Prin sentinţa nr.268 din 16 iulie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş, inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.215 alin.1,
| Comentarii |
|
Prin sentinţa nr.268 din 16 iulie 2009, pronunţată deTribunalul Argeş, inculpatul a fost condamnat pentrusăvârşirea infracţiunii prevăzută de art.215alin.1,3,4,5 Cod penal, prin schimbarea încadrăriijuridice din infracţiunea prevăzută de art.215alin.1,2,3,5 Cod penal.Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinuturmătoarea situaţie de fapt:In anul 2004, S.C. Montana MG" S.R.L. Câmpulung Muscela achiziţionat de la fosta ARO" S.A. - Fabrica dematriţe - continuând activitatea de profit, constând înexecutarea de scule de ambutisare pentru industriaautomobilelor, de regulă pentru beneficiari externi(Italia), iar activitatea de comerţ exterior s-adesfăşurat prin intermediul unui exportator, respectivS.C. Saci Internaţional" Braşov, al căreiadministrator unic era inculpatul care identificabeneficiarul, aviza calitatea mărfii, făcea expediţia şiachita preţul datorat producătorului.In perioada 2004-2005, relaţiile comerciale dintre S.C.Montana MG" S.R.L. Câmpulung şi S.C. SaciInternaţional" Braşov s-au desfăşurat, în bazacontractului de prestări servicii nr.32/2004 dar,exportatorul a rămas dator producătorului cu importantesume de bani din livrările anterioare.Astfel, la datele de 27 şi 28 ianuarie 2005, întreproducător (S.C. Montana MG S.R.L. Câmpulung) şiexportator (S.C. Saci Internaţional Braşov) s-auîncheiat anexele nr.9 şi 10 la contractul nr.32/2004,pentru confecţionarea de stanţă şi matriţe, urmând caprodusele să fie confecţionate până la finele anului2005, însă, producătorul a refuzat confecţionareaacestora, motivat de faptul că exportatorul nu-şiachitase datoriile mai vechi.Deoarece inculpatul, în calitatea sa de asociat unic alS.C. Saci Internaţional" Braşov era interesat înconfecţionarea stanţelor şi matriţelor de către S.C.Montana MG" S.R.L., pentru a le exporta şi pentru adetermina această din urmă societate să le execute, arealizat un plan de inducere în eroare a acesteisocietăţi, în sensul că datoriile mai vechi al S.C.Saci Internaţional" Braşov să fie preluate de S.C. RomStamp" S.R.L. Braşov, sub pretextul că prima societate(S.C. Saci Internaţional" Braşov) are probleme cuFinanţele Publice". Fiind indusă în eroare, S.C.Montana MG" S.R.L. a acceptat propunerea inculpatului,astfel că la data de 17 ianuarie 2006, între aceasta şiS.C. Rom Stamp" S.R.L. Braşov s-a încheiat un procesverbal de compensare, în care se consemna că cea de-adoua societate va achita producătorului suma de 500.000lei (Ron), reprezentând datoria pe care o avea S.C.Saci Internaţional" Braşov; inculpatul a emis pentrusuma de 500.000 lei, fila CEC B.E.30301024545, cu termenscadent la data de 25 ianuarie 2006, care purta ştampilaS.C. Rom Stamp" S.R.L., filă ce a fost înaintată cătreS.C. Montana MG" S.R.L.Pe baza filei CEC primită şi având încredinţarea că-şiva primi suma de 500.000 lei, S.C. Montana MG" S.R.L. aefectuat produsele pentru S.C. Saci Internaţional"S.R.L. Braşov, dar, în momentul în care a introdus filaCEC, s-a constatat că S.C. Rom Stamp" S.R.L. nu aveaprovizie bancară.In perioada următoare încheierii protocolului din 17ianuarie 2006, inculpatul a cerut reprezentanţilor S.C.Montana" S.R.L. să nu introducă fila CEC în bancă, subpretextul că va achita imediat suma cu ordin de plată; areuşit un timp să menţină în această stare pe parteavătămată, dar, în final, la 25 octombrie 2006, când s-aintrodus în bancă fila CEC, s-a constatat că nu existăproviziunea necesară, nici la data scrierii CEC-ului şinici la termenul scadent.Impotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul depe lângă Tribunalul Argeş, care a criticat-o, printrealtele, şi pentru încadrarea juridică greşită a faptei,susţinând că sunt aplicabile şi dispoziţiile art.215alin.2 Cod penal, respectiv săvârşirea infracţiuniiprintr-un mijloc fraudulos ce constă în emiterea fărăprovizia necesară a filei CEC pentru valoarea de 500.000lei.Prin decizia penală nr.67/A din 17 noiembrie 2009,pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost admisapelul declarat de Parchetul de pe lângă TribunalulArgeş, desfiinţată sentinţa apelată şi, printre altele,înlăturată schimbarea încadrării juridice, iar în bazaart.334 Cod procedură penală, a fost schimbatăîncadrarea juridică din art.215 alin.1,2,3,5 Cod penal,în art.215 alin.1,2,3,4,5 Cod penal iar inculpatulcondamnat pentru această infracţiune.Pentru a pronunţa această decizie, în legătură cuîncadrarea juridică dată faptei inculpatului, curtea aprezentat următoarea argumentaţie:Încadrarea juridică făcută prin rechizitor a fostart.215 alin.1,2,3 şi 5 Cod penal, iar prima instanţă areţinut că aceasta nu este corectă, astfel că, în primulrând, a reţinut şi încadrarea juridică în modalitateaprevăzută de alin.4 al textului de lege incriminator, însensul emiterii unui CEC fără provizie bancară. Dar,instanţa de fond a reţinut în mod greşit că încadrareajuridică în alin.2 al art.215 Cod penal, nu este legală,motivând că emiterea filei CEC fără acoperire bancară nupoate constitui un mijloc fraudulos, în sensul textuluide lege, atât timp cât o asemenea împrejurare conduce laîncadrarea prevăzută în alin.4 al art.215 Cod penal.O atare interpretare excede dispoziţiilor alin.2 alart.215 Cod penal, care incriminează în aceastăîncadrare orice faptă de înşelăciune săvârşită prinfolosire de nume sau calităţi mincinoase ori de altemijloace frauduloase.Or, prin mijloc fraudulos, în sensul textului enunţat,trebuie să se considere orice mijloc de amăgire care areaparenţa unui mijloc veridic, de felul aceluia carefiind folosit în mod corect şi nu ca instrument deamăgire, inspiră, de regulă, deplina încredere şidispensează de efectuarea altor diligenţe (de exemplu:acte scrise, darea unui obiect ca şi garanţie, o bunărecomandare etc.).Revenind la speţă, s-a constatat că fără emiterea fileiCEC fără acoperire bancară, care constituie în sensullegii mijloc fraudulos, partea vătămată S.C. MontanaMG" S.R.L. Câmpulung, nu ar fi continuat relaţiilecomerciale cu S.C. Saci Internaţional" S.R.L.In concluzie, prima instanţă trebuia să încadreze faptaşi în alin.2 al art.215 Cod penal.DREPT PROCESUAL PENAL - PARTEA GENERALĂ3. Audierea formală a martorilor. Neefectuareacercetării judecătoreşti. Sancţiune: nulitatea prevăzutăde art. 197 alin.1 Cod procedură penală.Art.197 alin.1 Cod procedură penală
Luarea declaraţiilor de martori sub formulamenţin declaraţia dată în cursul cercetării penale",echivalează cu neefectuarea cercetării judecătoreşti,sancţiunea fiind nulitatea absolută a hotărârilorinstanţei de fond.(Decizia penală nr.710/R din 26 noiembrie 2009)Prin sentinţa penală nr.23 din 11 februarie 2009,pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, inculpatul Z.L. afost condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârşireamai multor infracţiuni. S-a hotărât că pedeapsarezultantă să fie executată în penitenciar.Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul,care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie,solicitând achitarea.Prin decizia penală nr.101/A din 17 iunie 2009,pronunţată de Tribunalul Vâlcea, a fost admis apelulinculpatului, schimbându-se încadrarea juridică a uneifapte, pentru care inculpatul a fost condamnat.Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs,menţinându-şi opinia referitoare la nevinovăţia sa.Prin decizia nr.710/R din 26 noiembrie 2009, pronunţatăde Curtea de Apel Piteşti, a fost admis recursulinculpatului Z.L., au fost casate ambele hotărâri, cauzafiind trimisă spre rejudecare la instanţa de fond,respectiv Judecătoria Drăgăşani.Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a relevaturmătoarele:Prima instanţă, audiind martorii, s-a rezumat la toţi,numai la formula laconică menţin declaraţia dată încursul cercetărilor penale", fără a fi întrebaţi la niciun alt aspect cu privire la faptele pentru care a fosttrimis în judecată, ceea ce înseamnă că instanţa nu afăcut efectiv o cercetare judecătorească, conformart.322 şi urm. Cod pr. penală, ascultarea numai formalăa martorilor, încălcând prevederile art.327 Cod pr.penală, ce prezintă modul cum trebuie efectuată aceastăascultare.Audiind martorii în această modalitate, curtea apreciazăcă prima instanţă s-a limitat exclusiv numai la probeleadministrate în cursul urmăririi penale, fără ca acesteasă fie evaluate şi examinate critic în cursul cercetăriijudecătoreşti, fiind încălcate, astfel, principiile ceguvernează judecata, şi anume principiile nemijlocirii,contradictorialităţii şi publicităţii, o atare încălcareechivalând, de altfel, cu neefectuarea cercetăriijudecătoreşti pentru aflarea adevărului.De menţionat în acest sens, a apreciat curtea, că încălcarea principiilor nemijlocirii,contradictorialităţii şi publicităţii prevăzute expresîn art.289 Cod procedură penală, înseamnă încălcareaunor dispoziţii legale ce reglementează desfăşurareaprocesului penal.Or, sancţiunea încălcării acestor dispoziţii esteprevăzută în art.197 alin.1 Cod procedură penală, încare se arată că încălcarea dispoziţiilor legale carereglementează desfăşurarea procesului penal, atragenulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămarecare nu poate fi înlăturată decât prin anularea aceluiact.De asemenea, potrivit art.197 alin.4 Cod procedurăpenală, instanţa poate lua în considerare din oficiu şiorice alte încălcări decât cele care atrag nulitateaabsolută prevăzute de art.197 alin.2 Cod procedurăpenală, dacă anularea actului este necesară pentruaflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.De aceea, raportat la aceste susţineri, curtea aconsiderat că luarea declaraţiilor de martori subformula menţin declaraţia dată în cursul cercetărilorpenale" echivalează cu o neaudiere a martorilor apărăriiîn cursul cercetării judecătoreşti, cercetare care, dealtfel, poate să fie considerată ca nefiind efectuată,întrucât nu au fost respectate principiile menţionatemai sus, astfel că, în aceste situaţii sau împrejurări,s-a creat o evidentă vătămare a dreptului inculpatuluila apărare, în cursul judecăţii în primă instanţă, încondiţiile în care acesta nici nu recunoaşte fapta, ceeace conduce la concluzia anulării hotărârii date, cepoate fi dispusă în orice moment procesual, aşa cum s-aarătat, întrucât aceasta este, efectiv, necesară pentruaflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.Ca urmare, curtea constatând încălcările de legemenţionate, a dispus casarea cu trimiterea cauzei sprerejudecare la prima instanţă.Casarea dispusă a vizat nu numai hotărârea primeiinstanţe, dar şi hotărârea tribunalului, ca instanţă deapel, care, urmare efectului devolutiv al acestei căi deatac, avea posibilitatea să audieze nemijlocit martorii,pentru a se aprecia asupra temeiurilor acuzaţiilorprocurorului pentru care s-a şi dispus condamnarea înprimă instanţă, mai exact, asupra vinovăţieiinculpatului, cu atât mai mult cu cât a dispusschimbarea calificării juridice a faptei de înşelăciune,în complicitate, la o infracţiune pentru care autorulD.A.I. nu este încă tras la răspundere penală, cauzafiind disjunsă, aşa cum se arată în rechizitoriu.Astfel, apreciind că tribunalul a menţinut prin soluţiadată încălcările de lege arătate, curtea a casat, înconsecinţă, şi decizia tribunalului.De altfel, astfel de încălcări nu pot fi înlăturate nicide către instanţa de recurs, pentru că recursul este ocale exclusiv de reformare numai în drept şi nu în fapt.DREPT PROCESUAL PENAL - PARTEA SPECIALĂ4. Recurs inadmisibil. Neîndeplinirea condiţiilorprivind formularea apelului peste termen.Art. 365 Cod procedură penală
Inculpatul a luat cunoştinţă, prin faptularestării sale,de existenţa hotărârii de condamnare, pecare nu a atacat-o pe calea apelului peste termen, deşiputea, conform legii, să o facă, printr-o declaraţie cear fi putut fi expediată de la locul de deţinere dinstrăinătate sau înaintată acelor autorităţi judiciare.(Decizia penală nr.677/R din 10 noiembrie 2009)
