale dintre reclamantă și pârâtă sunt guvernate de Contractul de furnizare nr. 29382/17.11.2011, care prin chiar art. 1 prevede că acesta "s-a încheiat între Universitatea ... ... și Asocierea formată din ..., ..., și ..., atât fiecare în parte, cât si în colectiv, având calitatea de contractanți.".

Astfel fiind, în virtutea calității de parte contractantă - contractul fiind semnat individual de pârâta SC ... SRL, raportat la obiectul dedus judecății, instanța a constatat că aceasta poate răspunde din punct de vedere contractual față de reclamantă, eventualele pretenții ale pârâtei față de ceilalți membri ai asociației putând fi valorificate doar în cadrul unei alte acțiuni.

Instanța a reținut, că potrivit pct. 12.1 lit c) din Contractul de furnizare nr.

29.382/17.11.2011, dacă furnizorul (pârâta SC ... S.R.L.) nu reușește să-și

îndeplinească obligațiile asumate prin contract până la termenele prevăzute în graficul de furnizare din cadrul ofertei tehnice depuse, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului furnizorului, ca penalități, o sumă echivalentă în cuantum de 0,01 % pe zi din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea componentei de furnizare a dotărilor.

Sub acest aspect, s-a reținut, că în cauză nu se pune problema deducerii din prețul contractului datorat furnizorului (SC ... SRL), a cuantumului penalităților din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, întrucât, raportat la starea de fapt mai sus arătată, se observă că pârâta nu a furnizat deloc componentele la care s-a obligat, neexistând practic un preț datorat din care să se efectueze deducerea, pârâta neprezentând nicio factură acceptată spre plată, iar prin Notificarea nr. 25480/94/19.11.2013 Contractul de furnizare nr. 29.382/17.11.2011 a fost reziliat de către Universitatea ... ..., în temeiul art. 24.3 din contract și art. 1.552 Cod civil, contractul nemaifiind în derulare.

Astfel fiind pentru perioada de 30.06.2013 (data limită prevăzută de contract) - 20.02.2014, potrivit formulei de calcul: 21.657.840 lei (valoarea totală a componentei furnizare dotări - pct. 5.1.1. lit. c) din contract modificat prin act adițional) x 0,01 % (pct. 12.1 lit. c) din contract) x 235 zile, rezultă suma de 508.959,24 lei penalități de întârziere datorate de pârâtă.

În ceea ce privește pretențiile reclamantei în sumă de 20.000.000 lei -

beneficiu nerealizat, instanța a constatat că aceasta nu a depus la dosar nicio dovadă

din care să rezulte caracterul cert al acestui prejudiciu pretins. Astfel, reclamantul

indică faptul că de această investiție ar fi legate un număr minimal de 113 proiecte

de cercetare la o valoare estimată de 20.025.000 lei (cea 4.700.000 euro), prin

contractare directă cu potențiala clientelă din grupul țintă, urmărind teme de

cercetare, începând cu anul 2013, instanța reținând că acest prejudiciu pretins este

unul viitor.

Potrivit art. 1385 al. 2 Noul cod civil (Legea 287/2009) "Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.".

În speță, instanța a apreciat că prejudiciul pretins de reclamant nu îndeplinește cerința unui pagube a cărei producere să fie certă, neîndoielnică și previzibilă, fiind vorba de un prejudiciu eventual, motiv pentru care această solicitare urmează a fi respinsă.

Referitor la pretențiile daune morale în sumă de 2.000.000 lei, instanța a reținut, că în cauză reclamanta nu a făcut dovada vreunui prejudiciu moral derivând direct din neexecutarea contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii delictuale.

Astfel fiind, în temeiul art. 286 - 28717 din OUG 34/2006, instanța a admis în parte acțiunea (cererea reconvențională disjunsă din dos. 12013/30/2013 al Tribunalului ...), cu consecința obligării pârâtei la plata sumei de 508.959,24 lei, reprezentând penalități de întârziere.

În temeiul art. 451 - 453 Noul Cod de procedură civilă, având în vedere soluția admiterii în parte a cererii (respectiv primul capăt de cerere din cele 3), instanța a acordat cheltuieli de judecată proporțional cu pretențiile admise, obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 3.306,66 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (reprezentând 1/3 din suma de 9.920 lei - onorariu de avocat).

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, ulterior recalificat în recurs recurenta Universitatea ... ..., solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței primei instanțe în sensul admiterii și a petitelor cererii reconvenționale privind obligarea pârâtei reconvenționale S.C. ... S.R.L la plata sumei de 20.000.000 lei reprezentând venituri nerealizate de către Universitatea ... din ... din culpa pârâtei, precum și la plata sumei de 20.000.000 lei reprezentând daune morale pentru prejudiciul adus Universității ... din ...; obligarea pârâtei reconvenționale S.C. ... S.R.L la plata în întregime a cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat în sumă de 9920 lei; obligarea pârâtei reconvenționale S.C. ... S.R.L la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivare arată că, în ce privește respingerea cererii de acordare a despăgubirilor reprezentând echivalentul veniturilor nerealizate de către Universitatea ... din ... ca urmare a neexecutării de către pârâta reconvențională S.C. ... S.R.L a Contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011, prima instanță a considerat greșit, în opinia sa, că prejudiciul invocat de ea nu este un prejudiciu cert, ci un prejudiciu eventual care nu poate constitui condiție a răspunderii civile.

Dimpotrivă, a arătat și dovedit că dacă pârâta reconvențională S.C. ... S.R.L ar fi realizat (împreună cu asociatele sale) obiectul acestui contract, în sensul construirii și punerii în funcțiune a Institutului de ..., investiție finanțată integral prin fonduri externe nerambursabile prin programul POSCCE, în baza Contractului de finanțare nr. 260/28.09.2010, Universitatea ... din ... ar fi realizat un număr minimal de 113 proiecte de cercetare la o valoare estimată de 20.025.000 lei (cca 4.700.000 euro), prin contractare directă cu potențiala clientelă din grupul țintă, urmărind mai multe teme de cercetare, începând cu anul 2013, pe care le-a menționat în cererea reconvențională.

Aceste teme de cercetare și valoarea acestora nu reprezintă simple deziderate ale Universității ... din ..., ci sunt angajamente ferme pe baza cărora a fost aprobat acest proiect de finanțare din fonduri europene, iar, în urma aprobării proiectului depus de către Universitatea ... din ..., a fost încheiat contractul de finanțare nr. 260/28.09.2010.

Prin urmare, Universitatea ... din ... ar fi realizat aceste venituri din activitatea Institutului de ..., dacă acesta ar fi fost construit și pus în funcțiune la parametrii corespunzători de către pârâta reconvențională S.C. ... S.R.L.

Pentru aceste motive, consideră că neralizarea acestor venituri de către Universitatea ... din ... reprezintă un prejudiciu viitor, nu eventual, cum a apreciat prima instanță.

În ce privește respingerea cererii de acordare a daunelor morale, consideră că, în mod greșit a apreciat prima instanță că recurenta nu a făcut dovada unui prejudiciu moral decurgând direct din neexecutarea de către pârâta reconvențională S.C. ... S.R.L a contractului de furnizare nr. 29.382/17.11.2011.

Or, dimpotrivă, nereușita Universității ... din ... în realizarea acestui proiect de însemnătate deosebită pentru comunitate, cauzată de conduita culpabilă a pârâtei, a creat o anumită neîncredere a autorităților finanțatoare în capacitatea organizatorică a reclamantei de a finaliza asemenea proiecte de interes public, finanțate din fonduri europene.

În ce privește acordarea numai în parte a cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat în primă instanță, consideră că, și sub acest aspect, hotărârea primei instanțe se impune a fi modificată în sensul acordării integrale a acestor cheltuieli, ca urmare a admiterii în totalitate a cererii reconvenționale.

Prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 48 vol.I), la recursul formulat de Universitatea ... ..., pârâta SC ... SRL a solicitat respingerea lui ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală exclusiv în ceea ce privește soluția de respingere a capetelor de cerere privind obligarea SC ... SRL la plata pretinsului beneficiu nerealizat și a daunelor morale, cu cheltuieli de judecată.

I. Netemeinicia cererii de obligare a SC ... SRL la plata pretinsului beneficiu nerealizat de către Universitatea ... ...

Prin cererea reconvențională formulată, Universitatea ... ... a solicitat obligarea SC ... SRL la plata sumei de 20.000.000 lei reprezentând pretinsul beneficiu nerealizat de aceasta ca urmare a faptului că proiectul Institutul de ... ("...") nu a fost finalizat până la acest moment.

Soluția instanței de respingere a acestui capăt de cerere este legală și temeinică, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru obligarea SC ... SRL la plata daunelor interese.

Beneficiul nerealizat reprezintă o parte componentă a daunelor interese contractuale, ce urmează a fi acordate pretinsului creditor în cazul executării prin echivalent a obligațiilor.

Premisa acordării daunelor-interese o reprezintă existența unei neexecutări culpabile a obligațiilor contractuale din partea uneia dintre părți. Pornind de la aceasta premisă, în doctrina de specialitate au fost dezvoltate și celelalte condiții necesar a fi îndeplinite pentru atragerea răspunderii contractuale a debitorului și pentru acordarea daunelor interese: (i) neexecutarea să vizeze o obligație contractuală; (ii) să existe și să fie dovedită culpa sau vinovăția debitorului; (iii) neexecutarea culpabilă din partea debitorului trebuie să fi cauzat creditorului un prejudiciu și (iv) existența unui raport de cauzalitate între neexecutarea debitorului și prejudiciul cauzat pretinsului creditor.

Niciuna dintre condițiile enumerate anterior nu este îndeplinită în cauză.

Astfel, in susținerea cererii sale de acordare a pretinsului beneficiu nerealizat, în cuantum de 20.000.000 lei, apelanta susține ca "Universitatea ... ... ar fi realizat aceste venituri (veniturile reprezentând pretinsele beneficii nerealizate, în cuantum de 20.000.000 lei) din activitatea Institutului de ..., dacă acesta ar fi fost construit și pus în funcțiune la parametrii corespunzători de către pârâta reconvențională S.C. ... SRL.

Însă, acesteia nu îi revenea obligația de a construi și pune în funcțiune clădirea Institutului ..., ci doar aceea de a furniza și instala echipamentele de laborator și de a efectua instruirea personalului cu privire la utilizarea acestor echipamente.

Inițial, obligațiile SC ... SRL urmau a fi executate după finalizarea construcției și asigurarea utilităților necesare funcționarii acesteia (pentru a instala echipamentele erau necesare pe lângă utilitățile comune - gaze, apă, canalizare și anumite utilități "speciale", respectiv gaze tehnice, energia electrică la puterea și parametrii solicitați etc). Ulterior, odată cu semnarea Procedurii nr. 3954/13.09.2013 privind livrarea, recepția și plata echipamentelor și a noului grafic de livrare - Graficul nr. 3955/13-09.2013, părțile au agreat ca echipamentele să fie livrate temporar în alte spații decât clădirea ... aflată în construcție, începând cu luna decembrie 2014 (astfel, livrările urmau să se desfășoare în perioada decembrie 2013 - mai 2014).

Însă Contractul de furnizare a fost reziliat în mod unilateral și abuziv de către Universitatea ... ... la data de 19 noiembrie 2013, mai înainte ca obligațiile să ajungă la scadență, pentru ca în prezent recurenta să solicite despăgubiri pentru nefinalizarea proiectului la data previzionată inițial (deși oricum durata contractului stabilită inițial a fost prelungită de comun acord de părți în mod succesiv, prin Actele adiționale nr. 3 și 4).

Este important de reținut că la momentul rezilierii contractului de furnizare scadența obligațiilor ... de a livra echipamentele în alte locații temporare indicate de către Universitate, potrivit Procedurii nr. 3954/13.09.2013, nu fusese atinsă.

Astfel, nu există obligații contractuale asumate de către ... care să nu fi fost aduse la îndeplinire de societate. Dimpotrivă, astfel cum reiese din întregul material probator administrat în cauză, aceasta a efectuat toate demersurile necesare pentru a fi în măsură să livreze Universității echipamentele potrivit Graficului de livrare actualizat, însă aceasta a refuzat să preia bunurile, astfel cum s-a obligat.

Sub al doilea aspect, în ceea ce privește condiția existentei vinovăției sau culpei pretinsului debitor, de vreme ce nu există obligații contractuale care să nu fi fost executate de societate, în mod evident nu se poate reține vreo culpă în sarcina sa pentru întârzierile existente în realizarea altor două etape ale contractului de furnizare, respectiv proiectarea și execuția lucrărilor de construcții. În ceea ce privește aceste două etape SC ... SRL nu avea nicio obligație sau atribuție, așa încât în mod evident nu avea nici posibilitatea de a interveni pentru accelerarea lucrărilor.