Data la care a fost preluat de la autorităţile judiciarestrăine şi depunerea inculpatului în PenitenciarulColibaşi este data la care trebuie raportatedispoziţiile art. 365 Cod procedură penală.(Opinie separată)Prin sentinţa nr.67 din 19 iunie 2008, pronunţată deJudecătoria Topoloveni, inculpatul C.M.C. a fostcondamnat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, s-a hotărât ca pedeapsa rezultantă să fie executată înpenitenciar.Impotriva sentinţei a declarat apel peste termeninculpatul C.M.C, prin care a arătat că instanţa de fonda pronunţat o hotărâre nelegală din moment ce nu a fostcitat legal la judecarea cauzei. A mai arătat inculpatulcă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.365 Codprocedură penală, întrucât a lipsit atât de la judecatăcât şi de la pronunţarea hotărârii, iar prezenta cale deatac a fost depusă în mai puţin de 10 zile de când afost predat autorităţilor române.Prin decizia penală nr.113 din 24 iulie 2009, TribunalulArgeş a respins apelul peste termen al apelantuluiinculpat C.M.C (actualmente W.M.C.), obligând apelantulla 120 lei cheltuieli judiciare către stat.Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinutcă inculpatul a fost arestat provizoriu la data de 15ianuarie 2009 de către autorităţile judiciare austrieceîn vederea predării către România, după cum o atestă şiadresa nr.2056188/RRC/AS/16.01.2009 emisă de BiroulNaţional Interpol din cadrul M.A.I., însoţită deHotărârea Tribunalului pentru Cauze Penale Viena.Inculpatul a fost extrădat către autorităţile române ladata de 13 februarie 2009 şi a fost introdus în arest înbaza mandatului de executare al pedepseinr.117/22.07.2008, emis de Judecătoria Topoloveni, dupăcum rezultă din adresa nr. M 86/08/18.02.2009emisă deI.P.J. Dâmboviţa.La data de 19 februarie 2009, inculpatul C.M.C.introduce apelul peste termen împotriva sentinţei penalenr.67/19.06.2008, pronunţată de Judecătoria Topoloveni.Conform art.365 Cod procedură penală, partea care alipsit atât la judecată cât şi la pronunţare poatedeclara apel şi peste termen, dar nu mai târziu de 10zile de la data, după caz, a începerii executăriipedepsei sau a începerii executărilor dispoziţiilorprivind despăgubirile civile.Tribunalul a constatat că inculpatul a lipsit la toatetermenele de judecată dar şi la pronunţarea hotărâriiinstanţei de fond. In ceea ce priveşte a doua condiţie,s-a considerat că termenul de 10 zile se calculează dela data de 15 ianuarie 2009, atunci când inculpatul afost arestat de autorităţile austriece şi nu de la datapredării sale către România, pentru că pedeapsa la carea fost condamnat a început să fie executată din momentulîn care acesta a fost arestat în Austria. Făcând uncalcul simplu se poate observa că inculpatul a introdusprezentul apel peste termenul de 10 zile prevăzut delege.Tribunalul a apreciat că, nu poate fi reţinută apărareainculpatului care a invocat că din moment ce se aflaîntr-un alt stat, atunci când a fost reţinut era înimposibilitate obiectivă de a formula şi depune o cererede apel, întrucât exercitarea dreptului de a ataca hotărârea instanţei de fond nu-i putea fi îngrădit deautorităţile austriece.Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul,acesta solicitând casarea deciziei apelate şi trimitereacauzei, spre rejudecare, instanţei de apel.In acest sens, cu privire la tardivitatea introduceriiapelului, s-a apreciat că în mod greşit tribunalul aconsiderat că apelul este introdus tardiv. Arestareainculpatului în Austria echivalează cu o imposibilitateobiectivă de a formula apel. Pe de altă parte, aconsiderat că perioada în care inculpatul a fost arestatde autorităţile austriece, ar trebui dedusă din perioadace urmează a fi executată în ţară.De asemenea, a arătat că inculpatul a fost extrădatcătre autorităţile române la data de 13 februarie 2009,iar la data de 19 februarie 2009 a formulat apelul. Caatare, a solicitat a se constata că apelul a fostdeclarat în termen.Prin decizia penală nr.677/R din 10 noiembrie 2009,pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - cu majoritate, afost respins, ca inadmisibil, recursul inculpatului.Pentru a pronunţa această decizie, curtea, în opiniemajoritară, a constatat caracterul inadmisibil alrecursului pentru considerentele ce vor fi expuse încontinuare:In analiza inadmisibilităţii căii de atac declarat derecurent, curtea, în opinie majoritară, a reţinut casituaţie premisă caracterul definitiv al sentinţeipenale pronunţată de Judecătoria Piteşti şi respingerea,ca tardiv, a