II. Netemeinicia cererii de obligare a SC ... SRL la plata daunelor morale solicitate de către Universitatea ... ...

În ceea ce privește posibilitatea de acordare a daunelor morale în cazul executării silite prin echivalent a obligațiilor contractuale, posibilitate reglementată cu titlu de principiu de dispozițiile art. 1532 alin. (3) Cod civil, în doctrina de specialitate s-a arătat că prejudiciul nepatrimonial poate fi reparat numai în măsura în care sunt întrunite toate condițiile pentru acordarea daunelor-interese.

Astfel, pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciul moral rezultat din neexecutarea unor obligații contractuale, partea interesată trebuie (i) să facă dovada existenței unei neexecutări a obligațiilor contractuale din partea debitorului, (ii) neexecutarea să fie cauzată de culpa debitorului, (iii) să se fi cauzat creditorului un prejudiciu și (iv) să existe un raport de cauzalitate între neexecutarea debitorului și prejudiciul cauzat creditorului.

În ceea ce privește condiția existenței unui prejudiciu, în doctrina de specialitate s-a arătat că prejudiciul trebuie să fie cert, previzibil, obligația de reparare a acestuia fiind limitată de culpa creditorului și de obligația acestuia de minimizare a prejudiciului și, întotdeauna, sarcina probării prejudiciului (indiferent că este material sau moral) aparține creditorului.

Subliniază faptul că în speță, SC ... SRL nu poate fi obligată la plata daunelor morale în primul rând, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii contractuale a societății. Astfel, societatea nu poate fi culpabilă pentru întârzierea existentă în executarea lucrărilor de construcții a sediului ..., de vreme ce nu îi revenea nicio obligație sau atribuție cu privire la această fază a proiectului.

Astfel, acordarea daunelor morale presupune întotdeauna ca reclamantul să probeze măsura în care au fost afectate drepturile sale nepatrimoniale. În acest sens, în jurisprudența instanței supreme s-a arătat că "pentru acordarea daunelor morale, este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanțelor".

Împotriva aceleiași hotărâri, a declarat apel, ulterior recalificat în recurs și recurenta SC ... SRL, solicitând admiterea recursului, schimbarea în parte a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, în principal, respingerea în tot a cererii reconvenționale formulată de către Universitatea ... ..., în subsidiar, să se constate că a fost deja executată parțial suma de 508.959,24 lei, prin executarea scrisorii de garanție bancară depusă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, arată că în vederea realizării investiției "Institutul de ...", Universitatea ... ... (în continuare "Universitatea" sau "...") a inițiat procedurile specifice atribuirii contractelor de achiziție publică, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006. Proiectul beneficia de finanțare parțială din fonduri externe nerambursabile prin programul POSCCE - AXA II, Operațiunea 2.2.1., iar realizarea sa includea prestarea serviciilor de proiectare și inginerie, execuția lucrărilor de construcții și instalații aferente ansamblului de clădiri și dotarea acestora cu mijloace fixe și obiecte de inventar.

La licitația deschisă organizată de Universitatea ... ... în vederea atribuirii contractului, am participat și SC ... SRL, împreună cu alte două societăți, ... și ..., cele trei entități formând o asociere în temeiul dispozițiilor art. 44 din O.U.G. nr. 34/2006.

Oferta depusă de cele trei societăți a fost declarată câștigătoare, așa încât la data de 17.11.2011 s-a încheiat Contractul de furnizare nr. 29382 (în continuare "Contractul de furnizare" sau "Contractul"). Contractul a fost încheiat între Universitatea ... ..., pe de-o parte și ..., ... și ..., pe de altă parte. Potrivit art. 1.2 din Contract fiecare dintre cele trei societăți a semnat Contractul în nume propriu, având calitatea de contractanți atât fiecare în parte, cat și în colectiv.

Astfel, în temeiul Contractului de furnizare, fiecare dintre cele trei societăți și-a asumat obligații proprii, distincte de cele asumate de ceilalți contractanți. ... - în calitate de contractant prestator, urma să presteze serviciile de proiectare și inginerie, ... - în calitate de contractant executant, urma să execute lucrările de construcții și instalații aferente ansamblului de clădiri, iar ... - în calitate de contractant furnizor, urma să doteze cu mijloace fixe și obiecte de inventar obiectivul investițional.

Practic, Contractul de furnizare încheiat era format din trei componente distincte, independente unele de altele: (i) servicii de proiectare și inginerie; (ii) execuția lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente și (iii) furnizarea dotărilor (echipamentelor de laborator) - art. 4 și art. 10 din Contract fiind edificatoare în acest sens.

De asemenea, potrivit Actului adițional nr. 2, fiecare dintre cele trei societăți urma să își garanteze executarea propriilor obligații prin depunerea în nume propriu a documentelor corespunzătoare, respectiv a scrisorilor de confort și de garanție bancară de bună execuție.

Totodată, fiecare dintre cele trei societăți urma să emită în nume propriu facturile aferente prestațiilor executate, plata urmând a fi făcută de către Universitate distinct, fiecărui cocontractant în parte pentru componenta contractului de a cărei executare s-a ocupat.

Potrivit dispozițiilor art. 12 din Contract, sancționarea contractanților pentru neîndeplinirea obligațiilor urma să se facă distinct, pentru cele trei componente ale obiectului contractului, aplicându-se contractantului vinovat exclusiv penalități în cuantum de 0,01% pe zi din valoarea neexecutată, sume care urmau a fi deduse din prețul datorat respectivului contractant.

Este foarte important de avut în vedere faptul că, încă de la încheierea Contractului de furnizare, obligațiile asumate de cei trei cocontractanți ai Universității erau distincte, independente, neexistând niciun fel de legătură între acestea, cu excepția succesiunii lor în timp. Chiar și aceasta unică legătură între obligațiile asumate de membrii asocierii a fost modificată prin acordul părților la data de 13.09.2013, prin încheierea unui act adițional intitulat "Procedura nr. 3954/13.09.2013 privind livrarea, recepția și plata echipamentelor".

Astfel, inițial (la data încheierii Contractului) părțile au agreat să execute obligațiile într-o ordine, și anume: (i) serviciile de proiectare și inginerie; (ii) execuția lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora și (iii) dotarea construcției cu mijloace fixe și obiecte de inventar. Obligațiile pe care și le-a asumat ... vizau cea de-a treia etapă, respectiv dotarea construcției ... cu mijloace fixe și obiecte de inventar și inițial urmau a fi executate după finalizarea primelor două etape.

Contractul de furnizare era însoțit de două grafice - de execuție și de livrare - semnate la momentul încheierii Contractului, care prevedeau termene fixe de realizare a obligațiilor asumate de părți, pentru fiecare etapă în parte.

Din motive străine de recurentă, lucrările de construcții au fost mult întârziate față de graficul de execuție asumat inițial. Astfel, Universitatea ... ... a predat terenul cu o întârziere de 12 luni, respectiv la data de 12.11.2012 (așa cum rezultă din Adresa constructorului ... nr. 1402/02.07.2013 și din adresa nr. 1880/29.11.2013), deși, potrivit art. 6.1. din Contract lucrările de proiectare ar fi trebuit finalizate în termen de maxim 4 luni de la semnarea contractului (17.11.2011). pârâta a predat terenul cu o întârziere de 12 luni în condițiile în care, potrivit art. 6 din Contract, durata realizării întregului proiect era de 19 luni de la data semnării Contractului.

Mai mult, chiar Universitatea este cea care susține, prin Memoriul justificativ nr. 12731/17.06.2013, transmis Autorității Naționale pentru ..., că întârzierile în efectuarea lucrărilor "au fost independente de voința părților, putând fi încadrate ca situații neprevăzute". În cuprinsul acestui document, ... invocă diverse motive obiective pentru întârzierea lucrărilor, precum "modificarea situației faptice a terenului", "condițiile meteo", "incertitudinea finalizării lucrărilor pentru alimentarea cu utilități a obiectivului ..." etc. Ulterior, aceasta a revenit și "a identificat" o pretinsă culpă contractuală pentru întârzierea în executarea lucrărilor, în sarcina recurentei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea obținerii fondurilor structurale, în condițiile în care chiar Universitatea susține în prezent că datele și informațiile folosite în relația cu ordonatorul de plăți ar fi fost false.

Recurenta, fiind pregătită în orice moment să își aducă la îndeplinire obligațiile asumate, a semnalat Universității problema întârzierii în executare lucrărilor de construcții și a solicitat acesteia să îi pună la dispoziție alte spații în care ar putea fi livrate temporar echipamentele. În acest sens există o vastă corespondență între părți, argumentele societății noastre cu privire la aceste aspecte regăsindu-se pe larg în adresele nr. 3765/11.04.2013 și nr. 2800/25.04.2013.

Pe fondul acestor probleme, ... și Universitatea ... ... au semnat un act adițional "Procedura nr. 3954/13.09.2013 privind livrarea, recepția și plata echipamentelor" și un nou grafic de livrare a echipamentelor - Graficul nr. 3955/13.09.2013 prin care au agreat ca echipamentele să fie livrate temporar în alte spații decât clădirea ... aflată în construcție. Potrivit graficului actualizat, livrările urmau să se desfășoare în perioada decembrie 2013 - mai 2014.

De asemenea, prin Actele adiționale nr. 3/28.06.2013 814/26.09.2013 a fost prelungită succesiv durata Contractului de furnizare până la data de 25.05.2014.

În atare condiții, prin art. 2 din Procedura nr. 3954/13.09.2013, părțile au stabilit că "în situația în care la data livrării echipamentelor prevăzute în Graficul de livrare actualizat, laboratoarele ... unde urmează a fi instalate acestea nu sunt finalizate sau nu au asigurate utilitățile necesare pentru punerea în funcțiune conform instrucțiunilor producătorului, atunci instalarea, punerea în funcțiune și perioada de testare vor fi asigurate de Achizitor în locații temporare ale departamentelor ..., conform prevederilor Caietului de sarcini capitolul Cerințe privind garanția și asistența tehnică - Instalare temporară".

Totodată, potrivit art. 3, "în situația prevăzută la art. 2, Achizitorul se obligă să notifice în scris, cu minim 3 zile anterior datei livrării conform Graficului actualizat, locația unde vor fi instalate, puse în funcțiune și testate echipamentele, pentru efectuarea recepției".

"După finalizarea integrală a construcției și îndeplinirea tuturor condițiilor pentru instalarea la sediul ... (inclusiv utilități), în situația în care echipamentele au fost livrate conform art. 3, Contractantul furnizor se obligă să efectueze relocarea echipamentelor, fără costuri suplimentare" - art. 7.

Întrucât bunurile ce urmau a fi livrate de ... reprezentau echipamente de înaltă tehnologie și de "ultima generație", adecvate cercetării operaționale la nivel regional și național în cadrul unui Institut de ..., procurarea acestora necesita, în mod evident, o perioada mai îndelungată de timp (în medie 3-6 luni). Pentru a avea posibilitatea să își aducă la îndeplinire obligațiile asumate, la termenele stabilite potrivit Graficului de livrare actualizat nr. 3955/13.09.2013, recurenta a început să efectueze comenzi pentru achiziționarea echipamentelor ce urmau a fi livrate Universității ... .... Treptat, echipamentele astfel achiziționate, în valoare de aproximativ 2.000.000 lei, au început să fie livrate către ....

Datorită întârzierilor în realizarea construcției, ... a început să efectueze comenzile către furnizori la data de 08.10.2013, de îndată ce a fost semnată Procedura nr. 3954/13.09.2013 și Graficul de livrare nr. 3955/13-09-2013, prin care s-a stabilit că livrarea echipamentelor să se facă temporar în alte locații decât sediul ... aflat în construcție, începând cu luna decembrie 2013.

În aceste condiții, urmare a comenzilor efectuate, echipamentele ce urmau a fi furnizate Universității de către ... au început să fie livrate recurentei, societatea a fost gata în orice moment să livreze echipamentele ce formau obiectul Contractului, cu condiția ca Universitatea să își îndeplinească la rândul său obligația de a-i indica locațiile unde urmau a fi livrate bunurile.

Cu toate acestea, deși recurenta a fost de bună credință și și-a îndeplinit toate obligațiile asumate prin Contractul de furnizare, ulterior semnării Procedurii nr. 3954/13.09.2013 și a actelor adiționale prin care s-a prelungit durata Contractului, la data de 19.11.2013, ... a transmis Notificarea nr. 25480, prin care i-a comunicat decizia sa de reziliere a Contractului de furnizare.

Este de neînțeles faptul că în luna septembrie Universitatea ... ... a agreat ca livrarea bunurilor sa se facă începând din luna decembrie, în locații temporare, până la finalizarea construcției ..., pentru ca anterior scadenței obligațiilor recurentei, în luna noiembrie, aceasta să rezilieze abuziv Contractul de furnizare.