apelului declarat de recurent.Aşa cum s-a arătat în preambul prin cea din urmăhotărâre, apelul recurentului a fost respins,constatându-se tardivitatea.In legătură cu parcurgerea ciclurilor procesuale, înopinie majoritară, curtea a notat următoarele:Judecarea cauzei s-a făcut, în primă instanţă, în lipsainculpatului, cu respectarea dispoziţiilor art.291 şi177 Cod procedură penală.După trecerea termenului legal de apel, hotărârea primeiinstanţe a rămas definitivă, conform art.416 pct.2 lit.aCod procedură penală, emiţându-se mandatul de executarea pedepsei.Ulterior, inculpatul a fost arestat preventiv la data de15 ianuarie 2009 de către autorităţile judiciareaustriece, în vederea predării către România, fiindextrădat la data de 13 februarie 2009.Incepând de la data de 15 ianuarie 2009, în termen de 10zile, inculpatul avea posibilitatea să declare apelpeste termen, ceea ce nu a făcut, declarându-l tardiv.Inculpatul a luat cunoştinţă, prin faptul arestării salela 15 ianuarie 2009 de existenţa hotărârii decondamnare, pe care nu a atacat-o pe calea apeluluipeste termen, deşi putea, conform legii, să o facă,printr-o declaraţie ce ar fi putut fi expediată dinAustria, de la locul de deţinere sau înaintatăautorităţilor judiciare austriece.In raport de această situaţie, curtea - cu majoritate,observă că inadmisibilitatea rezidă din caracteruldefinitiv al sentinţei penale care nu a fost atacată cuapel peste termen, în interiorul intervalului prevăzutde art.365 Cod procedură penală şi din respingerea catardiv a apelului declarat de inculpat printr-o deciziedefinitivă.In argumentarea opiniei separate s-a reţinut că, prinaceastă modalitate, inculpatul a fost depistat peteritoriul Austriei şi a fost arestat provizoriu învederea predării către autorităţile române, la data de15 ianuarie 2009.Predarea a fost efectuată la de 13 februarie 2009, prinpreluarea sa şi depunerea în Penitenciarul Colibaşi, învederea executării pedepsei ce i-a fost aplicată decătre Judecătoria Topoloveni.Aceasta este, a considerat opinia separată, data de lacare curge termenul de 10 zile prevăzut de art.365, lacare s-a făcut anterior referire întrucât, pentru a i seputea da curs declaraţiei de apel, ea trebuia depusă,conform art.367 alin.2, la administraţia locului dedeţinere, ce avea datoria de a o înainta instanţeicompetente.In Austria, la data de 15 ianuarie 2009, s-au desfăşuratdoar procedurile premergătoare executării mandatuluieuropean de arestare, aducându-i-se la cunoştinţăpersoanei solicitate că împotriva sa a fost pronunţată ohotărâre judecătorească de condamnare definitivă fără,însă, a i se indica alte detalii, precum şi modalitatearămânerii definitive, dacă există posibilitatea ca ea săfie atacată şi în ce mod.Nici după încarcerarea provizorie, în Austria,inculpatului nu i-au fost comunicate astfel de date,căci toate aspectele legate de condamnarea pronunţatăurmau a fi clarificate în ţară aşa cum, de altfel, s-aşi procedat.Chiar dacă recurentul-inculpat ar fi cunoscut că are laîndemână apelul peste termen, el trebuia să beneficieze,în mod efectiv, şi de posibilitatea de a-l formula, căcieste greu de presupus că, adresându-se administraţieilocului de deţinere din Austria, în limba română, cu oastfel de cerere, acestea i-ar fi dat curs, în sensul dea stabili care este, potrivit legii române, instanţacompetentă a o soluţiona.Nu există, aşadar, în mod real posibilitatea cainculpatul să beneficieze de consilierea unui avocatcare să fie la curent cu procedura penală română, pentrua cunoaşte ce mijloace procesuale are la îndemânăcondamnatul şi cui se poate adresa pentru remediereasituaţiei stabilite prin sentinţa penală pe care el oconsideră netemeinică, decât la data predării saleautorităţilor române, şi anume 13 februarie 2009.5. Excepţie de neconstituţionalitate. Inadmisibilitateasesizării Curţii Constituţionale.Art. 29 din Legea nr. 47/2003
Nu poate fi considerată excepţie deneconstituţionalitate cererea prin care se critică oreglementare normativă pentru modul în care a fostredactată sau pentru modul în care este interpretată sauaplicată. (Decizia penală nr.683/R din 10 noiembrie 2009)