În notificarea de reziliere, Universitatea a invocat următoarele obligații contractuale pretins neîndeplinite: (i) nedepunerea documentelor care dovedesc prelungirea valabilității scrisorilor de garanție de buna execuție și a scrisorilor de confort; (ii) nedepunerea graficului general de execuție modificat; (iii) întreruperea lucrărilor de construcții și tergiversarea repetata a îndeplinirii obligațiilor contractuale asumate.

Niciuna dintre obligațiile pretins neexecutate, invocate în decizia de reziliere a Universității, nu poate fi imputată societății, întrucât acestea fie au fost aduse la îndeplinire în ceea ce o privește, fie nu incumbau acesteia.

În plus, Universitatea a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea recurentei la plata unor penalități de întârziere în executarea obligațiilor și a altor despăgubiri, inclusiv a unor daune morale, executând totodată și scrisoarea de garanție bancară depusa de recurentă, în valoare de 436.650 lei.

II. Nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate

Prin hotărârea atacată, ... S.R.L. a fost obligată, în mod neîntemeiat, la plata sumei de 508.959,24 lei reprezentând daune-interese moratorii calculate potrivit clauzei penale inserate la art. 12.1 din Contract.

Pentru a justifica pretinsa culpă a acesteia în executarea obligațiilor contractuale, instanța de fond a reținut, în mod neîntemeiat, că ar fi culpabilă pentru neîndeplinirea următoarelor obligații: (i) neexprimarea acordului pentru asumarea datei de 30.09.2013 ca termen de finalizare a proiectului, datorata faptului că nu ar fi putut să furnizeze echipamentele la aceasta dată, așa încât a refuzat să semneze Actul adițional nr. 3, (ii) comunicarea către pârâta-reclamantă a rezilierii Acordului de asociere, (iii) nedepunerea documentelor care să garanteze executarea propriilor obligații (scrisoare de garanție bancară și scrisoare de confort), (iv) pretinsul refuz de a întocmi un nou grafic de execuție a contractului și (v) pretinsa nerespectare a termenului de realizare a obligațiilor.

Niciuna dintre obligațiile enumerate anterior nu poate fi pusă în sarcina recurentei, întrucât fie aceste obligații au fost aduse la îndeplinire, fie ele nu incumbau societății. Astfel, ... și-a îndeplinit întocmai și a fost gata să își îndeplinească toate obligațiile asumate contractual, astfel încât nu se poate stabili și atrage nicio răspundere a societății, în speță nefiind îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale.

Așa cum s-a arătat și în doctrina de specialitate, condițiile generale ale acordării daunelor-interese sunt: (i) neexecutarea fără justificare a contractului; (ii) punerea în întârziere a debitorului, (iii) prejudiciul, (iv) raportul de cauzalitate intre neexecutare și prejudiciu; (v) vinovăția debitorului și (vi) inexistenta unei convenții de nerăspundere.

Întrucât în speță există o clauză care particularizează răspunderea civilă a părților decurgând din Contractul de furnizare (art. 12.1), începe analiza netemeiniciei și nelegalității hotărârii pornind de la aceasta. Astfel, având în vedere că normele care reglementează răspunderea civilă contractuala sunt în majoritate supletive, părțile pot stabili, printre altele, inclusiv clauze de modificare a răspunderii, cu condiția de a le fi încheiat anterior prejudicierii creditorului.

Potrivit art. 12.1 lit. c) din Contractul de furnizare, "în cazul în care, din vina sa exclusivă contractantul furnizor nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, până la termenele prevăzute în graficul de furnizare din acordul ofertei tehnice depuse, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului datorat furnizorului, ca penalități, o suma echivalentă în cuantum de 0,01% pe zi din valoarea neexecutată a componentei de furnizare a dotărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea componentei de furnizare a dotărilor".

Astfel cum reiese în mod expres din art. 12.3 din Contract, această clauză penală ar fi devenit incidentă numai în cazul nerespectării obligațiilor asumate de recurentă prin Contract (adică cele menționate la art. 10.3 privind furnizarea dotărilor - inclusiv montarea, punerea în funcțiune, asigurarea instruirii personalului, furnizarea materialelor consumabile necesare și service-ul), din culpa sa exclusivă.

Cu alte cuvinte, nu orice pretinsă obligație, eventual dedusă din ansamblul relațiilor contractuale dintre părți, ori potrivit principiilor care guvernează materia achizițiilor publice, este de natură a atrage răspunderea contractuală în temeiul acestei clauze penale, ci doar acele obligații prevăzute expres în Contractul de furnizare în sarcina recurentei. în cazul neîndeplinirii altor obligații contractuale, cu excepția celor prevăzute la art. 10.3 din Contract, s-ar fi putut atrage răspunderea civilă contractuală potrivit dreptului comun, cu dovedirea tuturor condițiilor, inclusiv a prejudiciului, fără aplicarea dispozițiilor clauzei penale. Ca atare, dintre toate obligațiile pretins neexecutate de recurentă, enumerate de instanță, singura care ar fi putut atrage plata despăgubirilor în temeiul clauzei penale ar fi fost cea privitoare la respectarea termenului de realizare a obligațiilor.

În ceea ce privește obligațiile pretins neîndeplinite, reținute de către instanță în sarcina recurentei prin hotărârea atacată, menționează sub un prim aspect că, în ceea ce privește asumarea datei de 30.09.2013 ca termen de finalizare a proiectului, nu putea fi de acord cu asumarea unei obligații care în mod evident ar fi fost imposibil de adus la îndeplinire din motive independente de recurentă.

Motivul pentru care, inițial, a refuzat prelungirea contractului până la data de 25.09.2013, constă în faptul că, până la acea dată, ar fi fost imposibilă finalizarea construcției de către contractantul-executant, ..., ceea ce ar fi determinat ca societatea recurentă să se afle în continuare în imposibilitate de a livra echipamentele, fără culpa sa, într-o clădire a cărei construcție se află la nivel de fundație.

Astfel, discuțiile privind prelungirea contractului până în luna septembrie 2013 se purtau în luna iunie 2013, dată la care lucrările de construcții erau realizate în proporție de aproximativ 23%, în condițiile în care, în decurs de 19 luni (de la data de 17 noiembrie 2011 - data încheierii contractului - și până în luna iunie 2013), construcția a fost realizată în proporție de aproximativ 23%, era de așteptat ca, în decursul perioadei de 3 luni rămasă, nu se va finaliza restul de 77%.

Or, în condițiile în care nu s-ar fi agreat cu Universitatea ca livrarea echipamentelor să se facă în altă locație, imposibilitatea finalizării sediului ... în luna septembrie 2013 și, pe cale de consecință, a livrării echipamentelor în această locație, apărea ca evidentă.

De altfel, după negocierile purtate cu Universitatea și cu ceilalți parteneri contractuali, în cele din urmă, la data de 28.06.2013 (anterior expirării duratei inițiale a contractului), recurenta a semnat Actul adițional nr. 3, prin care a fost prelungită durata Contractului până la data de 25.09.2013

Cu toate acestea, după cum era de așteptat, în cele 3 luni de la data semnării actului adițional nr. 3, restul de 77% din construcție nu a fost realizat, motiv pentru care s-a încheiat un nou act adițional (Actul adițional nr. 4) prin care s-a prelungit durata contractului pana la data de 25.05.2014.

Faptul că și-a exprimat punctul de vedere, motivat și justificat de stadiul în care se afla construcția ..., nu constituie în niciun caz o faptă ilicită de natură a atrage răspunderea contractuală a recurentei. Mai mult decât atât, un astfel de refuz inițial nu a fost oricum de natură să producă vreo întârziere în realizarea lucrărilor de construcții, de vreme ce oricum Actul adițional nr. 3 a fost încheiat și semnat — inclusiv de recurentă - la data de 28.06.2013, adică anterior expirării duratei inițiale a contractului.

În plus, semnarea unui act adițional de prelungire a contractului nu reprezintă o "obligație asumată prin contract", în sensul dispozițiilor art. 12.1, de natură a face aplicabilă clauza penală inserată în acest text.

Contrar celor reținute de prima instanță, chiar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese în mod clar motivul pentru care în perioada iunie 2013 au existat neînțelegeri cu privire la prelungirea contractului de furnizare, respectiv faptul că ar fi fost în mod evident imposibilă finalizarea construcției într-un termen de 3 luni, ceea ce ar fi atras și imposibilitatea obiectivă a recurentei, fără nicio culpă din partea sa, de a livra echipamentele într-o clădire construită în proporție de aproximativ 23%.

În plus, indiferent de motivul pentru care au existat aceste discuții, oricum Contractul a fost prelungit cu cele 3 luni care, așa cum a arătat, s-au dovedit a fi insuficiente pentru finalizarea construcției, actul adițional de prelungire a Contractului fiind semnat la data de 28.06.2013, în condițiile în care discuțiile cu privire la o eventuală prelungire a contractului au început la data de 03.06.2014 (a se vedea Nota de ședință ... din data de 03.06.2014).

Sub al doilea aspect, în ceea ce privește notificarea privind rezilierea contractului de asociere, pe lângă faptul că, în fond, rezilierea asocierii era întemeiată, oricum această reziliere nu a produs niciodată efecte, așa încât nu ar fi avut nici măcar ipotetic cum sa producă vreun prejudiciu pârâtei-reclamante.

Astfel, notificarea privind rezilierea asocierii a fost transmisă de recurentă prin adresa nr. TM 3827/27.05.2013, însă chiar și ulterior transmiterii acestei notificări atât contractul de asociere, cât și contractul de furnizare a continuat să își producă efectele. Drept dovadă a continuării raporturilor contractuale dintre părți, ulterior acestei date, au fost încheiate Actele adiționale nr. 3 și 4 privind prelungirea Contractului de furnizare, a fost încheiată Procedura nr. 3954/13.09.2013 și Graficul de livrare 3955/13.09.2013, Contractul de furnizare fiind ulterior reziliat de Universitate prin notificarea nr. 29382/17.11.2011.

Prin urmare, nu se poate susține în niciun caz că notificarea cu privire la rezilierea asocierii a produs vreun prejudiciu pârâtei-reclamante, de vreme ce aceasta nici măcar nu a produs vreodată efecte.

În plus, această notificare a venit pe fondul nerespectării conjugate a obligațiilor asumate de celelalte părți care, împreună cu alte motive obiective explicate pe larg chiar de Universitatea ... ... în memoriu justificativ nr. 12731/17.06.2013, au condus la întârzierea în realizarea construcție și, pe cale de consecință, a pus-o în imposibilitatea obiectivă de a livra echipamentele în sediul ....

Sub al treilea aspect, în ceea ce privește garantarea obligațiilor asumate de către recurentă, arată că, valabilitatea scrisorii de confort nr. WB/C/447/22.02.2013, se întindea "pe toata perioada de derulare a contractului", aceasta fiind emisă pentru realizarea obiectivului de investiții .... Prin urmare, valabilitatea scrisorii de confort depuse se întindea pe toată perioada derulării contractului, astfel cum aceasta a fost prelungită prin Actele adiționale nr. 3 și 4.

În ceea ce privește scrisoarea de garanție de buna execuție, aceasta a fost depusă la dispoziția pârâtei prin adresa nr. 3872/03.10.2013. Astfel, recurenta a depus Scrisoarea de garanție bancară GI-13/3817 nr. OP/DIT/5527/27.09.2013, în valoare de 436.650 lei, valabilă pana la data de 30.06.2014. Prin urmare, garanția depusă acoperea toată perioada de valabilitate a contractului, astfel cum a fost prelungită prin Actul adițional nr. 4, până la data de 25.05.2014.

Faptul că, după expirarea perioadei de valabilitatea a scrisorii de garanție bancară GI-13/0864 nr. OP/DIT/1103/22.02.2013, a trecut o scurtă perioadă de timp până la procurarea scrisorii de garanție bancară GI-13/3817 nr. OP/DIT/5527/27.09.2013 nu poate fi imputat recurentei, de vreme ce scrisoarea depusă inițial de societatea acoperea întreaga durată contractuală (întârzierile care au determinat prelungirea contractului nefiind rezultatul culpei societății).

În ceea ce privește pretinsa neîndeplinire a obligației de a depune documente care să ateste prelungirea scrisorilor existente, care au expirat, cu consecința inexistenței pe o perioadă de 2 luni a vreunei scrisori de garanție, aceasta nu a produs niciun fel de prejudiciu pârâtei-reclamante în condițiile în care la data de 27.09.2013 a fost depusă o nouă scrisoare de garanție bancară.

Astfel, recurenta nu este culpabilă pentru neîndeplinirea vreunei obligații, iar Universitatea ar fi dorit executarea documentelor de garantare și nu ar fi avut posibilitatea de a le executa din pricina faptului că acestea nu ar fi fost depuse. Ca atare, pretinsa inexistență pe o perioada de 2 luni a vreunei scrisori de garanție bancară din partea recurentei nu a produs niciun fel de prejudiciu pârâtei-reclamante. Prin urmare, de vreme ce societatea a pus la dispoziția pârâtei-reclamante o nouă scrisoare de garanție bancară, solicitarea Universității de prelungire a celei vechi apărea ca lipsită de interes.

Dimpotrivă, așa cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei, la data de 24.03.2014 Universitatea ... ... a executat scrisoarea de garanție bancară GI-13/3817, emisă de ..., la solicitarea ..., pentru garantarea obligațiilor asumate, individual și distinct de recurentă. Or, în măsura în care această garanție a și fost executată, în mod evident nu se poate susține că pârâta-reclamantă ar fi fost prejudiciată în vreun fel prin faptul că nu ar fi fost depuse documentele care să ateste prelungirea garanțiilor bancare.

În același context, în mod vădit eronat, instanța a reținut că nu ar fi constituit garanțiile la nivelul stabilit prin Contract deși, potrivit Actului adițional nr. 2/13.03.2013, ... urma să depună o scrisoare de garanție bancară în valoare de 436.650 lei și o scrisoare de confort în valoare de 6.114.000 lei. Or, așa cum rezultă din documentele de garantare aflate la dosarul cauzei, exact acestea sunt sumele pentru care au fost constituite garanțiile din partea societății: 436.650 lei - scrisoarea de garanție bancară și 6.114.000 lei — scrisoarea de confort.

Sub al patrulea aspect, în ceea ce privește pretinsul refuz de a întocmi un nou grafic de execuție a contractului, această obligație aparținea exclusiv ..., întrucât Graficul actualizat privind livrarea echipamentelor se afla la dispoziția pârâtei din data de 13.09.2013.

La această dată, ... și Universitatea ... ... au agreat Graficul de livrare a echipamentelor nr. 3955, întocmit ca urmare a modificării termenului de finalizare a proiectului, un exemplar al acestuia rămânând în posesia .... Prin urmare, chiar Universitatea și-a asumat, semnând, Procedura de livrare nr. 3954/13.09.2013, și anexa acesteia, respectiv Graficul de livrare a echipamentelor nr. 3955/13.09.2013.

În aceste condiții, recurenta nu avea nici obligația și nici posibilitatea de a întocmi un grafic de execuție a lucrărilor, care împreună cu cel de livrare să formeze graficul general de execuție, întrucât execuția lucrărilor de construcții nu intra în atribuțiile sale.

Recurenta nu avea posibilitatea nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere faptic, de a întocmi un grafic de execuție a obligațiilor aparținând unei terțe persoane, asumarea de obligații în numele unui terț fiind lipsită de orice efecte juridice. În plus, îi era imposibil să anticipeze și să cunoască data realizării fiecărei etape de construcție a sediului ....

În aceste condiții nu se poate vorbi în niciun caz de un "refuz" al recurentei de a întocmi un nou grafic de execuție de vreme ce, în ceea ce privește obligațiile sale, acest grafic era întocmit și se afla la dispoziția pârâtei-reclamante, iar societatea nu avea posibilitatea de a întocmi grafice de execuție a obligațiilor distincte asumate de celelalte părți contractante.

Sub al cincilea aspect și, de fapt, singurul care, dacă ar fi fost îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii contractuale, ar fi putut teoretic atrage incidența clauzei penale inserate la art. 12.1 din Contract, în mod vădit neîntemeiat, prima instanță a reținut că nu ar fi respectat termenul de realizare a obligațiilor contractuale.

În realitate, așa cum reiese din întreaga corespondență contractuală, recurenta a semnalat în repetate rânduri faptul că, din cauza celorlalte părți contractante, este pusă în imposibilitatea de a livra echipamentele ce formau obiectul obligațiilor sale. În plus, a efectuat numeroase demersuri pentru a depăși impasul creat în executarea contractului, în scopul finalizării proiectului ..., fiind, după cum susținea chiar Universitatea în cadrul întâlnirii din data de 19.03.2014, "partenerul cel mai corect din toata treaba asta".

În ceea ce o privește, și-a îndeplinit toate obligațiile asumate, achiziționând echipamentele comandate de ... și fiind gata să le livreze beneficiarului, acesta purtând în întregime responsabilitatea nelivrării ca urmare a refuzului de a indica locațiile unde urmau a fi livrate și de a prelua echipamentele potrivit Contractului și a Procedurii de livrare nr. 3954/13.09.2013.

Pretinsa nerespectare a termenului de realizare a obligațiilor contractuale presupunea ca sediul ... să fie construit și recurenta să nu fie în măsură să livreze echipamentele contractate. Or, în speță lucrurile au stat exact invers, construcția nefiind finalizată dar, cu toate acestea, recurenta fiind în măsură să livreze echipamentele, ... obligându-se să le preia în alte spații însă, finalmente, refuzând să își îndeplinească aceste obligații și reziliind abuziv contractul.

Totodată, eventuala imposibilitate de livrare (oricum neincidentă în speță) trebuia raportată la termenele prevăzute în graficul de furnizare actualizat. Or, sub acest aspect, trebuie remarcat că, pe de o parte, la data emiterii notificării de reziliere (19.11.2013), de către ..., Contractul de furnizare era în derulare, prin Actul adițional nr. 4 stabilindu-se termenul de finalizare pentru data de 25.05.2014 iar, pe de altă parte, potrivit Graficului de livrare nr. 3955/13.09.2013 obligațiile recurentei de furnizare a echipamentelor nu erau exigibile, datele de livrare fiind ulterioare datei de 19.11.2013 (data rezilierii Contractului).

În aceste condiții, în mod evident nu se poate reține o nerespectare a termenului de realizare a obligațiilor asumate de recurentă, atâta vreme cât acestea nu erau încă exigibile, la momentul rezilierii contractului aflându-se încă în interiorul perioadei contractuale. În ceea ce o privește, obligațiile asumate de recurentă puteau fi îndeplinite la scadență, cu condiția ca și ... să își îndeplinească propriile obligații, respectiv acelea de a indica sediile de livrare și de a prelua echipamentele.

Având în vedere obligațiile asumate de Universitatea ... ... prin Procedura de livrare nr. 3954/13.09.2013 de a prelua echipamentele în locații temporare până la finalizarea clădirii ..., a solicitat în repetate rânduri acesteia să îi pună la dispoziție locații temporare în care să poată fi livrate echipamentele deja furnizate societății.

În pofida numeroaselor demersuri efectuate în acest sens, Universitatea a refuzat să comunice aceste locații, punându-i astfel în imposibilitatea de a livra echipamentele recepționate. Surprinzător și contrar realității, deși o mare parte a echipamentelor comandate se află și în prezent în stocurile recurentei, fiind achitate din fonduri proprii, prima instanță a reținut că ... nu ar fi reușit să își îndeplinească obligațiile.

Cu alte cuvinte, deși recurenta și-a îndeplinit obligația de a procura echipamentele comandate de achizitor, acesta din urma nu și-a îndeplinit niciodată obligația de a le prelua, asumată prin Contractul de furnizare și prin Procedura nr. 3954/13.09.2013. Mai mult decât atât, la data de 19.11.2013, Universitatea a reziliat abuziv Contractul de furnizare, toate echipamentele comandate de aceasta rămânând în stocurile recurentei.

Concluzionând în prezenta cauză, nu sunt îndeplinite condițiile pentru a atrage răspunderea civilă contractuală a recurentei, întrucât pe de-o parte, nu a săvârșit nicio fapta ilicită iar, pe de altă parte, pretinsa culpă reținută de instanță în sarcina acesteia, privind neexecutarea unor așa-numite "obligații contractuale" nu are nicio legătură cu întârzierea în finalizarea obiectivului ....

În ceea ce privește livrarea echipamentelor, așa cum reiese din întreaga corespondență contractuală (a se vedea, spre exemplu, adresele TM 3990/18.10.2013 sau TM 4019/31.10.2013), recurenta a solicitat în repetate rânduri Universității să îi comunice spațiile unde pot fi livrate echipamentele potrivit Procedurii nr. 3954/13.09.2013, însă nu a primit niciodată vreun răspuns la aceste solicitări.

Recurenta face referire și la modul total eronat de calcul al penalităților de întârziere prevăzute de art. 12.1 din Contract. Astfel, prima instanță, preluând textual și fără nicio verificare calculul efectuat de reclamanta ..., a calculat penalitățile începând cu data de 30.06.2013 - termenul inițial de finalizare a contractului, deși acest termen a fost modificat succesiv prin acordul părților, odată cu încheierea Actelor adiționale nr. 3 și 4, durata contractului fiind prelungită până la data 25.09.2013.

Prin urmare, în măsura în care, prin absurd, s-ar fi constatat îndeplinirea condițiilor pentru atragerea răspunderii contractuale, oricum un eventual calcul al penalităților ar fi trebuit să pornească de la termenul de finalizare a proiectului astfel cum a fost modificat de părți prin actele adiționale încheiate, respectiv de la data de 25.09.2013.

În subsidiar, în măsura în care instanța ar considera că recursul nu este fondat, solicită instanței să constatate că din suma de 508.952,24, la plata căreia a fost obligată de prima instanță, 430.650 lei a fost deja executată, ca urmare a executării scrisorii de garanție bancară pentru buna execuție GI-l3/3871 la data de 24.03.2014.

Astfel, scrisoarea de garanție bancară depusa de recurentă și executată de Universitate garanta plata unor despăgubiri pentru "neîndeplinirea obligațiilor ce revin contractantului SC ... SRL". Or, prima instanță a obligat-o la plata sumei de 508.959,24 lei reținând o pretinsa neîndeplinire a obligațiilor contractuale asumate (observa instanța că recurenta nu a furnizat deloc echipamentele, motiv pentru care nu se pot aplica penalități de întârziere).

De altfel, din punct de vedere juridic, nici nu este posibilă cumularea penalităților pentru întârziere și a celor pentru neexecutare, daunele interese moratorii putând fi cumulate cel mult cu executarea silită în natură, atunci când se face dovada că prin întârziere i s-a cauzat un prejudiciu creditorului (instanța reține că nu și-ar fi executat deloc obligațiile, iar nu că le-ar fi executat cu întârziere). Prin ipoteză, daunele interese acordate pentru neexecutare includ și eventualul prejudiciu cauzat de întârzierea în obținerea prestației urmărite prin încheierea contractului.

În consecință, chiar dacă s-ar aprecia existența unei culpe din partea recurentei și o obligație de plată în sarcina sa, către reclamanta ..., în sumă totală de 508.959,24 Iei, o parte a acestei sume, respectiv 436.650 lei, a fost deja executată de către reclamantă de la recurentă, astfel că solicită deducerea sumei deja executate din cea la plata căreia a fost obligată de către prima instanță.

Prin întâmpinarea aflată la f. 27 dosar, pârâta Universitatea ... a solicitat respingerea recursului declarat de SC ... SRL.

Intimata a arătat că, culpa recurentei rezultă din neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în contractul de furnizare, respectiv nu a fost de acord de semneze actul adițional 3 privind prelungirea termenului de finalizare a lucrării la data de 30.09.2013; nu a predat documentele care să ateste prelungirea scrisorii de garanție de bună execuție GI - 13/0864/22.02.2013, respectiv a scrisorii de confort nr. WB/C/509/7.03.2013, după semnarea actului adițional 3 la 28.06.2013, contractul de furnizare rămânând pentru o perioadă de peste 2 luni fără aceste scrisori de garanție; a refuzat să întocmească și să-și asume împreună cu cei doi parteneri noul grafic de execuție a contractului de furnizare, având în vedere noul termen de finalizare a contractului.

Mai arată intimata că în mod corect au fost calculate penalitățile de întârziere de la 30.06.2013, data până la care recurenta și partenerii săi trebuia să-și finalizeze investiția, iar nu de la data de 25.09.2013, cum susține recurenta, până la care a fost prelungit contractul de furnizare, mai ales că aceasta nu și-a îndeplinit nici în această perioadă obligațiile contractuale.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, acestea sunt, în realitate, penalități pentru neexecutarea contractului, datorate pe motiv că recurenta și partenerii săi nu și-a executat obligațiile contractuale. Potrivit art.12.1 lit. c) din contractul de furnizare, aceste daune interese au fost prevăzute de părți pe lângă dreptul Universității ... de a reține garanția de bună-execuție în limita prejudiciului creat în cazul în care contractantul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contract.

Instanța de recurs, analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publică, a reținute că sunt nefondate, pentru următoarele considerente: