Sentința de condamnare pentru corupție a judecătorului Stan Mustață
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A II A PENALĂ
Dosar nr. 3469/2/2014 (1806/2014)
SENTINŢA PENALĂ NR. 76/F Şedinţa publică din data de 24.04.2015
Pe rol se află pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:
-Mustaţă Stan, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, a infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, a şase infracţiuni de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 367 alin. 2 Cod penal
-Curea Mariana, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 48 Cod penal rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi art. 48 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal şi la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 367 alin. 2 Cod penal;
- Boraciu Ion, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, a infracţiunii de trafic de influenţă, pentru complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită şi pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 48 Cod penal rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal şi la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 48 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal şi la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 367 alin. 2 Cod penal;
-Alexandru Florian, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi pentru complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal şi art. 48 Cod penal rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal şi la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 367 alin. 2 Cod penal şi
-Moraru Ciprian, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data 02 aprilie 2015 fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat succesiv pronunţarea la datele de 10 aprilie 2015 şi 24 aprilie 2015 pentru când a hotărât următoarele:
CONSIDERENTE
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul instan ţei de faţă la data de
23.05.2014 sub numărul 3469/2/2014 s-a dispus trimiterea în judecată:
- în stare de arest preventiv, a inculpaţilor:
- MUSTAŢĂ Stan pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, a infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, a şase infracţiuni de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal, art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 289 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal şi art. 367 alin. (2) din Codul penal (faptele prezentate la punctele II.1, II.3-II.10 ale rechizitoriului),
- CUREA Mariana pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal, art. 48 din Codul penal rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi art. 48 din Codul penal rap. la art. 291 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal şi art. 367 alin. (2) din Codul penal (faptele prezentate la punctele II.1, II.3 şi II.10 ale rechizitoriului),
- si, în stare de libertate, a inculpaţilor:
- BORACIU Ion pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, a infracţiunii de trafic de influenţă, pentru complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită şi pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal, art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 48 din Codul penal rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal şi art. 48 din Codul penal rap. la art. 291 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal şi art. 367 alin. (2) din Codul penal (faptele prezentate la punctele II.1, II.2, II.4-II.10 ale rechizitoriului).
- ALEXANDRU Florian pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi pentru complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită, prev. de prev. de art. 367 alin. (1) din Codul penal şi art. 48 din Codul penal rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal şi art. 367 alin. (2) din Codul penal (faptele prezentate la punctele II.1, II.5- II.9 ale rechizitoriului).
- MORARU Ciprian, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (fapta prezentată la punctul II.10 al rechizitoriului).
Totodată, s-a dispus:
- clasarea cauzei faţă de BORACIU Ion, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (conform celor prezentate la pct. II.5.1 al rechizitoriului).
- clasarea cauzei faţă de ALEXANDRU Florian, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (conform celor prezentate la pct. II.4.1 al rechizitoriului).
- disjungerea cercetărilor penale, într-un dosar penal separat, cu privire la următoarele:
- faţă de BORACIU Ion, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, precum şi faţă de IONIŢĂ Tudor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (faptele prezentate la punctul II.11 al rechizitoriului);
- faţă de RADU Nicoleta şi NEACŞA Nicolae, zis „DAN CARAS”, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (faptele prezentate la punctul II.10 al rechizitoriului);
- faţă de MUSTAŢĂ Stan, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, precum şi faţă de MORARU Ciprian, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (conform celor prezentate la punctul II.2.1 al rechizitoriului);
- faţă de MUSTAŢĂ Stan, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 7 lit. b) din
Legea nr. 78/2000 şi, respectiv, faţă de MORARU Ciprian, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (conform celor prezentate la punctul II.2.2 al rechizitoriului);
- faţă de BORACIU Ion şi I.V., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (conform celor prezentate la punctul II.2.3 al rechizitoriului);
- sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi, respectiv, art. 292 alin. (1) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (ordonanţa de începere a urmăririi penale din 10.02.2014, ora 14:00, filele 28-29, volumul 1);
- sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de dare de mită şi luare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 289 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, precum şi pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (ordonanţa de extindere a urmăririi penale din 12.05.2014, ora 15:00, filele 57-66, volumul 1)
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, MUSTAŢĂ Stan, BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian au constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de CUREA Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară (prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000), urmărind obţinerea de beneficii materiale, context în care, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
În perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, MUSTAŢĂ Stan, în calitate de judecător şi CUREA Mariana, în calitate de grefier, ambii din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, au permis accesul unor persoane neautorizate - BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian, la informaţii care nu erau destinate publicităţii (datele personale ale părţilor din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, precum şi compunerea completelor de judecată, conform planificărilor lunare aprobate prin hotărârile Colegiului de conducere din cadrul Curţii de Apel Bucureşti), în vederea obţinerii de beneficii materiale necuvenite;
În data de 07.04.2014, MUSTAŢĂ Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completului
C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 1557/2/2014, a pretins, prin intermediul făptuitorului BORACIU Ion, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului zis „...”, în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014, pronunţată la 04.03.2014 de Curtea de Apel Bucureşti;
În data de 11.04.2014, MUSTAŢĂ Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completului C2-Co-CP, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 35823/3/2013*/a3, a pretins, prin intermediul făptuitorilor BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii de punere în libertate a inculpatului BURDOAZĂ Alexandru Nicolae, prin admiterea contestaţiei formulate de inculpat împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26.03.2014 (respingerea cererii de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar);
În perioada 15-16.04.2014, MUSTAŢĂ Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 374/93/2014, a pretins, prin intermediul făptuitorilor BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabilă condamnatului RUPIŢĂ Petre, cu prilejul judecării contestaţiei formulate împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28.02.2014 de Tribunalul Ilfov (aplicarea legii penale mai favorabile, conform sesizării formulate de comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2012);
În data de 16.04.2014, MUSTAŢĂ Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 6536/3/2014, a pretins, prin intermediul făptuitorilor BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului C.C. (aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 595 din Codul de procedură penală);
În data de 16.04.2014, MUSTAŢĂ Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 1344/93/2013, a pretins, prin intermediul făptuitorilor BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile inculpatului LINCAN Ion, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19.12.2013 de Tribunalul Ilfov, Secţia penală;
În data de 16.04.2014, MUSTAŢĂ Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 3674/292/2013, a pretins, prin intermediul făptuitorilor BORACIU Ion şi ALEXANDRU Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile părţilor civile COTOC Marian, COTOC Lenuţa, COTOC Tudorel, COTOC Ileana Mirela, COTOC Aurica, SPÎNU Ionel, SPÎNU Iuliana, BURCEA Florea, BURCEA Elisabeta (majorarea despăgubirilor civile), cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 05.03.2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede;
În ziua de 15.04.2014, BORACIU Ion, acţionând în cadrul grupului din care făcea parte, a pretins de la avocatul IONIŢĂ Tudor suma de 20.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea unei cauze penale, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie de achitare. IONIŢĂ Tudor a promis că va remite suma de bani pretinsă, în schimbul obţinerii unei soluţii de achitare;
În perioada lunii aprilie 2014, MUSTAŢĂ Stan, în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală şi acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, a pretins, cu complicitatea făptuitoarei CUREA Mariana şi prin intermediul făptuitorului BORACIU Ion, de la o persoană rămasă neidentificată - „ DAN”, suma de 30.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului C10A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului RADU Adrian Ionuţ în dosarul nr. 944/2/2014.
În cursul procedurii de cameră preliminară inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Alexandru Florian si Moraru Ciprian au formulat obiecţiuni cu privire la legalitatea actului de sesizare si a actelor de urmărire penală, obiecţiuni ce au fost respinse prin încheierea din data de 30.06.2014, definitivă prin respingerea contestaţiilor formulate de inculpaţii Mustaţă Stan si Curea Mariana împotriva acestei soluţii, prin încheierea nr. 2188 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în dosar nr. 3469/2/2014/a3.
La termenul din data de 02.04.2015 s-a pus în discu ţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor Curea Mariana, Boraciu Ioan si Alexandru Florian prin înlăturarea variantei agravate a infracţiunii de luare de mită prevăzute de art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea variantei atenuate din art. 308 C.pen. în ceea ce prive ste complicitatea la fapta prevăzută în art. 289 C.pen. De asemenea, s-a solicitat si pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptelor re ţinute în sarcina inculpatului Mustaţă Stan din sase infracţiuni de luare de mită într-o singură infracţiune de luare de mită comisă în formă continuată, iar pentru inculpaţii Boraciu Ion si Alexandru Florin din complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită în complicitate la o singură infracţiune de luare de mită în formă continuată.
Contrar celor susţinute de inculpaţi, Curtea apreciază că în cauză au fost respectate garanţiile dreptului la un proces echitabil, atât din perspectiva dreptului intern cât si al dispoziţiilor art. 5 si 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, inculpaţilor li s-a respectat dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalită ţii de arme, promovat de CEDO.
Cu privire la acest principiu CEDO precizează că "exigenţa egalităţii armelor, în sensul unui echilibru just între părţi, implică obligaţia de a oferi fiecăruia o posibilitate rezonabilă de a-si prezenta cauza, inclusiv probele, în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie de dezavantaj net în comparaţie cu adversarul său. Obligaţia de a veghea în fiecare caz la respectarea condiţiilor unui proces echitabil revine autorităţilor naţionale” (a se vedea, de ex. Hotărârea CEDO Hobo Machado contra Portugaliei din 20.02.1996 paragr. 31, Hotărârea CEDO din 16 februarie 2000 în cauza Fitt contra Marii Britanii, paragr. 44).
Mai mult, aceeasi Curte a statuat obligativitatea comunicării pieselor dosarului ”în măsura în care presupune un proces echitabil si în contradictorialitate” (Hotărârea CEDO din 24.02.1994 Bendenoun vs Fran ţa). De asemenea, respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror” (Hotărârea CEDO Edwards vs Marea Britanie 16.12.1992), garan ţii care au fost respectate în totalitate pe parcursul judecării prezentului dosar, fiindu-le încuviinţate inculpaţilor toate cererile de copiere si studiere a dosarului, inclusiv copierea suporturilor optice pe care sunt stocate înregistrările ambientale.
Analizând actele si lucrările dosarului Curtea reţine următoarea situaţie de fapt:
1. Cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat instanţa reţine următoarele:
În perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, sprijiniţi fiind şi de Curea Mariana, grefier la Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a II-a Penală au constituit un grup infracţional organizat în cadrul căruia membrii săi au acţionat coordonat, fiecare dintre ei având stabilite anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acţiunile
celorlalţi în realizarea scopului urmărit, şi anume obţinerea de foloase necuvenite prin comiterea unor infracţiuni de corupţie constând în facilitarea obţinerii de către anumiţi subiecţi procesuali din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, a unor hotărâri favorabile.
Înţelegerea infracţională a inculpaţilor constând în pretinderea unor sume de bani urmată de împărţirea banilor între membrii grupării criminale, cu asigurarea măsurilor de precauţie menite să eludeze răspunderea penală şi cu respectarea ierarhiei statuate în cadrul grupării criminale, a reieşit din activităţile desfăşurate de inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Boraciu Ion şi Alexandru Florian, asa cum acestea rezultă din convorbirile purtate de acestia în mediul ambiental coroborate cu declaraţiile inculpaţilor precum si cu celelalte probe.
În ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunii se reţine că potrivit art. 367 al. 6 C.pen. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp si pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii unei sau mai multor infracţiuni.
Prin urmare, un grup infracţional poate avea ca bază o înţelegere prealabilă clară şi fermă între membrii iniţiatori şi constituenţi, în care se stabilesc atribuţiile fiecăruia ori rolul deţinut în cadrul grupului, dar poate lua naştere şi tacit, pe baza relaţiilor de rudenie sau de prietene dintre mai multe persoane cu aceleaşi preocupări infracţionale sau pe baza unor interese infracţionale economice comune, cum este situaţia în cauza de faţă în care inculpaţii se află în relaţii de prietenie şi au interese infracţionale comune întrucât urmăresc obţinerea unor foloase necuvenite prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie.
In acelaşi timp, Curtea apreciază că inculpaţii au avut şi reprezentarea apartenenţei la această reţea prin contribuţia comună a acestora la săvârşirea faptelor, precum şi prin voinţa comună a inculpaţilor în realizarea scopului infracţional, această reţea neputând exista şi funcţiona în lipsa acestora.
Existenţa unei înţelegeri între inculpaţi în sensul incriminat în dispoziţiile art. 367 C.pen. rezultă din perioada mare de timp în care au fost derulate activităţile infracţionale dar şi din repetitivitatea actelor materiale săvârşite de inculpaţi coroborate cu modalitatea de comitere a acestora sens în care se reţine faptul că între inculpaţi aveau loc întâlniri conspirative, asigurate cu frecvenţă aproape zilnică de inculpatul Boraciu Ion, (chiar inculpatul Mustaţă Stan a declarat că se ducea în această locaţie înainte de a începe relaţia cu inculpata Curea Mariana pentru a se ”relaxa” şi că a convins-o să îl însoţească tocmai din acest motiv), modul conspirativ de comunicare între inculpaţi cu evitarea telefoanelor mobile, în şoaptă, la ureche, cu luarea unor măsuri de precauţie constând în alternarea discuţiilor în camerele imobilului, unele dintre acestea (cele mai importante) având loc în grupul sanitar al apartamentului, evitarea discuţiilor telefonice, efectuarea de verificări în sistemul informatic ECRIS de către inculpata Curea Mariana, modalitatea de identificare a dosarelor penale în care inculpatul Mustaţă Stan putea pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, modul în care erau formulate „ofertele” constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, disponibilitatea de a pretinde mită fiind exprimată cu privire la toate dosarele din lista de şedinţă, indiferent de gravitatea infracţiunilor, fiind preferate dosarele pe care inculpatul Mustaţă Stan le soluţiona în complet unic, precum şi cele având ca obiect infracţiuni contra persoanei comise din culpă şi în care puteau fi majorate cuantumul daunelor morale întrucât singura limită prevăzută de lege este plafonul maxim de despăgubiri pentru vătămări corporale, din faptul că inculpatul Mustaţă Stan după ce le comunica datele de identificare ale părţilor vizate îl trimitea în teren pe inculpatul Alexandru Florian în vederea contactării posibililor mituitori sau cumpărători de influenţă, în timp ce inculpatul Boraciu Ion lua legătura cu aceştia prin intermediul apărătorilor aleşi sau alte cunoştinţe comune, fără a exista însă o negociere prealabilă între aceştia în ceea ce priveşte cuantumul sumelor solicitate sau modalitatea de împărţire a acestora, banii urmând a fi încasaţi de către unul din membrii grupului care avea legătura cu mituitorii şi cumpărătorii de influenţă, sumele fiind ulterior împărţite între inculpaţi, cea mai mare parte revenindu-i inculpatului Mustaţă Stan, sau chiar din faptul că potenţialii mituitori şi cumpărători de influenţă accesau gruparea infracţională prin intermediul inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian care primeau bileţele cu numerele de dosare penale în care beneficiarii intervenţiilor ofereau foloase materiale după care inculpata Curea Mariana verifica pe portalul instanţelor de judecată la ce complet erau repartizate dosarele penale având în vedere că era singura care are cunoştinţe de operare tehnică de calcul şi era familiarizată cu sistemul ECRIS şi portalul instanţelor, după care consulta planificările existente la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, pentru ca, în final, să le comunice membrilor grupului dacă respectivele cauze penale erau repartizate pentru soluţionare inculpatului Mustaţă Stan sau altor judecători pe lângă care Mustaţă Stan susţinea că poate să intervină, în vederea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile, aspecte de fapt care exclud posibilitatea reţinerii organizării inculpaţilor sub forma unei pluralităţi ocazionale.
Astfel, probatoriul administrat evidenţiază existenţa elementelor definitorii ale unui grup infracţional organizat, pluralitatea de infractori nefiind una ocazională, ci constituită, în contextul în care conlucrarea inculpaţilor s-a realizat pe baza unei înţelegeri de a derula activităţi infracţionale o perioadă de timp, conform unui plan, fiind evidentă existenţa unor paliere infracţionale, cât şi a sarcinilor ce reveneau fiecăruia dintre membrii grupului.
În acelaşi sens, se reţine că lipsa recunoaşterii exprese a unei autorităţi nu face să înlăture existenţa grupului, deoarece o astfel de autoritate îi era recunoscută implicit inculpatului Mustaţă Stan care reprezenta beneficiarul principal al activităţii infracţionale desfăşurate de ceilalţi inculpaţi şi care furniza lista cu cauzele aflate pe rolul completurilor din care făcea parte, împreună cu domiciliile şi datele de identificare ale părţilor din acele dosare, obţinute de la inculpata Curea Mariana, şi după ce indica dosarele şi modalitatea în care putea interveni în favoarea părţilor, stabilea împreună cu ceilalţi inculpaţi (Boraciu Ion şi Alexandru Florian) modalitatea în care acestea puteau fi contactate pentru a li se solicita bani în vederea obţinerii unei soluţii mai favorabile în dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală.
Autoritatea implicită a inculpatului Mustaţă Stan rezultă şi din conţinutul convorbirii avute cu prilejul întâlnirii din 10 martie 2014 (proces-verbal de redare, filele 96-134, volumul 3 dup) din care rezultă că în prezenţa inculpatului Alexandru Florian, la un moment dat, inculpatul Boraciu Ion, folosind un limbaj codificat şi voalat, a adus în discuţie o problemă juridică care era cunoscută de toţi interlocutorii, însă Mustaţă Stan şi-a exprimat nemulţumirea de faptul că nu i-a fost solicitat ajutorul de la început, ci numai după ce problemele judiciare ajungeau într-un stadiu avansat: „Păi, vin la tine şi zic «Scapă-mă tu, că mă...» După ce aţi fript-o şi aţi ...[se bâlbâie]... prăduit-o, veniţi la mandea, că vă salvează mandea! ...[neinteligibil]... ăştia în altă parte s-au apucat să zică «Nu, bă, n-avem treabă!» când au simţit morcovu' zic: «O, dăm orice, facem orice!» Faceţi pe dracu, fir-aţi ai dracu'! Zic: până nu simt ei ...[neinteligibil]... şi îl simt târziu... Nu ştiu, bă, ... [neinteligibil, vorbeşte în şoaptă]...”. Inculpatul Boraciu Ion a achiesat la spusele inculpatului, fiind de acord să „preia” doar speţe judiciare sigure şi de încredere: „Ia mai ...[neinteligibil]... cu dracu', cu lacu' ...[neinteligibil]...! Mai bine sărac şi curat! Avem ce mânca! Ce, nu mâncăm bine? Stăm, mâncăm ... [neinteligibil]... Ce, dracu' suntem nebuni? Dacă e ceva de-al nostru bine, dacă nu, las-o dracu'!”, ocazie cu care inculpata Curea Mariana, care părea să cunoască foarte bine subiectul conversaţiei, a protestat formal: „Din motive evidente mă simt exclusă din ...[neinteligibil]... ”. De asemenea, inculpata a intervenit pentru a tempera tonul discuţiilor: „ŢIŢI, vorbeşte mai încet! Mai încet, mai încet!”.
În acelaşi sens, se reţine că inculpatul Mustaţă Stan a beneficiat de serviciile prestate de către ceilalţi inculpaţi, în pofida anumitor nemulţumiri exprimate de aceştia din urmă. În calitate de prietenă a inculpatului Mustaţă Stan, inculpata Curea Mariana a beneficiat şi ea de avantajele liderului (de exemplu: organizarea zilei de naştere la mare, tort, flori, cadouri, etc.).
În acelaşi timp, inculpata Curea Mariana asigura „protecţia” grupului, împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică şa cum rezultă din convorbirea care a avut loc în ziua de 02 aprilie 2014 (proces-verbal de redare, filele 23-33, volumul 4 dup), ocazie cu care Curea Mariana le-a explicat inculpaţilor Mustaţă Stan şi Boraciu Ion că instanţa competentă să dispună astfel de măsuri faţă de inculpatul Mustaţă Stan era chiar Curtea de Apel Bucureşti („Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanţa procurorului. Acum trebuie să ceară încuviinţare la Instanţă, prin Încheiere”, „La noi!”, „Păi, la noi! Voi sunteţi de competenţa tot a noastră. Înainte era competenţa la Înalta şi de când s-a...”), sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor astfel de mandate: „Nu s-a dat o ...[neinteligibil]... nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi şi la întâia”.
Modalitatea de împărţire a veniturilor obţinute de grupare rezultă şi din discuţia purtată la data de 27 februarie 2014 (proces-verbal de redare, filele 256-280, volumul 2 dup) şi din care rezultă că inculpatul Boraciu Ion a explicat că partea care i se cuvenea inculpatului Mustaţă Stan, din sumele de bani obţinute ca obiect al infracţiunilor de corupţie, era considerabil mai mare în raport cu banii cuveniţi celorlalţi membri ai grupării infracţionale. Totodată, inculpatul Boraciu Ion şi-a manifestat nemulţumirea şi cu privire la aderarea la gruparea infracţională a inculpatei Curea Mariana, cu consecinţa împărţirii banilor la mai multe persoane, ca urmare a manifestării de voinţă a inculpatului Mustaţă Stan: „Şi dacă s-a făcut azi patru lei...”, „Trei lei jumătate, el! Acuma a băgat-o şi pe aia la ...”.
Aşa cum s-a arătat mai sus, convorbirile purtate în mediul ambiental între inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Boraciu Ion şi Alexandru Florian coroborate cu declaraţiile aceloraşi inculpaţi, cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi cu declaraţiile martorilor şi la care vom face referire când vom analiza infracţiunile care au intrat în scopul grupării infracţionale, au relevat săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte de corupţie cu caracter repetitiv, dialogurile purtate între membrii grupului demonstrând o evidentă obişnuinţă a acestora în desfăşurarea unor asemenea activităţi infracţionale, în cadrul cărora erau deja stabilite „tarifele” pentru furnizarea hotărârilor judecătoreşti favorabile, singura lor preocupare fiind, în această privinţă, aceea ca fiecare dintre ei să-şi îndeplinească, în vederea atingerii scopului comun urmărit, sarcinile asumate în cadrul cooperării lor delictuale.
Prin urmare, Curtea reţine că toate aspectele expuse dovedesc faptul că inculpaţii au acţionat coordonat, în cadrul unui grup infracţional organizat, în care rolurile erau cunoscute de fiecare dintre ei, apărările formulate de inculpaţi cu privire la această infracţiune, constând în principal în aceea că discuţiile avute cu privire la dosare au avut loc în glumă, pe fondul consumului excesiv de alcool, fiind în mod vădit nefondate.
2. Cu privire la infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţional organizat instanţa reţine următoarele:
I. Infracţiunile de trafic de influenţă şi, respectiv, cumpărare de influenţă, comise de Boraciu Ion şi Moraru Ciprian în legătură cu soluţionarea favorabilă a dosarului nr. 40782/3/2012 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală.
În ziua de 05 martie 2014, inculpatul Boraciu Ion, acţionând în cadrul grupului din care făcea parte, a pretins de la inculpatul Moraru Ciprian o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului C8A învestit cu soluţionarea dosarului nr. 40782/3/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (apel), pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă cumpărătorului de influenţă.
Inculpatul Moraru Ciprian a promis că va remite suma de bani pretinsă, după particularizarea acesteia, în schimbul desfiinţării condamnării pedepsei de 7 ani închisoare şi a obţinerii unei soluţii de condamnare cu suspendarea executării pedepsei.
Această situaţia de fapt rezultă din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor Boraciu Ion şi Moraru Ciprian, ale martorului I.V., cu înregistrările imaginilor şi convorbirilor purtate în mediul ambiental, conform proceselor verbale de redare şi a planşelor foto de la dosarul cauzei, precum şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
Astfel, se reţine că în contextul în care inculpatul Moraru Ciprian a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 951/19.12.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 40782/3/2012, inculpatul Moraru Ciprian a apelat la inculpaţii Boraciu Ion, Alexandru Florian şi Mustaţă Stan, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile, cu prilejul judecării apelului de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală.
În acest sens, în ziua de 05.03.2014, inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Moraru Ciprian, Alexandru Florian şi Boraciu Ion s-au întâlnit în biroul celui ultim menţionat, situat în Bucureşti, pentru a discuta, printre altele, despre dosarul penal în care Moraru Ciprian a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, conversaţia purtată în mediul ambiental fiind înregistrată audio-video, conform art. 139 şi urm. din Codul de procedură penală (proces-verbal de redare şi planşe foto filele 29-84 volumul 3 dup).
Inculpatul Boraciu Ion şi-a exprimat părerea asupra soluţiei care ar putea fi pronunţată cu prilejul judecării apelului „Nu te achită în dosarul acesta nici .[obscen].!”, fiind aprobat de inculpatul Mustaţă Stan: „Nu achitare.”. În continuare, inculpatul Boraciu Ion a sugerat că hotărârea favorabilă care ar putea fi pronunţată faţă de inculpatul Moraru Ciprian era condamnarea cu suspendarea executării pedepsei („Cu suspendare.”). În condiţiile în care inculpatul Moraru Ciprian a protestat faţă de o posibilă condamnare a sa („Cum e posibil să mă condamne dacă prejudiciu nu e, .[neinteligibil]. nu e?”) inculpatul Mustaţă Stan şi-a exprimat opinia „.[neinteligibil]. ce zici, că zece mii de la .[neinteligibil]. ăla cică n-a făcut nicio faptă. A participat şi el. Dar nu la GABI e aiurea .[neinteligibil]. da’ nu e al lui. N-are în cont niciun leu. I-a sechestrat bunurile. hai, mă, dă-o-ncolo!”, „Sunt nebuni şi ăştia, şi. aia e o dementă! Da’ ia s-o-ntrebi dacă îi dau lor, să mor, îi dau.”. Din discuţie a rezultat că persoana la care s-a referit inculpatul Mustaţă Stan ca fiind „GABI” este ...., coinculpat în dosarul nr...., condamnat la 9 ani închisoare şi cu privire la care Tribunalul Bucureşti a dispus sechestrarea bunurilor până la concurenţa sumei stabilită ca prejudiciu. În cadrul aceleiaşi conversaţii, Boraciu Ion a demonstrat că era la curent cu situaţia inculpatului: „Ăla n-are nimic pe numele lui! Da’ trei milioane i-a pus să dea.”.
În finalul discuţiei inculpatul Moraru Ciprian a scos din buzunarul drept al pantalonilor un teanc de bancnote şi s-a apropiat de inculpatul Mustaţă Stan, încercând să-i înmâneze acestuia suma de bani însă acesta din urmă ia indicat să dea banii inculpatei Curea Mariana („Dă-i, mă, ei!”), iar Moraru Ciprian a pus banii într-o pungă de cadouri cu care inculpata a părăsit încăperea. Inculpatul Mustaţă Stan i-a explicat inculpatei că „Vezi, că în, în sacoşă ţi-a pus Ciprian bani ...[neinteligibil]. să-i cumperi cărţile alea. Ţi-ai luat cartea, da?”. Înainte de a ieşi din încăpere, Mustaţă Stan i-a reproşat inculpatului Moraru Ciprian: „Al dracu’! O cafea n-ai dat!”.
După plecarea inculpaţilor Mustaţă Stan şi Curea Mariana, Boraciu Ion i-a explicat inculpatului Moraru Ciprian că, prin intermediul unei persoane al cărei nume nu a fost precizat, avea posibilitatea să intervină pe lângă judecătorul ..., învestit în compunerea completului C8A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, care urma să judece apelul în dosarul nr ,
în vederea obţinerii unei soluţii favorabile: „Mie în mie. Asta vreau să. luna viitoare îţi spun mie în mie. Nu .[neinteligibil]. Da, suspendare, nu-ţi dă altceva. Jur că nu-ţi dă altceva .[neinteligibil]. Achi .[neinteligibil]. suspendare. Un doi ani, doi ani jumate - cu suspendare”.
Identitatea judecătorului..., pe lângă care inculpatul Boraciu Ion a susţinut că putea interveni pentru obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile, a rezultat din cuprinsul discuţiei cu Moraru Ciprian: „Da. Direct la babă .[neinteligibil].
Inculpatul Moraru Ciprian s-a interesat de „preţul” pe care trebuia să-l plătească în schimbul hotărârii judecătoreşti favorabile „Poate să fie mai mult de. ?”, iar Boraciu Ion l-a lămurit că ar putea fi vorba de sume de 50.000, 100.000 sau 150.000 - fără a preciza valuta, ocazie cu care a amintit şi „serviciile” de care inculpaţii Mustaţă Stan şi Curea Mariana beneficiau în mod constant: „Plătim noi, îi dau eu să mănânce şi lu’ proasta aia. Şi el vine .[neinteligibil].”.
Procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în mediul ambiental la
05.03.2014 se coroborează cu declaraţia inculpatului Boraciu Ion dată în cursul urmăririi penale (filele 163-172, 185-187, volumul 1 dup) în care acesta a relatat că inculpatul Moraru Ciprian i-a solicitat să intervină pe lângă judecătorii Curtea de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea apelului declarat împotriva condamnării sale la pedeapsa de 7 ani închisoare, în vederea obţinerii unei soluţii de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Inculpatul Mustaţă Stan ar fi susţinut că nu putea interveni pe lângă judecătorul..., aflată în compunerea completului învestit cu soluţionare dosarului nr , întrucât între cei doi judecători relaţiile nu erau bune. În atare situaţie, inculpatul Boraciu Ion, din dorinţa de a-l încuraja pe inculpatul Moraru Ciprian, i-a relatat acestuia că va interveni chiar şi personal pe lângă judecătorul ....ducându-se la ea acasă, la etajul 2, ceea ce nu era adevărat. În schimbul acestei intervenţii inculpatul Moraru Ciprian s-a oferit să „plătească” o sumă de bani al cărei cuantum nu l-a precizat, specificând că nu va rămâne ”de ruşine”, urmând ca preţul să fie stabilit de inculpatul Boraciu Ion după ce ar fi avut o discuţie cu persoană care intermedia traficul de influenţă. Inculpatul Boraciu Ion a declarat că în realitate nu avea posibilitatea să intervină pe lângă judecătorul...., direct sau prin intermediul altei persoane.
Audiat fiind de instanţa de fond inculpatul Boraciu Ion a menţinut doar în parte declaraţiile date la urmărire penală susţinând că a declarat neconform cu realitatea datorită înţelegerii pe care a avut-o cu procurorul de caz pentru a obţine control judiciar şi nu o măsură preventivă mai severă. Cu privire la discuţiile avute cu inculpatul Moraru Ciprian a declarat că i-ar fi spus acestuia de fapt despre o babă de la etajul doi care face astrograme şi care ia făcut şi astrograma inculpatului Moraru Ciprian zicându-i că îi e bine. De asemenea a declarat că niciodată nu a discutat şi nu a primit de la inculpatul Moraru Ciprian vreun beneficiu pentru a interveni pe undeva în vederea obţinerii unei soluţii favorabile (f. 12 - 14 vol. 3).
În acelaşi timp, inculpatul Boraciu a solicitat înlăturarea declaraţiei sale dată la urmărire penală întrucât nu corespunde voinţei sale, fiind în acelaşi timp provocat şi obligat să facă declaraţii care nu sunt conforme cu realitatea.
Curtea reţine că potrivit art. 103 al. 1 C.pr.pen. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
De asemenea, conform art. 101 al. 1 C.pr.pen. este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum si promisiuni sau îndemnuri în scopul de a obţine probe.
Art. 101 al. 3 C.pr.pen. stabileşte că este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.
Raportând dispoziţiile legale menţionate la modul de administrare a mijloacelor de probă în acest dosar de către procuror, Curtea apreciază că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 102 al. 2 C.pr.pen. potrivit căruia ”probele obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal”, neexistând nicio încălcare a principiului loialităţii în realizarea acestora.
Dispoziţiile legale menţionate anterior nu trebuie privite izolat, rupte de context, ci integrate unitar în titlul din care fac parte, respectiv interzicerea mijloacelor de constrângere.
Deşi legiuitorul nu a indicat expres în ce constă acţiunea de determinare, este incontestabil că aceasta nu poate avea loc decât prin modalităţile alternative prevăzute în al. 1 al articolului indicat: violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri.
Se mai reţine că în lipsa unor asemenea acţiuni insidioase, nu se poate reţine că există o determinare, întrucât numai prin modalităţile alternative de mai sus se influenţează voinţa persoanei asupra căreia se exercită, ea fiind în situaţia în care nu mai gândeşte şi acţionează liber. A considera, dincolo de exigenţele textului de lege, că orice acţiune din partea unei persoane se poate circumscrie noţiunii de ”determinare” înseamnă pe de o parte, a ignora împrejurarea că cel asupra căreia se exercită determinarea are deplină capacitate de exerciţiu, iar, pe de altă parte, a adăuga la alege, dând noţiunii şi alte semnificaţii decât cele pe care legiuitorul însuşi le-a dat.
Inculpatul Boraciu susţine în motivarea cererii de înlăturare a declaraţiilor date la urmărire penală că a fost ”ameninţat” de doamna procuror că în cazul în care nu declară aşa cum se doreşte faţă de acesta va fi luată o măsură preventivă mai severă iar dacă colaborează se va dispune doar măsura controlului judiciar, motive pentru care a înţeles să facă afirmaţii mincinoase, cu riscul comiterii unei alte infracţiuni cum ar fi inducerea in eroare a organelor judiciare (art. 268 C.pen.), favorizarea făptuitorului (art. 269 C.pen.) şi respectiv implicând posibilitatea săvârşirii de către magistrat a infracţiunii de influenţare a declaraţiilor (art. 272 C.pen.).
La dosarul cauzei a fost depusă o opinie expertală de specialitate extrajudiciară în materia psihologiei clinice judiciare nr. 24 din 20.09.2014 (f. 284 - 290) din concluziile cărora rezultă că inculpatul Boraciu Ion are o slabă capacitate de analiză - sinteză inferioară vârstei de 47 de ani, cu un IQ de 71 - nivel liminar de inteligenţă, fără a se indica că acesta nu ar avea discernământul păstrat sau capacitate deplină de exerciţiu. De asemenea, în caracterizarea persoanei inculpatului s-au depus înscrisuri din care rezultă că începând cu data de 12.07.2011 ocupă funcţia de ”Director Societate Comercială” în cadrul SC Albora SRL, având în subordine o societate cu un efectiv de aproximativ 900 capete vaci cu lapte şi aproximativ 35 de salariaţi, implicându-se cu operativitate în luarea deciziilor (aspecte susţinute în mod constant cu ocazia formulării diferitelor cereri de modificare a obligaţiilor dispuse în cadrul controlului judiciar).
În aceste condiţii, ”ameninţarea” inculpatului Boraciu Ion cu luarea unor măsuri preventive prevăzute de lege, care sunt supuse controlului judecătoresc, nu creează instanţei convingerea că se impune înlăturarea declaraţiilor date de acesta în faţa procurorului întrucât acestea nu ar corespunde adevărului, cu atât mai mult cu cât la momentul audierii de către organul de urmărire penală acesta a fost asistat de apărător ales, declaraţia dată a fost însuşită prin semnarea acesteia inclusiv de avocatul său, iar afirmaţiile din cuprinsul acesteia se coroborează cu celelalte probe de la dosarul cauzei, aşa cum se va arăta în continuare. Micile neconcordanţe care se pot observa la momentul vizionării înregistrării audierii inculpatului Boraciu între cele declarate oral şi cele consemnate în declaraţia scrisă nu reprezintă împrejurări esenţiale care să modifice starea de fapt care rezultă din acest mijloc de probă, şi care aşa cum s-a arătat, au fost însuşite de inculpat prin semnarea declaraţiei.
Mai mult decât atât, în motivarea cererii de modificare a măsurii controlului judiciar, formulate anterior audierii sale în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a invocat faptul că pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră, de colaborare cu organele de urmărire penală în aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele, nu s-a prevalat de dreptul la tăcere şi prin declaraţiile date şi-a exprimat în detaliu, propria versiune cu privire la faptele imputate (cererea din 22.07.2014 - f. 33 - 34 vol. 2 dos inst.)
Lipsa de coerenţă între declaraţiile date şi modificarea acestora în funcţie de interesul de moment al inculpatului creează instanţei convingerea că singura declaraţie care corespunde adevărului este cea dată la urmărire penală şi care se coroborează cu celelalte probe de la dosarul cauzei.
Pentru aceleiaşi motive, instanţa va înlătura din materialul probatoriu declaraţia dată de inculpatul Boraciu Ion în cursul cercetării judecătoreşti întrucât aceasta este în mod vădit nesinceră, susţinerile inculpatului fiind lipsite de logică, nereale şi sunt combătute prin probele testimoniale şi ştiinţifice precum şi conţinutul convorbirilor ambientale efectuate şi ataşate la dosar.
Fiind audiat la urmărire penală inculpatul Moraru Ciprian a declarat (filele 248-255, 262-265, volumul 1) că, în urmă cu aproximativ 1-2 ani, l-a cunoscut pe Boraciu Ion în cadrul unor relaţii de afaceri. Inculpatul a relatat că, în concret, administrează o firmă care se ocupă de transport rutier de containere, iar Boraciu Ion avea nevoie să transporte pe teritoriul ţării mărfuri necesare fermei de animale pe care o deţine. În împrejurările menţionate, a rămas prieten cu Boraciu Ion şi a continuat să se întâlnească cu acesta în diverse ocazii, cum ar fi zilele de naştere şi altele. La un interval de timp neprecizat, de la data la care l-a cunoscut pe Boraciu Ion, cu prilejul unei vizite la biroul celui ultim menţionat, situat în Bucureşti, l-a cunoscut şi pe Mustaţă Stan, căruia, iniţial, nu i-a cunoscut nici numele şi nici calitatea de judecător. Boraciu Ion i l-a prezentat ca fiind „domn’ profesor” şi, ulterior, a aflat că se numeşte Mustaţă Stan şi că este judecător în Bucureşti. În contextul în care era inculpat în dosarul penal nr...., Moraru Ciprian a relatat că a discutat cu Boraciu Ion şi Mustaţă Stan despre situaţia sa juridică. Inculpatul a declarat că nu îşi aminteşte dacă înainte de a fi condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare de către Tribunalul Bucureşti, respectiv în decembrie 2013, a discutat cu susnumiţii despre acest dosar penal, dar este posibil să fi avut discuţii generale cu privire la acest subiect, însă, după condamnare, a abordat acest subiect de conversaţie, atât cu Mustaţă Stan, cât şi cu Boraciu Ion, în special cu cel ultim menţionat. Astfel, şi-a făcut cunoscută părerea despre propria cauză penală, în sensul că era nedreaptă condamnarea suferită, după cum era nedrept şi să-i fie sechestrate bunurile. Boraciu Ion l-a asigurat că nu vor rămâne lucrurile aşa şi i-a spus că va lua o condamnare cu suspendarea executării pedepsei, dându-i de înţeles că avea posibilitatea să intervină în vederea obţinerii acelei soluţii de condamnare cu suspendare a executării pedepsei. A afirmat că, prin intermediul unei persoane, al cărui nume nu i l-a precizat, avea influenţă asupra judecătorilor de caz. Deşi Boraciu Ion nu a menţionat explicit numele judecătorului pe lângă care susţinea că putea să intervină, fiind vorba de un complet de 2 judecători, inculpatul a declarat că a bănuit că nu putea fi vorba decât de unul din cei doi judecători, ....sau un domn despre care a reţinut că se numeşte „...”. Ulterior, Boraciu Ion i-a oferit detalii legate de identitatea judecătorului pe lângă care intervenea, spunând că este vorba despre o doamnă, cu privire la care s-a adresat cu apelativul „babă”, afirmând, totodată, că intermediarul se ducea acasă la această doamnă. Boraciu Ion i-a relatat şi alte detalii despre doamna respectivă, referitor la faptul că soţul acesteia fusese condamnat pentru fapte de corupţie, situaţie în care şi-a dat seama că era vorba despre Moraru Ciprian a declarat că i-a adresat inculpatului Boraciu Ion o întrebare referitoare la cuantumul sumei de bani care ar fi trebuit să fie dată pentru realizarea intervenţiei, însă răspunsul nu a fost unul precis, fiind menţionate mai multe sume de bani, pe care nu le-a reţinut, răspunsul având un caracter orientativ. Inculpatul a relatat că a discutat şi cu inculpatul Mustaţă Stan despre situaţia sa din dosarul menţionat, respectiv încadrarea juridică a faptelor de care era acuzat, conform prevederilor din noul cod penal, precum şi despre o posibilă prescriere a faptelor, în baza legii penale mai favorabile. Mustaţă Stan l-a sfătuit să o recuze pe...., însă Moraru Ciprian a refuzat să dea curs sfatului primit, situaţie în care Mustaţă Stan a insistat asupra ideii şi a sugerat că ar putea fi recuzată de un alt inculpat din dosar. Mustaţă Stan şi-a exprimat opinia cu privire la dosarul în care Moraru Ciprian era inculpat, în sensul că nu era posibil să se menţină sechestrul asupra bunurilor sale. De asemenea, s-a pronunţat şi cu privire la menţinerea condamnării la pedeapsa de 7 ani închisoare, spunând că este posibil ca această hotărâre să se menţină şi în apel. Aceste discuţii cu inculpatul Mustaţă Stan au avut loc în prezenţa inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, în ultima perioadă fiind de faţă şi inculpata Curea Mariana. Boraciu Ion şi Alexandru Florian au participat la discuţiile sale cu Mustaţă Stan, dar mai mult în glumă, iar Curea Mariana a discutat mai puţin acest subiect. În aceleaşi împrejurări, Mustaţă Stan l-a sfătuit să o recuze pe ....în zilele în care el era planificat în completul de permanenţă. Moraru Ciprian a declarat că a înţeles că era posibil ca Mustaţă Stan să intre în compunerea completului de judecată într-o astfel de situaţie, însă a refuzat să dea curs sfatului primit. Inculpatul nu şi-a mai amintit dacă inculpatul Mustaţă Stan i-a oferit informaţii cu privire la datele în care acesta era planificat în completele de permanenţă, după cum nu şi-a amintit nici dacă a discutat vreodată cu aceştia în baia imobilului. A existat o discuţie în cadrul căreia Mustaţă Stan a afirmat că, prin recuzarea judecătorului ..., ar putea ajunge să judece el dosarul nr. 40782/3/2012, dar nu s-a exprimat în sensul că ar putea să dea o soluţie favorabilă. Cu toate acestea, Moraru Ciprian a declarat că Mustaţă Stan îşi exprimase deja opinia potrivit căreia sechestrul instituit asupra bunurilor inculpatului era nelegal şi trebuia desfiinţat. De fiecare dată când sa deplasat la biroul lui Boraciu Ion, a mâncat împreună cu acesta şi cu cei care mai erau de faţă, masa fiind comandată de la restaurantul turcesc situat lângă biroul respectiv. În mai multe rânduri, Moraru Ciprian a achitat masa, lăsând banii la Boraciu Ion, fără a plăti direct ospătarului. Era vorba de sume de bani de aproximativ 200 lei, 300 lei sau 400 lei. În mai multe situaţii în care a fost la biroul respectiv, la plecare, i se sugera că trebuie să lase o anumită sumă de bani, sub diverse pretexte, cum ar fi faptul că trebuia să achite contravaloarea mesei, a motorinei cu care era alimentat un autoturism cu care se deplasa judecătorul, inculpatul neavând cunoştinţă dacă era vorba de autoturismul propriu sau cel care îi era pus la dispoziţie de Boraciu Ion. Moraru Ciprian a declarat că nu îşi aminteşte dacă aceste sugestii au fost făcute de Boraciu Ion, Alexandru Florian sau Mustaţă Stan, însă, cu siguranţă, era vorba de unul dintre ei. Aproximativ în luna aprilie 2014, a fost contactat telefonic de Boraciu Ion, care i-a spus că trebuie să se deplaseze la mare, pentru a lua masa la restaurant, împreună cu Alexandru Florian, Mustaţă Stan şi Curea Mariana. Inculpatul a făcut o rezervare la cherhanaua de la Olimp - „Popasul pescarilor”, şi, în aceeaşi zi, susnumiţii au venit să ia masa la acel restaurant. Moraru Ciprian a participat şi el la masa respectivă, unde s-a serbat ziua de naştere a inculpatei Curea Mariana iar, în final, inculpatul a achitat contravaloarea mesei respective, susţinând că nu îşi aminteşte cuantumul notei de plată. Inculpatul Moraru Ciprian a relatat că firma la care este administrator - S.C. REAL SPEED LOGISTIC S.R.L. -
figurează ca parte responsabilă civilmente în dosarul penal nr , aflat pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară, obiectul cauzei fiind ucidere din culpă, în contextul unui accident rutier. Inculpatul a menţionat că este posibil să fi discutat cu Mustaţă Stan şi cu Boraciu Ion despre acest dosar penal, însă nu le-a solicitat intervină în sensul soluţionării favorabile a acestei cauze penale. Moraru Ciprian a relatat că a asigurat, prin camioanele deţinute de S.C. REAL SPEED LOGISTIC S.R.L., circa 1-2 transporturi de marfă, în beneficiul inculpatului Boraciu Ion, fără a se întocmi vreun contract care să aibă ca obiect aceste servicii şi fără a fi facturate sau plătite. Inculpatul a explicat că transporturile respective erau deja plătite de alţi parteneri contractuali, faţă de care îşi îndeplinise obligaţiile contractuale, în sensul că a transportat mărfurile la destinaţie, iar, pe drumul de întoarcere, în condiţiile în care mijlocul de transport era fără încărcătură, a acceptat să transporte mărfurile inculpatului Boraciu Ion.
Cu ocazia audierii sale de către instanţă inculpatul Moraru Ciprian (f. 198 - 200 vol. 2) a declarat că a avut discuţii cu inculpatul Boraciu Ion şi Mustaţă Stan atât cu privire la dosarul său aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală cât şi cu privire cel înregistrat pe rolul Judecătoriei Lehliu - Gară susţinând însă că cei doi inculpaţi nu i-au spus că ar putea să facă vreo intervenţie în dosar şi că respectivele discuţii au avut loc în baza relaţiei de prietenie pe care o are cu inculpatul Boraciu Ion, susţineri care însă nu pot fi reţinute de instanţă întrucât, pe de o parte inculpatul a revenit asupra celor declarate la urmărire penală fără nicio justificare pertinentă, iar pe de altă parte acestea nu se coroborează cu nicio altă probă de la dosarul cauzei, fiind contrazise chiar de declaraţiile inculpatului Boraciu Ion şi de cele ale martorului I.V. date în cursul urmăririi penale precum şi de convorbirile purtate în mediu ambiental şi redate conform proceselor verbale ataşate la dosarul cauzei.
În cauză, în cursul urmăririi penale, a fost audiat şi martorul I.V. (filele 40 - 48, volumul 5 dup), medic veterinar la S.C. TNUVA S.A., firmă care a fost preluată de inculpatul Boraciu Ion, care a declarat că în perioada noiembrie 2013 - aprilie 2014, martorul s-a deplasat în mai multe rânduri la biroul inculpatului Boraciu Ion, situat în Bucureşti, prilej cu care i-a împrumutat mai multe sume de bani. Martorul nu a putut oferi o explicaţie plauzibilă a faptului că sumele de bani respective proveneau din patrimoniul S.C. ALBORA S.R.L. - firma deţinută în fapt de Boraciu Ion - şi erau restituite celui ultim menţionat după reţinerea unui comision de 4% (conform procesului-verbal de redare de la filele 247-258, volumul 3). Martorul a declarat că a asistat la discuţii care au avut loc între Boraciu Ion şi un anume „CIPRIAN” din Constanţa, din conţinutul cărora a înţeles că cei doi au stabilit ca „CIPRIAN” să efectueze un transport de siloz furajat de la Oradea la fermă, în valoare de aproximativ 30.000 lei. În schimbul acestui transport, Boraciu Ion s-a obligat să-l ajute cu problemele pe care le avea cu legea, prin intermediul unei persoane poreclită „UNCHEŞU”, respectiv, Mustaţă Stan, despre care martorul a înţeles că avea calitatea de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Martorul a declarat că, potrivit înţelegerii dintre Boraciu Ion şi „Ciprian”, suma de 30.000 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor legate de transportul menţionat, nu mai trebuia achitată, fiind compensată de intervenţia pe lângă judecători. De asemenea, I.V. a precizat că acele transporturi de la Oradea s-au realizat şi pot fi identificate în contabilitatea societăţii.
Audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, martorul I.V. (f. 276 - 277 vol. 2) după ce a declarat că îşi menţine declaraţiile date la urmărire penală, a încercat să le nuanţeze, susţinând că discuţiile dintre inculpatul Boraciu Ion şi Moraru Ciprian au avut loc pe un ton de glumă şi că nu a spus aceste lucruri procurorului pentru că nu a fost întrebat, aspecte care, pe lângă faptul că sunt în mod vădit lipsite de logică, nu pot fi reţinute de Curte raportat la conţinutul discuţiilor, aşa cum acestea rezultă din planşele foto şi procesele verbale de redare a convorbirilor precum şi din declaraţiile inculpaţilor Boraciu Ion şi Moraru Ciprian date în cursul urmăririi penale. Demersurile efectuate de inculpatul Moraru Ciprian, în vederea influenţării judecătorilor care erau investiţi cu soluţionarea dosarelor penale nr...., aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi nr. ...al Judecătoriei Lehliu Gară, au rezultat şi din alte convorbiri purtate în mediul ambiental, după cum urmează:
Astfel, la 26 februarie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto filele 185-225 volumul 2) inculpatul Mustaţă Stan i-a oferit consiliere juridică inculpatului Moraru Ciprian, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce priveşte faptele pentru cel ultim menţionat fusese condamnat, în primă instanţă, la pedeapsa de 7 ani închisoare. La iniţiativa inculpatului Mustaţă Stan („Hai, băi, CIPRIOTULE, vino-ncoa’!”), inculpatul Moraru Ciprian s-a aşezat lângă acesta („Aicea sunt!”), fiind interesat de o eventuală încetare a procesului penal pornit împotriva sa, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale: „Am o problemă! E ... [neinteligibil], opt ani. Deci urmărirea mea penală începe pe douăzeci şi unu iunie”, „Actele premergătoare, în rechizitoriu se reţine că dă. de douăzeci şi trei., douăzeci şi opt, a doua, două mii şase, deci practic a durat ... [neinteligibil].” „Şi există un articol ...[neinteligibil]. în care scrie că ... [neinteligibil]. în act premergător sau ...[neinteligibil]. care întrerupe cursul procesului. ă. întrerupe şi termenul de prescripţie de.”. Inculpatul Mustaţă Stan a încercat să-i explice că aplicarea legii penale mai favorabile, în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor şi instituţia prescripţiei răspunderii penale, este o problemă juridică controversată, fiind necesară adresarea unei întrebări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, ceea ce ar putea conduce la suspendarea procesului: „... [citind un document]. decizia o mie nouăzeci şi doi, în sensu’ ...[neinteligibil] ... mai favorabile ...[neinteligibil]. este aia, o singură dată. Nu asta ... [neinteligibil]. ţi-a pus-o în câr. cârcă încă o dată! Asta tre’ să înţelegi! Curtea Constituţională ...[neinteligibil]. în timp ...[neinteligibil]. imediat ...
[neinteligibil]. legii penale mai favorabile. Să ţi-o aplice p-asta, că este nouă! Opt plus nouă! M-ai înţeles?”, „Înalta Curte ...[neinteligibil]. se suspendă. Noi am suspendat pe dosaru’ ...[neinteligibil].”, „LUPAŞCU azi. Azi, da, azi. A suspendat şi a sesizat ...[neinteligibil]. E o situaţie generală.”. În condiţiile în care Moraru Ciprian a concluzionat că s-a împlinit termenul de prescripţie („La mine ar fi termenu’ de prescripţie.”), inculpatul Mustaţă Stan a confirmat imediat: „Da!”. Moraru Ciprian a insistat: „E posibil să se lămurească în defavoarea mea?”, dar inculpatul Mustaţă Stan l-a liniştit: „Sută la sută sunt convins. Mi-a zis-o Curtea Constituţională. Ăştia n-au cum să o dea altfel ...[neinteligibil]. N-are cum să o dea. Curtea Constituţională a zis «Da, este constituţională!», dar în măsura în care se aplică numai faptelor.”. Deoarece unul dintre judecătorii aflaţi în compunerea completului care judeca, în apel, dosarul penal de referinţă, nu formulase cerere de abţinere, în condiţiile în care mai pronunţase o hotărâre în aceeaşi cauză penală, Mustaţă Stan şi-a exprimat dezaprobarea: „Asta e proastă! Asta e dementă”, „Da! Adică, nu s-a abţinut. nu nimica!”. Inculpata Curea Mariana şi-a exprimat, la rândul său, opinia juridică („O abţinere şi recuzare pe noua procedură, dacă ai casat şi ai trimis spre rejudecare, indiferent că n-ai analizat.”, „Trebuie să te abţii!”, „E caz de incompatibilitate prevăzut în plus faţă de cel vechi”) şi, în final, l-a sfătuit pe Moraru Ciprian: „O recuzi!”.
La întrebarea inculpatului Moraru Ciprian, referitoare la durata procedurii prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea să pronunţe o hotărâre prealabilă („În cât timp poate răspunde. ÎCCJ-ul?”), inculpatul Mustaţă Stan a lămurit şi această problemă: „În trei luni”. Ca urmare a activităţii de consiliere juridică prestate de inculpatul Mustaţă Stan, inculpatul Moraru Ciprian a rezumat situaţia: „Eu elev şi dumneavoastră profesor!”.
În continuare, inculpatul Mustaţă Stan a adus în discuţie dificultăţile financiare cu care se confrunta din cauza obligaţiilor generate de ziua de 1 martie: „şaptezeci şi cinci de mărţişoare, mânca-ţi-aş gura ta!”, „Păi, sunt douăzeci şi cinci de grefiere”, „N-a fost până acum aşa scump. Cel mai ieftin mărţişor cinci lei?”, „Înainte dădeam zece milioane, când eram şef! Zece milioane dădeam, că trebuia să dau şi la şefe pe sus. Şi acuma dau şi la şefe pe sus. Pe cuvânt dacă te mint!”. Pe parcursul acestor lamentări ale inculpatului Mustaţă Stan, inculpatul Moraru Ciprian a băgat mâna în buzunarul drept al pantalonilor, a scos mai multe bancnote pe care le-a numărat şi i le-a înmânat inculpatului Mustaţă Stan, care, în timp ce vorbea, le-a introdus în buzunarul stâng al pantalonilor.
Din planşele foto de la filele 160-174, volumul 2 dup, a rezultat că inculpatul Mustaţă Stan a primit şi în ziua precedentă - 25 februarie 2014 o sumă de bani de la Moraru Ciprian.
În ziua de 27 februarie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto filele 226-280 volumul 2 dup) inculpatul Moraru Ciprian şi-a exprimat aprecierea în raport cu „sfaturile” primite cu o seară în urmă de la inculpatul
Mustaţă Stan („Da’ mi-a plăcut puţin de el aseară, c-a avut răbdare să explice, ştii?”), context în care inculpatul Boraciu Ion s-a situat în dezacord cu astfel de apreciere („Are răbdare, cum să nu? Îmi bag ...[cuvânt obscen]. în rasa lui!”), motivat de faptul că inculpatul s-a limitat la sfaturi („. că are el hârtii”), în loc să realizeze o intervenţie efectivă pentru soluţionarea favorabilă a dosarului, situaţie în care i-a comunicat cumpărătorului de influenţă că va încerca să realizeze pe altă filieră intervenţia pe lângă judecătorii de caz („Hai, să stau după el? Nu stau după el! Că mă duc, că fac vorbele, Cipriane, şi orice vorbă e deschidere, ai înţeles?”). În continuare, Boraciu Ion a sugerat că intervenţia pe care dorea să o realizeze îl viza pe unul din judecătorii învestiţi în compunerea completului care judeca dosarul nr....: „Şi când vede escroaca aia. Aia e altă escroacă. Nu e, mă, e escroacă şi baba aia. Vede că e, zice: «Da, da» Înţelegi şi nu-i proşti!”. După ce au discutat despre faptul că Boraciu Ion se ocupa de repararea ceasului senatorului ... (în vocabularul inculpatului, „cocoşatul” este ..., vicepreşedintele Senatului României), inculpatul Moraru Ciprian a revenit asupra subiectului legat de soluţionarea dosarului nr. 40782/3/2012, afirmând că ar putea să strângă bani şi de la coinculpaţii din cauza penală menţionată („Mă gândeam la altceva. După aia să-i strâng eu pe toţi, dacă e asta bună şi adevărată, că mai e chichiţa aia care i-am zis-o lui aseară”, „Şi să vorbim şi cu Ciupercă şi lu’ ăla, şi lu’ ăla, să strângem ceva lei. ”), fiind aprobat de Boraciu Ion: „Da, să se pună în mişcare, da!”. Inculpatul Boraciu Ion a continuat să susţină că avea relaţii prin intermediul cărora ar putea să intervină pe lângă judecătorul ...: „Sunt prieten, mă, La ei acasă, cum să nu, n-a vrut să spuie, e prieten bun. Ăla e prieten bun cu ei. Cu bărba-su’, frate. Şi bărba-su’ a fost. unu din judecătorii de la Înalta. Eminenţe! De la Tribunal. Omu’ eminent, i-a să-l întrebi pe, pe avocatu’ ăsta”, „Nenea are la ...[neinteligibil]. intrare. Pe la nenea a stat vreo şapte ani la rând. De la nenea a plecat d-acolo” (în vocabularul inculpatului Boraciu Ion, „nenea” este judecătorul ... de la Tribunalul Bucureşti). Moraru Ciprian i-a mărturisit inculpatului Boraciu Ion că inculpatul Mustaţă Stan i-a promis că va interveni în vederea soluţionării favorabile şi a altei cauze penale, respectiv dosarul nr...., aflat pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară: „A ajuns ăsta la Lehliu, dosarul ăla al meu cu accidentul”, „Şi. tre’ să facem ceva cu el, ca să lucreze el cu asigurarea în mână?”. Aflând această informaţie, Boraciu Ion şi-a exprimat uimirea: „Cu. ce cu el? Păi, ce să faci cu el? ...[neinteligibil]. ştie!”, iar Moraru Ciprian i-a oferit lămuriri suplimentare: „A zis că ştie acolo! Oricum eu iau amânarea, după aia o mai lăsăm pe aia puţin, ca s-o rezolv p-asta. Nu?”.
La 11 martie 2014, inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Boraciu Ion şi Moraru Ciprian au discutat din nou despre dosarul penal nr. 40782/3/2012 (proces-verbal de redare şi planşe foto filele 147-208 volumul 3 dup), în sensul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile persoanelor acuzate în respectiva cauză penală. În acest context, inculpatul Moraru Ciprian a fost sfătuit de toţi interlocutorii săi să formuleze o cerere de recuzare a judecătorului .... În situaţia în care, între timp, judecătorul ... formulase o cerere de abţinere care fusese respinsă, inculpatul Mustaţă Stan a explicat motivul pentru care s-a pronunţat o asemenea soluţie: „Păi, da’ ştii de ce-a recuzat aia, de ce a dat respins? Că rămânea ea, proasta! Mă, e o leneşă şi-o puturoşenie, de n-aţi văzut de când sunteţi!”. La un moment dat, Boraciu Ion şi Mustaţă Stan au avut o dispută, în ceea ce priveşte severitatea judecătorului .... Astfel, deşi Boraciu Ion a susţinut că „Nu dă baba pedepse mari niciodată!”, Mustaţă Stan l-a contrazis: „Baba-i nebună!”, „. ea a dat la sportivi! La ăştia de aici!”, „Băi, Cipriane! Găseşte, mă, s-o recuze un nebun!”. Inculpatul Boraciu Ion a argumentat că intervenţia trebuia făcută direct la judecătorul ... („Trebuie dus la babă, mă! Fără babă nu faci nimic!”) şi, în pofida protestelor exprimate de Mustaţă Stan („N-ai cum! Baba-i nebună! N-ai cum, Nelule!”), a insistat: „El e un dulce!”. Inculpatul Mustaţă Stan a cerut lămuriri: „Cine?”, iar răspunsul primit („Bărbate-su’!”) a generat un nou comentariu: „A! Păi, d-aia a şi ajuns la puşcărie ...[neinteligibil]. a ajuns săracu’!”.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr. ...(filele 5-25 volumul 9) precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (filele 1-313, volumul 6 dup).
Astfel, a reieşit că prin sentinţa penală nr. 951 pronunţată la 19.12.2013
de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală în dosarul nr s-a dispus printre altele, condamnarea inculpatului Moraru Ciprian la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 al. 1 rap. la art. 2 lit. b.18 din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 24 al. 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. şi pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 27 al. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; pedepsele au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare; s-a dispus confiscarea specială a sumei de 10.000 euro de la inculpatul Moraru Ciprian, sens în care s-a dispus luarea măsurilor de indisponibilizare asupra bunurilor mobile şi imobile ale acestuia, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real sau administrator, aflate în ţară sau în străinătate.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat apel inculpaţii, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, în data de 15.01.2014, la completul C8A, compus din judecătorii ... şi .... Prin încheierea din 25.02.2014 a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de abţinere a judecătorului ....
Având în vedere cele expuse, rezultă fără niciun dubiu că inculpaţii Boraciu Ion şi Moraru Ciprian au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată.
Se mai reţine că simpla afirmaţie a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă - nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpaţi, respectiv negarea realităţii evidente, nu poate influenţa convingerea bazată pe probe irefutabile.
În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 C.pen., trebuie arătat că prin incriminarea acestei infracţiuni, legiuitorul a urmărit sancţionarea faptelor celor care, speculând reala sau pretinsa lor influenţă, pe lângă vreun funcţionar sau alt salariat, aruncă suspiciune asupra acestora şi implicit, asupra desfăşurării corecte a activităţii instituţiilor din care fac parte. Interesul apărat este, în principal, buna reputaţie a unor astfel de instituţii, legiuitorul urmărind apărarea acestora de discreditarea care poate rezulta din faptul că o persoană - ce urmăreşte să - şi creeze o sursă ilicită de venituri - se laudă cu reala sau pretinsa influenţă asupra unui funcţionar. Prin urmare, pentru existenţa şi implicit, consumarea infracţiunii de trafic de influenţă, nu interesează dacă intervenţia pe lângă funcţionar s-a produs sau nu, nici dacă prin intervenţia reală sau presupusă se urmăreşte determinarea
unei acţiuni licite sau ilicite, şi nici dacă s-a efectuat sau nu, actul ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului. Dezaprobarea exprimată prin incriminarea faptei de trafic de influenţă priveşte scopul urmărit de infractor,
nu ca un rezultat, ci ca o caracterizare a acţiunii de traficare a influenţei reale, ori presupuse. De asemenea, pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă este indiferent faptul că iniţiativa aparţine traficantului sau persoanei interesate ca influenţa să fie exercitată.
Pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă şi corelativ al cumpărării de influenţă, Curtea, reţine că trebuie să fie întrunite, cumulativ, următoarele condiţii referitoare la latura obiectivă: este important, ca acea influenţă, reală sau presupusă a făptuitorului să fi constituit pentru cumpărătorul de influenţă motivul determinant al tranzacţiei. Aşadar, inculpatul este necesar să precizeze actul referitor la care se trafică influenţa, probele dosarului confirmând această împrejurare. De asemenea, este necesar ca inculpatul să promită intervenţia sa, pe lângă un funcţionar spre al determina să dacă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, condiţie de asemenea îndeplinită în cauză aşa cum rezultă din probele analizate anterior. În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii, Curtea reţine că această faptă se săvârşeşte numai cu intenţie calificată prin scop, care constă în efectuarea sau neefectuarea unui act ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, neexistând niciun dubiu, asupra atitudinii inculpaţilor de conştiinţă şi voinţă de a obţine o hotărâre favorabilă inculpatului Moraru Ciprian. Astfel, voinţa inculpatului Boraciu Ion a constat în săvârşirea uneia sau mai multora din acţiunile specifice elementului material al infracţiunii - ştiind că foloasele reprezintă preţul influenţei sale asupra funcţionarului - pe planul conştiinţei reprezentându-şi pericolul creat pentru activitatea judecătorilor investiţi cu soluţionarea apelului formulat de inculpatul Moraru Ciprian şi implicit crearea de suspiciuni cu privire la onestitatea acestora. Acţiunea, care constituie elementul material al infracţiunii, se săvârşeşte numai cu intenţie directă - dol special - fiind necesară voinţa inculpatului de a primi bani, bunuri sau alte foloase, şi respectiv al cumpărătorului de influenţă de a da astfel de bunuri necuvenite, aspecte dovedite cu prisosinţă de probele dosarului.
Raportat la aceste aspecte, instanţa apreciază că apărările formulate de inculpaţi în sensul inexistenţei probelor din care să rezulte vinovăţia acestora sunt nefondate.
II. Infracţiunea de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de către inculpaţii Curea Mariana şi Mustaţă Stan.
Inculpata Curea Mariana, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, la ajutat pe inculpatul Mustaţă Stan, care la acel moment ocupa funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Il-a Penală, să permită accesul unor persoane neautorizate - Boraciu Ion şi Alexandru Florian - la informaţii care nu erau destinate publicităţii constând în datele personale ale părţilor din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv numele, prenumele şi adresa de domiciliu, în vederea obţinerii de beneficii materiale necuvenite.
Această stare de fapt rezultă din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, cu declaraţiile inculpaţilor
Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorilor , în ceea ce priveşte
adresele la care domiciliază precum şi numele apărătorilor aleşi din cauzele în care au avut calitatea de părţi şi cu procese-verbale de verificare a datelor de stare civilă.
Astfel, se reţine că în convorbirile purtate în mediul ambiental la datele de 11 aprilie 2014, 16 aprilie 2014 şi 24 aprilie 2014, inculpatul Mustaţă Stan, în contextul în care trecea în revistă toate dosarele penale aflate pe lista sa de şedinţă, le-a solicitat inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian să noteze numele, prenumele şi adresa subiecţilor procesuali, în vederea contactării acestora pentru a le transmite „oferta” judecătorului de caz cu privire la soluţia favorabilă pe care o pot obţine în dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală în schimbul unor sume de bani.
Conform proceselor-verbale de verificare existente la dosarul cauzei, persoanele indicate de inculpatul Mustaţă Stan figurează în calitate de subiecţi procesuali în dosarele penale aflate pe lista de şedinţă a completelor din care făcea parte inculpatul Mustaţă Stan, informaţiile furnizate de acesta fiind confirmate de datele de stare civilă ale persoanelor menţionate precum si de declaraţiile date de aceste persoane în cauză.
Curtea reţine că este o "informaţie ce nu este destinată publicităţii” orice informaţie cu privire la care există o interdicţie de divulgare care rezultă din norme legale, norme administrative sau chiar ordine de serviciu.
În baza Legii nr. 677/2001, privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, Curtea de Apel Bucureşti figurează înregistrată cu nr. 2933 de operator de date cu caracter personal (fila 1, volumul 6 dup).
Inculpatul Mustaţă Stan, cu ajutorul inculpatei Curea Mariana, a furnizat date de identificare ale subiecţilor procesuali din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - nume, prenume, adresă de domiciliu, informaţii care se circumscriu noţiunii de date cu caracter personal, conform art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001. În baza art. 19 din legea anterior menţionată, inculpaţii Mustaţă Stan şi Curea Mariana, acţionând sub autoritatea operatorului de date cu caracter personal nr. 2933 (Curtea de Apel Bucureşti), aveau obligaţia să nu prelucreze datele la care au avut acces, decât în temeiul unei obligaţii legale.
Or, în cauză nu exista nicio obligaţie legală de a furniza inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, datele cu caracter personal ale subiecţilor procesuali din dosarele penale aflate pe listele de şedinţă în care inculpaţii Mustaţă Stan şi Curea Mariana figurau în calitate de judecător şi, respectiv, de grefier.
Se mai reţine că, din declaraţiile martorilor , declaraţii care au fost menţinute în faţa instanţei, a reieşit că datele cu caracter personal furnizate inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion de către inculpatul Mustaţă Stan, cu ajutorul inculpatei Curea Mariana, corespund situaţiei personale a acestor părţi.
Neîndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea datelor cu caracter personal constituie contravenţia prevăzută de art. 33 din Legea nr. 677/2001, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie infracţiune.
În raport cu circumstanţele faptice descrise anterior, inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Alexandru Florian şi Boraciu Ion au folosit datele cu caracter personal ale subiecţilor procesuali din dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în scopul obţinerii unor beneficii materiale necuvenite, respectiv pentru a contacta potenţiali mituitori de la care să pretindă unele sume de bani în schimbul „obţinerii” unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
În desfăşurarea activităţii infracţionale, inculpatul Mustaţă Stan a beneficiat de ajutorul grefierului său de şedinţă, inculpata Curea Mariana, care, potrivit conivenţei infracţionale, a cunoscut modul de operare al coinculpaţilor, în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de corupţie pentru care a fost constituită gruparea criminală şi chiar i-a sprijinit şi i-a încurajat pe coinculpaţi în activităţile infracţionale desfăşurate pentru obţinerea de foloase necuvenite.
Astfel, conform proceselor-verbale de redare a convorbirilor din 11 aprilie 2014 (filele 145-148, volumul 4), înainte de a pătrunde în baia imobilului din, pentru a-i dicta inculpatului Alexandru Florian adresa
subiectului procesual , inculpatul Mustaţă Stan a primit de la inculpata
Curea Mariana mai multe hârtii, cu aspect de coli A4. Conform imaginilor înregistrate, inculpata Curea Mariana a intrat în camera de zi cu mai multe hârtii pe care le-a pus pe masă, în faţa inculpatului Mustaţă Stan. După ce a studiat înscrisurile primite de la inculpată, Mustaţă Stan a cerut lămuriri: „Pentru ce ţi-am cerut asta .[neinteligibil].”, moment în grefierul i-a reproşat: „Ţi-am adus aminte sau e nevoie să-ţi spun eu? Bună dimineaţa”. În continuare, inculpatul Mustaţă Stan a părăsit camera având asupra sa hârtiile menţionate, însoţit fiind de inculpatul Alexandru Florian, între cei doi inculpaţi având loc o conversaţie în cadrul căreia inculpatul Mustaţă Stan i-a solicitat
inculpatului Alexandru Florian să se deplaseze la domiciliul inculpatului , în vederea contactării acestuia, ocazie cu care urma să-i transmită „oferta” judecătorului învestit cu soluţionarea dosarului său penal, în schimbul unei sume de bani (fapta urmând a fi analizată în cele ce urmează). Astfel, inculpatul Mustaţă Stan i-a dictat inculpatului Alexandru Florian: „Deci, fii atent! Deci, ăsta aşa... domiciliat în Bucureşti, sector 6..., are
fraudă... are fraudă informatică si înşelăciune ...[neinteligibil]... Eu îi cunosc cazieru’ lu’ acesta, că ăsta mi-a zis ..[neinteligibil]. ăla gras, ... ăla e avocatul... Păi, dacă ăsta a avut bani să-i dea lu’ acela bani... [.neinteligibil']...” „Atât, gata! ...[neinteligibil]., „Gata, caută-lp-ăsta! Marii... marţi intră. Îi dau şi după o zi-două... să fie.... Marii, lui, că dau pronunţarea, da? Îl pun liber’, „ Are... are cerere de... nu înlocuire... eliberare... Înţelegi? Sub control judiciar. Hai! Du-te, caută-l, să găseşti ...[neinteligibil]. pe el!’’. Inculpatul Alexandru Florian a răspuns afirmativ la toate solicitările lui Mustaţă Stan, după care a sugerat că îl putea contacta pe potenţialul mituitor printr-o cunoştinţă comună („Păi, se cunosc, mă!”), prin care realizaseră o altă intervenţie („Că, prrr... ”, „Exact ca el”).
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto (filele 127-144, volumul 4) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate, când în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, ..., inculpatul Mustaţă Stan i-a solicitat inculpatei Curea Mariana să-i înmâneze un set de acte şi aceasta a dat curs solicitării. Din înregistrarea audio-video a reieşit că Mustaţă Stan a studiat actele primite de la inculpata Curea Mariana, după care, împreună cu Alexandru Florian, s-a deplasat în baia locuinţei, timp în care inculpata Curea Mariana a rămas în camera de zi. Pe parcursul convorbirii care a avut loc în grupul sanitar, inculpatul Alexandru Florian a revenit câteva secunde în camera de zi, unde aştepta inculpata Curea Mariana, pentru a căuta un pix cu care să noteze datele pe care i le dicta inculpatul, situaţie în care grefierul şi-a manifestat disponibilitatea de a-l ajuta: „Uită-te în geantă, că am eu pixuri!”, „Uită-te, măi, că sunt de alea care scriu!”.În acest context, susţinerile inculpatei în sensul că de fapt, la acel moment, i-ar fi înmânat inculpatului Mustaţă Stan actele de la maşină apar ca fiind în mod vădit nefondate şi nu pot fi reţinute de instanţă.
În data de 07 aprilie 2014 (proces-verbal de redare filele 69-89 volumul 4 dup), în condiţiile în care se afla în interiorul grupului sanitar cu inculpatul Mustaţă Stan şi inculpata Curea Mariana, pentru a discuta despre contactarea potenţialilor mituitori, inculpatul Boraciu Ion şi-a manifestat unele temeri legate de încasarea banilor („Cum dracu să ia banii ...[neinteligibil]... unde i-ai dat”, „Ca. vede lumea că dai .[neinteligibil].”), moment în care inculpata Curea Mariana şi-a manifestat dezinteresul pentru riscurile respective, în condiţiile în care ea urma să beneficieze în siguranţă de foloasele încasate: „Ete, ce griji ai tu! Eu îţi spun ce să-mi iei de Paşti”.
Prin urmare,Curtea nu poate reţine în favoarea inculpatei susţinerile acesteia că nu ar fi ştiut la ce îi folosesc inculpatului Mustaţă Stan informaţiile furnizate acestuia şi nici că acesta urma să le comunice inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian în vederea contactării părţilor şi obţinerii unor foloase necuvenite.
În acelaşi timp, sunt în mod vădit nefondate şi susţinerile inculpaţilor cum că "domiciliul” nu ar fi dată cu caracter personal întrucât potrivit art. 27 al. 1 din OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români ”Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală”. De asemenea, prin acelaşi act normativ se atribuie domiciliului un identificator clar, şi anume, adresa. Astfel, se utilizează în cuprinsul actului normativ sus menţionat expresia ”adresa de domiciliu”, dovada acesteia fiind făcută cu documentele prevăzute în art. 28 din acelaşi act normativ.
În ceea ce priveşte aplicarea de către instanţe a dispoziţiilor procedurale în vigoare privind citarea părţilor, în condiţiile în care citaţiile conţin şi date cu caracter personal, aşa cum s-a arătat mai sus, instanţele în calitate de operatori de date cu caracter personal, au obligaţia respectării prevederilor Legii nr. 677/2001 inclusiv a celor cu privire la securitatea prelucrărilor de date efectuate şi a confidenţialităţii datelor.
În acest sens, se reţine că potrivit art. 92 al. 2 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor aprobat prin Hot. CSM nr. 387/2005 dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă. Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocaţii, părţile sau reprezentanţii părţilor, experţii si interpreţii desemnaţi în cauză, si nicidecum persoane străine de cauză cum au susţinut inculpaţii din prezentul dosar.
De asemenea, conform art. 44 al. 1 din acelaşi regulament personalul auxiliar de specialitate (grefierul) este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate publicităţii.
Susţinerile în sensul că nu ar întrunite elementele constitutive ale infracţiunii întrucât domiciliile unora dintre părţi erau deja publicate pe internet, chiar reale dacă ar fi (deşi nu s-a făcut nicio dovadă în susţinerea acestora afirmaţii) nu înlătură obligaţia celor doi inculpaţi de a nu face publice datele cu caracter personal ale părţilor din dosare pentru motivele arătate anterior si cu atât mai puţin divulgarea acestora în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, şi nici nu înlătură răspunderea penală a acestora, cu atât mai mult cu cât din probele de la dosarul cauzei rezultă că inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian au luat cunoştinţă de acestea de la inculpatul Mustaţă Stan şi nu de pe internet.
Urmarea imediată a faptei constă în crearea unei stări de pericol cu privire la relaţiile sociale protejate, respectiv relaţiile de serviciu, care impun o atitudine corectă, cinstită, a persoanelor care folosesc informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar legătura de cauzalitate rezultă ex re.
Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpaţilor faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei directe, calificată prin scop. Astfel, inculpaţii Mustaţă Stan şi Curea Mariana au săvârşit faptele cu intenţie directă, aceştia prevăzând rezultatele faptelor lor şi urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei, permiterea accesului unei persoane neautorizate la aceste informaţii s-a făcut în scopul obţinerii de către inculpaţi a unor foloase necuvenite, constând în sumele de bani obţinute de la mituitori.
Având în vedere cele expuse anterior precum şi faptul că nu există niciun act normativ care să permită inculpaţilor Mustaţă Stan şi Curea Mariana să dezvăluie date cu caracter personal, fără respectarea regulilor stabilite de Legea nr. 677/2001, iar dezvăluirea datelor persoanelor vizate s-a produs către alte persoane şi nu doar către cei direct interesaţi şi implicaţi în dosarele în care aceştia aveau calitatea de părţi (cum de altfel are loc prin afişarea citaţiei sau prin studierea dosarului în arhiva instanţei),în scopul obţinerii unor beneficii materiale necuvenite, Curtea apreciază ca fiind pe deplin dovedită vinovăţia inculpaţilor Mustaţă Stan şi Curea Mariana cu privire la săvârşirea infracţiunilor de mai sus.
III. 1. Infracţiunea de luare de mită, comisă de Mustaţă Stan, cu complicitatea inculpatului Boraciu Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, a dosarului privind pe condamnatul....
În data de 07.04.2014 inculpatul Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A învestit cu soluţionarea dosarului nr...., a pretins, prin intermediul inculpatului Boraciu Ion, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului ... , în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014 pronunţată la 04.03.2014 de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală.
Această stare de fapt a rezultat din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, ale căror procese verbale de redare, însoţite de planşe foto au fost ataşate la dosar, cu declaraţiile inculpaţilor Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorilor...., fotocopiile actelor din dosarul nr. ...şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
Astfel, în convorbirea purtată în mediul ambiental la 07 aprilie 2014, inculpatul Mustaţă Stan a adus în discuţie dosarul penal al condamnatului... , precizând că, deşi i-a admis în principiu contestaţia în anulare, totuşi, pe fond, va respinge cererea:..., „Până pe 16, du-te, spune-i: «Bă, ţi-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe ...!»”.
În momentul când inculpatul Boraciu Ion l-a întrebat dacă totuşi mai putea să rezolve cererea, în sensul de a pronunţa o soluţie favorabilă: „Nu mai poţi s-o rezolvi?”, Mustaţă Stan a lăsat să se înţeleagă că ar putea pronunţa hotărârea la termenul din 16 mai 2014: „Ba da. Pe 16”. De asemenea, aflând că avocatul contestatarului era o prietenă a inculpatului Boraciu Ion („Avocatu’... o are pe doamna aia blondă”, „Şi aia e prietena mea. E escroacă, e femeie şmecheră”), inculpatul Mustaţă Stan i-a sugerat inculpatului Boraciu Ion să o contacteze: „Zi-i ei să s...!”, însă Boraciu Ion l-a întrerupt şi i-a adus la cunoştinţă că ... credea că hotărârea favorabilă era întemeiată: „Nu vrea, că zice că pe bune iese şi.”, ceea ce l-a enervat pe judecător: „Fir-ar mama ei a dracu’! Băga-şi-ar .[cuvânt obscen]. în mama ei!”. În continuare, inculpatul Boraciu Ion a sugerat că avocatul condamnatului ...era în legătură cu o persoană importantă, fără a preciza despre cine era vorba, rezultând, totodată, că subiectul abordat fusese discutat şi cu prilejul unei convorbiri anterioare. Astfel, când Boraciu Ion a întrebat : „Ştii cine e aia?”, răspunsul inculpatului Mustaţă Stan a făcut referire la o discuţie anterioară: „Ştiu, mi-ai zis. Amanta lu’ acela sau fata lu’ ăla”, fiind corectat de interlocutor: „Nu amanta, măi. E cumătra lu’...”.
Aflată în incinta grupului sanitar, împreună cu Mustaţă Stan şi Boraciu Ion, în momentul în care s-a adus în discuţie dosarul privind pe „...”, Curea Mariana s-a retras: „Hai, că mă duc dincolo, vă las”.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto din 07 aprilie 2014 (filele 57 - 68, volumul 4 dup) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate, când aflându-se în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, ..., Boraciu Ion le-a făcut semn interlocutorilor săi pentru a se deplasa în grupul sanitar, fiind urmat de inculpaţii Curea Mariana şi Mustaţă Stan, timp în care inculpatul Alexandru Florian a rămas singur în camera de zi. Din înregistrarea audio-video a reieşit că inculpata Curea Mariana a revenit prima în camera de zi şi, după un interval de câteva minute, a apărut şi inculpatul Mustaţă Stan. Inculpatul Boraciu Ion i-a înmânat un set de documente inculpatei Curea Mariana care, la rândul său, i le-a înmânat inculpatului Mustaţă Stan, pentru ca, în final, hârtiile să se întoarcă la inculpatul Boraciu Ion.
Interesul inculpatului Mustaţă Stan pentru condamnatul...”, a reieşit şi din conţinutul conversaţiei purtate în mediul ambiental la 15 aprilie 2014 (proces-verbal de redare filele 192-199 volumul 4 dup), când, cu prilejul analizării listei de şedinţă, în vederea contactării potenţialilor mituitori, existenţa numelui „...”, printre subiecţii procesuali menţionaţi în lista respectivă (dosarul penal nr. 3698/3/2013, cu termen de judecată la 18.04.2014, repartizat la completul S2 C15 Co de la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, din care făcea parte inculpatul Mustaţă Stan, filele 65 - 70, volumul 9 dup) s-a dovedit a fi lipsită de semnificaţie, fiind vorba doar de o coincidenţă de nume. Astfel, după ce a rememorat că „Azi mi-a dat Mariana planificarea la trei”, Mustaţă Stan i-a relatat interlocutorului reacţia la prima lectură a documentului: „Stoica ..., da, e alt STOICA. Şi eu mă gândeam, zic: «Bă, dă-l în morţii lui!». Inculpatul Alexandru Florian a mărturisit că a avut aceeaşi reacţie la vederea numelui: „Aşa am zis şi eu, da' după aia ...[neinteligibil]...”, fiind în asentimentul inculpatului Mustaţă Stan: „Dă-l în morţii lui! Zic: «Că el e!»”.
Inculpatul Boraciu Ion a declarat la urmărire penală (filele 163 - 172, 185 - 187, volumul 1 dup) că a participat la o discuţie despre Stoica,,,,, când Mustaţă Stan a afirmat că avea posibilitatea să dispună o soluţie favorabilă -punere în libertate sau scăderea pedepsei - în schimbul unei sume de bani pe care iniţial nu a precizat-o, prilej cu care inculpatul Mustaţă Stan a comentat faptul că ....avea bani şi că are mulţi avocaţi. Ulterior, cu prilejul discuţiei din data de 28.04.2014 inculpatul Mustaţă Stan a precizat că suma de bani pe care ar fi putut să o plătească..., în schimbul soluţiei favorabile, putea să fie de 500 de milioane lei vechi sau chiar 400 de milioane, însă nu mai puţin de 300 milioane de lei vechi.
Fiind audiat, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul... a declarat (filele 11 - 14, volumul 5 dup, f. 168 vol. 3) că nu a fost contactat de nicio persoană, pentru a da bani sau alte foloase în schimbul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti de admitere a contestaţiei în anulare, în dosarul nr...., aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală.
Din declaraţia dată de martora ...în cursul urmăririi penale (filele 18 - 22, volumul 5 dup), declaraţie menţinută în faţa instanţei (f. 172 vol. 3) a reieşit că nu a cunoscut existenţa vreunui demers de obţinere a unei hotărâri judecătoreşti favorabile condamnatului ..., prin coruperea judecătorilor. În calitate de apărător ales al condamnatului, martora a relatat că a fost întrebată, în mai multe ocazii, de către alţi avocaţi despre situaţia condamnatului ..., prilej cu care şi-a exprimat opinia profesională, în sensul că hotărârea de condamnare este nelegală şi, în consecinţă, va exercita, în numele clientului său, toate căile legale de atac, şi anume contestaţie la executare, contestaţie în anulare şi recurs în casaţie. Astfel, a depus contestaţie la executare şi contestaţie în anulare, contestaţia la executare a fost calificată ca fiind tot contestaţie în anulare, iar cauzele au fost reunite pe
rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr De câte ori a fost întrebată despre
hotărârea de condamnare a lui ..., zis „...”, opinia martorei a fost foarte clar exprimată, în sensul că faptele pentru care a fost condamnat sunt prescrise. Din acest motiv, a considerat că şi contestaţia în anulare este întemeiată. Fiindu-i prezentate fotografiile inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, martora a declarat că nu poate fi sigură dacă a văzut aceste persoane vreodată, nu a reţinut fizionomiile acestora ca fiind printre persoanele cu care a interacţionat, dar este posibil să le fi întâlnit. În condiţiile în care inculpatul Boraciu Ion figurează cu domiciliul în Urziceni, martora a precizat că a acordat asistenţă juridică firmei SC UNIREA VALAHORUM URZICENI S.A., o societate cu activităţi sportive. În legătură cu asistenţa juridică acordată firmei ultim menţionate, a interacţionat cu multe persoane şi chiar a încheiat contracte de asistenţă juridică cu persoane fizice din cadrul companiei.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS (filele 65 - 70, volumul 9 dup), privind dosarul penal nr. ...în care are calitatea de contestator condamnat, precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (filele 1- 313, volumul 6 dup).
De asemenea, au fost ataşate, în fotocopie, documentele relevante din dosarul nr...., privind cererea de contestaţie în anulare, formulată de ... (filele 38 - 65, volumul 7 dup). Prin încheierea pronunţată la 04.04.2014, completul format din judecătorii ...., împotriva deciziei penale nr. 222/A/04.03.2014 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală; a respins cererea privind suspendarea executării mai sus menţionatei decizii până la soluţionarea contestaţiei în anulare; a fixat termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la 16 mai 2014. La dosarul cauzei se regăseşte şi împuternicirea avocatului.....
Audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion (vol. 3 f. 12 - 14, f. 280) a revenit parţial asupra declaraţiei date la urmărire penală, susţinând că a vorbit o singură dată cu inculpatul Mustaţă despre cazul lui ... Stoica, în glumă la un pahar de vin, şi că a făcut declaraţii neadevărate la urmărire penală pentru a nu se lua faţă de el o măsură preventivă mai aspră. Fiind audiat a treia oară de instanţa de fond, inculpatul Boraciu Ion a revenit şi asupra acestor declaraţii susţinând că în data de
28.04.2014 cu ocazia discuţiei avute cu inculpatul Mustaţă Stan l-a provocat pe acesta să facă afirmaţii cu privire la situaţia inculpatului ... întrucât procurorul de caz l-a ameninţat că în caz contrar îi vor fi deschise şi alte dosare de urmărire penală, invocând dispoziţiile art. 21 al. 2 C.pen. (vol. 4 f. 267 - 270) cerere asupra cărora a revenit în timpul dezbaterilor pe fondul
cauzei, solicitând înlăturarea declaraţiei din data de 28.04.2014 ca nereprezentând voinţa proprie a sa, aspecte reluate în concluziile scrise depuse la dosar.
Aşa cum s-a arătat anterior, potrivit art. 103 al. 1 C.pr.pen. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
De asemenea, conform art. 101 al. 1 C.pr.pen. este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum si promisiuni sau îndemnuri în scopul de a obţine probe.
Art. 101 al. 3 C.pr.pen. stabileşte că este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.
Raportând dispoziţiile legale menţionate la modul de administrare a mijloacelor de probă în acest dosar de către procuror, Curtea apreciază că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 102 al. 2 C.pr.pen. potrivit căruia ”probele obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal” neexistând nicio încălcare a principiului loialităţii în realizarea acestora.
Dispoziţiile legale menţionate anterior nu trebuie privite izolat, rupte de context, ci integrate unitar în titlul din care fac parte, respectiv interzicerea mijloacelor de constrângere.
Deşi legiuitorul nu a indicat expres în ce constă acţiunea de determinare, este incontestabil că aceasta nu poate avea loc decât prin modalităţile alternative prevăzute în al. 1 al articolului indicat: violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri.
Se mai reţine că în lipsa unor asemenea acţiuni insidioase, nu se poate reţine că există o determinare, întrucât numai prin modalităţile alternative de mai sus se influenţează voinţa persoanei asupra căreia se exercită, ea fiind în situaţia în care nu mai gândeşte şi acţionează liber. A considera, dincolo de exigenţele textului de lege, că orice acţiune din partea unei persoane se poate circumscrie noţiunii de ”determinare” înseamnă pe de o parte, a ignora împrejurarea că cel asupra căreia se exercită determinarea are deplină capacitate de exerciţiu, iar, pe de altă parte, a adăuga la alege, dând noţiunii şi alte semnificaţii decât cele pe care legiuitorul însuşi le-a dat.
Inculpatul Boraciu susţine în motivarea cererii de înlăturare a declaraţiilor date la urmărire penală că a fost ”ameninţat” de doamna procuror că în cazul în care nu declară aşa cum se doreşte faţă de acesta va fi luată o măsură preventivă mai severă şi i se va redeschide un dosar penal anterior, iar dacă colaborează se va lua faţă de acesta doar măsura controlului judiciar, motive pentru care a înţeles să facă afirmaţii mincinoase, cu riscul comiterii unei alte infracţiuni cum ar fi inducerea in eroare a organelor judiciare (art. 268 C.pen.), favorizarea făptuitorului (art. 269 C.pen.) şi respectiv implicând posibilitatea săvârşirii de către magistrat a infracţiunii de influenţare a declaraţiilor (art. 272 C.pen.), aşa cum s-a arătat şi anterior.
La dosarul cauzei a fost depusă o opinie expertală de specialitate extrajudiciară în materia psihologiei clinice judiciare nr. 24 din 20.09.2014 (f. 284 - 290) din concluziile cărora rezultă că inculpatul Boraciu Ion are o slabă capacitate de analiză - sinteză inferioară vârstei de 47 de ani, cu un IQ de 71 - nivel liminar de inteligenţă, fără a se indica că acesta nu ar avea discernământul păstrat sau capacitate deplină de exerciţiu. De asemenea, în caracterizarea persoanei inculpatului s-au depus înscrisuri din care rezultă că începând cu data de 12.07.2011 ocupă funcţia de ”Director Societate Comercială” în cadrul SC Albora SRL, având în subordine o societate cu un efectiv de aproximativ 900 capete vaci cu lapte şi aproximativ 35 de salariaţi, implicându-se cu operativitate în luarea deciziilor (aspecte susţinute în mod constant cu ocazia formulării diferitelor cereri de modificare a obligaţiilor dispuse în cadrul controlului judiciar).
În acest context, Curtea apreciază că ”ameninţarea” inculpatului Boraciu Ion cu luarea unor măsuri preventive prevăzute de lege sau deschiderea unor dosare penale, care sunt supuse controlului judecătoresc, nu întrunesc condiţiile pentru a putea crea instanţei convingerea că se impune înlăturarea declaraţiilor date de acesta în faţa procurorului întrucât acestea nu ar corespunde adevărului, cu atât mai mult cu cât la momentul audierii de către procuror acesta a fost asistat de apărător ales, declaraţia dată a fost însuşită de inculpat prin semnarea acesteia inclusiv de avocatul său, iar afirmaţiile din cuprinsul acesteia se coroborează cu celelalte probe de
la dosarul cauzei, aşa cum se va arăta în continuare. Micile neconcordanţe care se pot observa la momentul vizionării înregistrării audierii inculpatului Boraciu între cele declarate oral şi cele consemnate în declaraţia scrisă nu reprezintă împrejurări esenţiale care să modifice starea de fapt care rezultă din acest mijloc de probă, şi care aşa cum s-a arătat, au fost însuşite de inculpat prin semnarea declaraţiei.
Mai mult decât atât, în motivarea cererii de modificare a măsurii controlului judiciar, formulate anterior audierii sale în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a invocat faptul că pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră, de colaborare cu organele de urmărire penală în aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele, nu s-a prevalat de dreptul la tăcere şi prin declaraţiile date şi-a exprimat în detaliu, propria versiune cu privire la faptele imputate (cererea din 22.07.2014 - f. 33 - 34 vol. 2 dos inst.)
Lipsa de coerenţă între declaraţiile date şi modificarea acestora în funcţie de interesul de moment al inculpatului creează instanţei convingerea că singura declaraţie care corespunde adevărului este cea dată la urmărire penală şi care se coroborează cu celelalte probe de la dosarul cauzei.
Prin urmare, instanţa va înlătura din materialul probatoriu declaraţiile date de inculpatul Boraciu Ion în cursul cercetării judecătoreşti în măsura în care acestea contravin stării de fapt reţinută, întrucât acestea sunt în mod vădit nesincere, susţinerile inculpatului fiind lipsite de logică, nereale şi combătute prin probele testimoniale şi ştiinţifice, în special de conţinutul convorbirilor ambientale efectuate şi ataşate la dosar.
În acelaşi sens, se mai reţine că simpla afirmaţie a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă - nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpaţi, respectiv negarea realităţii evidente, nu poate influenţa convingerea bazată pe probe irefutabile.
Ţinând cont că în opinia instanţei, mijloacele de probă administrate în prezenta speţă au fost obţinute în mod legal, se reţine că vinovăţia inculpaţilor în comiterea infracţiunii de luare de mită, şi respectiv de complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni este dovedită şi prin conţinutul înregistrărilor convorbirilor ambientale dintre inculpaţi, neexistând nicio provocare din partea procurorilor în determinarea acestora la comiterea infracţiunilor, contrar celor susţinute de inculpatul Mustaţă Stan în apărarea sa.
În acelaşi sens, se reţine, fără a relua toate argumentele expuse în încheierea de cameră preliminară din data de 30.06.2014, că în cauză organele de urmărire penală nu au încălcat dispoziţiile art. 101 al. 3 C.pr.pen. întrucât nu au acţionat pentru provocarea unei persoane să săvârşească o faptă penală în scopul obţinerii unei probe constând în aceea că l-ar fi obligat pe inculpatul Boraciu Ion să îl provoace pe inculpatul Stan Mustaţă să săvârşească o infracţiune la data de 28.04.2014 când l-a întrebat pe acesta cu privire la condamnatul S.M., dată la care a depus şi autodenunţul.
Se comite o instigare ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate, încât să determine săvârşirea unei fapte penale care fără această intervenţie nu ar fi fost săvârşită, cu scopul de a constata o infracţiune, respectiv de a obţine probe şi de a declanşa urmărirea penală.
Legislaţia română nu prevede o definiţie a acestei provocări, dar pe baza art. 101 C.pr.pen. şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului se reţine existenţa acesteia dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:
- să existe o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea unui denunţător
- lipsa oricărui indiciu că fapta ar fi fost săvârşită fără această intervenţie.
Or, în cauza de faţă nu sunt îndeplinite aceste condiţii întrucât inculpatul Mustaţă Stan a săvârşit infracţiunea de luare mită în ceea ce priveşte condamnatul ... la data de 07.04.2014, deci anterior datei de
28.04.2014 când inculpatul Boraciu a formulat autodenunţul şi a avut loc convorbirea contestată.
În acelaşi sens se reţine că existenţa provocării este dependentă de poziţia subiectivă a funcţionarului mituit. Or, în cauza de faţă inculpatul Mustaţă Stan luase anterior datei de 28.04.2014 hotărârea de a lua mită de la inculpatul ... Stoica şi nu a fost determinat de inculpatul Boraciu Ion, aşa cum rezultă din convorbirile avute în data de 07.04.2014 şi 15.04.2014 redate mai sus. În acelaşi sens s-a pronunţat şi ÎCCJ în decizia penală nr. 1911 din 05.04.2007 când s-a apreciat că deşi mita nu a fost dată spontan şi iniţiativa nu a aparţinut mituitorilor, această situaţie nu este specifică ”provocării” şi nu poate fi asimilată unei constrângeri întrucât nu a exclus libera determinare a voinţei inculpaţilor care au promis banii şi celelalte foloase pentru a obţine o soluţie favorabilă pentru coinculpat.
Curtea nu poate reţine nici solicitarea inculpatului Mustaţă Stan de a fi înlăturate din materialul probatoriu administrat în cauză fişierele cu extensia tip .mp3, .mp4 şi .avi, cu privire la care Serviciul Tehnic al DNA a arătat că nu ar fi fost efectuate de aceştia, întrucât aceste susţineri sunt lipsite de suport probator, măsurile de supraveghere au fost dispuse şi efectuate în baza autorizaţiilor emise de instanţa competentă cu respectarea dispoziţiilor procedurale aplicabile, acestea regăsindu-se în volumul 5 din dosarul de urmărire penală împreună cu ordonanţele de delegare pentru punerea în executare a măsurilor autorizate în prezenta cauză.
Mai mult decât atât, procesele verbale de redare sunt certificate pentru autenticitate de procuror în conformitate cu dispoziţiile art. 143 al. 4 C.pr.pen. Or, certificarea nu este o simplă formalitate ci o condiţie esenţială pentru garantarea autenticităţii şi conformităţii proceselor verbale de transcriere în raport cu înregistrările.
În acelaşi sens, Curtea observă că inculpaţii nu au uzat de prevederile art. 145 al. 2 C.pr.pen. şi nici nu au contestat înregistrările în cursul urmăririi penale, în faza camerei preliminare invocând doar încălcarea dreptului la viaţa privată, excepţii care au fost soluţionate în mod definitiv prin încheierea de începere a judecării cauzei.
Se mai constatată cu privire la apărările formulate de inculpatul Mustaţă Stan că neconcordanţele constatate de acesta între procesele verbale de redare şi conţinutul înregistrărilor convorbirilor nu privesc aspecte importante care să fie de natură a modifica starea de fapt reţinută de instanţă cu privire la existenţa infracţiunilor şi comiterea acestora de către inculpaţi.
Cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, se reţine că valoarea socială protejată prin incriminarea acestei fapte este onestitatea funcţionarilor care nu trebuie să solicite sau să primească niciun beneficiu suplimentar pentru exercitarea funcţiei publice şi nici nu trebuie să vândă beneficiul statutului lor celor care sunt interesaţi de o anumită conduită a acestora.
Infracţiunea de luare de mită este o infracţiune de pericol astfel încât pentru a se consuma, este suficient ca activitatea fizică să se fi desfăşurat integral, executarea să fie completă, moment în care se produce şi urmarea pe care legea o are în vedere.
De asemenea, actele preparatorii şi tentativa, în cazul infracţiunii de luare de mită nu sunt posibile, acestea fiind asimilate faptului consumat, aşa cum rezultă din incriminarea faptei. În literatura juridică se apreciază că luarea de mită este o infracţiune instantanee, susceptibilă de consumare anticipată, deoarece simplul act al pretinderii, acceptării unei promisiuni, direct sau indirect, consumă infracţiunea.
Prin urmare, în cazul de faţă infracţiunea de luare de mită săvârşită de inculpatul Mustaţă Stan s-a consumat în momentul pretinderii folosului şi nu în acela în care acesta este primit, fiind suficientă simpla emitere a unei pretenţii, în mod serios, cu intenţia de primi sumele pretinse, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea dacă fapta a fost sau nu urmată de primirea banilor
solicitaţi, cu atât mai mult cu cât aceasta nu are obiect material deoarece banii sau foloasele constituie obiectul mitei iar nu obiectul infracţiunii. Obiectul mitei poate fi reprezentat şi de foloase care numai indirect îmbunătăţesc situaţia funcţionarului public.
În acelaşi sens, se reţine că existenţa infracţiunii de luare de mită nu este condiţionată de preexistenţa sau existenţa concomitentă a infracţiunii de dare de mită sau de cumpărare de influenţă, infracţiunile fiind autonome iar scopul ca element al laturii subiective, nu presupune realizarea lui pe linia laturii obiective a infracţiunii. Mai mult decât atât, în cazul în care scopul se realizează prin săvârşirea unei fapte ce întruneşte trăsăturile unei infracţiuni, aceasta nu este absorbită în luarea de mită, ci constituie o faptă penală distinctă, cele două infracţiuni aflându-se în concurs real.
Pretinderea poate avea loc direct sau indirect, prin intermediar, şi constă în formularea unei pretenţii, care este o acţiune unilaterală şi nu presupune ca cel căruia i se solicită bani sau foloasele să fi priceput, în mod efectiv cererea. Pentru existenţa laturii subiective a infracţiunii este suficient ca pretinderea să se facă în mod serios şi cu intenţia de a lua sume de bani în scopul incriminat de legea.
Se reţine că acţiunea de pretindere se poate realiza în orice mod: prin cuvinte, gesturi, scrisori sau prin orice alt mijloc de comunicare, indiferent de modalităţile exprimate mai sus, pretinderea se poate realiza fie printr-o solicitare expresă, fie printr-o atitudine lipsită de echivoc prin care funcţionarul lasă să se înţeleagă că îşi va îndeplini obligaţiile de serviciu în funcţie de primirea unor foloase necuvenite.
Urmarea imediată constă într-o ştirbire adusă prestigiului de care se bucură funcţionarul public, subiectul pasiv general fiind statul, ca titular al valorii sociale care este probitatea funcţionarilor din unităţile de stat, iar subiect pasiv secundar este instituţia în al cărei serviciu se găseşte funcţionarul care pretinde mită, în speţă aceasta fiind Curtea de Apel Bucureşti.
În ceea ce priveşte apărările formulate de inculpaţi, se mai reţine că infracţiunea de luare de mită subzistă şi în cazul în care faptele la care se referă textul de lege se săvârşesc în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcţionarului şi în situaţia în care actul nu constituie decât componenta unei activităţi finale, la care participă şi alţi funcţionari având atribuţiile legate de aceasta. Chiar dacă activitatea inculpatului Mustaţă Stan, în cazul în care acesta făcea parte din completul care urma să se pronunţe asupra cauzei împreună cu un alt judecător, nu echivala cu acordarea soluţiei, datorită faptului că pentru a-şi îndeplini propria obligaţie a pretins bani, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită.
Mai mult decât atât, inculpatul Mustaţă Stan, aflat în compunerea completului colegial C15A al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, avea posibilitatea de a dispune o soluţie de admitere a contestaţiei în anulare formulate de ..., cu consecinţa anulării executării pedepsei, prin hotărâre judecătorească definitivă. Acesta, deşi anterior îşi exprimase opinia profesională asupra problemei de drept de referinţă - aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii şi nu în mod global, cu referire la incidenţa prescripţiei răspunderii penale, în cadrul discuţiilor purtate cu inculpatul Moraru Ciprian, inculpatul Mustaţă Stan a trimis un mesaj de condiţionare a înfăptuirii dreptăţii de remiterea unei sume de bani. Mesajul transmis de inculpatul Mustaţă Stan a fost unul de natură să îl constrângă pe potenţialul mituitor, sugerând că indiferent de temeinicia contestaţiei în anulare formulate de ..., soluţia va fi una nefavorabilă, în cazul în care nu va remite suma de bani pretinsă.
Iniţial, în data de 07 aprilie 2014, pretinderea banilor a fost una implicită, potrivit conivenţei infracţionale a inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, aşa cum a fost relatată de inculpaţii Alexandru Florian şi Boraciu Ion şi cum a fost descrisă la I al prezentei hotărâri, pentru ca la 28 aprilie 2014, pretinderea să fie formulată explicit, dar cu caracter orientativ: „Cincizeci, patruzeci, treizeci”, „Sub treizeci dă-l în morţii mă-sii!”.
Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti de anulare a condamnării la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, a fost pusă în executare de inculpatul Mustaţă Stan, care, la adresa din Bucureşti, .. , după ce şi-a luat măsurile de precauţie necesare evitării unei eventuale depistări din partea organelor de urmărire penală (lăsarea telefoanelor mobile în altă încăpere şi deplasarea în grupul sanitar al locuinţei), i-a solicitat în mod explicit inculpatului Boraciu Ion să îl contacteze
pe avocatul condamnatului, în persoana martorei pentru a-i transmite că,
în pofida admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, pe fondul cauzei, va pronunţa o soluţie nefavorabilă contestatorului în cazul în care nu va primi o sumă de bani.
Apărarea inculpatului Mustaţă Stan, în sensul că activităţile întreprinse nu aveau potenţialul de a-şi produce efectele şi că au avut loc jocandi causa nu este pertinentă, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Fără a relua argumentele reţinute la punctul 1 din hotărâre cu privire la existenţa unui grup infracţional organizat, se constată că activitatea inculpaţilor s-a desfăşurat într-o perioadă mare de timp, respectiv octombrie 2013 - aprilie 2014, a avut continuitate şi s-a subordonat unor reguli respectate de membrii grupării infracţionale, conform ierarhiei statuate între aceştia. Activităţile întreprinse de intermediarii infracţiunilor de corupţie iniţiate de inculpatul Mustaţă Stan au avut potenţialul de a produce efectele periculoase pentru valorile sociale ocrotite prin incriminarea acestor fapte, interacţionând cu potenţiali mituitori şi cumpărători de influenţă, cărora le-au prezentat „capacitatea” de a influenţa cursul justiţiei, cercetările penale relevând situaţii în care inculpaţii au şi împărţit folosul rezultat din activitatea infracţională (în data de 12 noiembrie 2013 inculpaţii Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au împărţit suma de 200.000 lei presupus a fi rezultată din săvârşirea unei infracţiune de corupţie).
În circumstanţele concrete ale faptei analizate, inculpatul Mustaţă Stan a pus în executare intenţia de a lua mită, iar modul în care a conceput această executare a produs consecinţele periculoase pentru valoarea ocrotită prin incriminarea acestei infracţiuni de corupţie. Având în vedere oferta concretă - o hotărâre judecătorească definitivă de anulare a pedepsei definitive de 3 ani şi 6 luni închisoare, iniţiată de magistratul aflat în compunerea completului învestit să judece dosarul nr. 1557/2/2014, cu
indicarea intermediarului potenţialului mituitor (avocatul .....), precum şi
solicitarea adresată inculpatului Boraciu Ion, de către inculpatul Mustaţă Stan, aflat în vârful ierarhiei grupării infracţionale din care făcea parte, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii sumelor de bani de către inculpatul Mustaţă Stan, moment în care a fost realizată în integralitate latura obiectivă a infracţiunii şi s-a produs urmarea imediată constând într-o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită de incriminarea acestei infracţiuni.
Hotărârea inculpaţilor de a duce la bun sfârşit rezoluţiile infracţionale luate rezultă şi din conversaţiile avute de aceştia din care reiese că inculpatul Alexandru Florian efectuase demersuri concrete pentru a contacta părţile din dosare fără niciun rezultat însă. În acest sens se reţine convorbirea din data de 04 martie 2014, (proces-verbal de redare şi planşe foto filele 9-28 volumul 3 dup) din care rezultă că inculpatul Boraciu Ion s-a întâlnit la biroul său,
situat în Bucureşti, ......, cu inculpaţii Curea Mariana, Mustaţă Stan şi
Alexandru Florian. Cu această ocazie, Mustaţă Stan şi-a exprimat opinia cu privire la condamnările din „dosarul fotbaliştilor”, în sensul că pedepsele au fost dure, cu atât mai mult cu cât au achitat prejudiciul din dosar: „Bă! Eu ţie ce ţi-am spus bă, că e demenţă! N.! Ce ţi-am spus eu ţie, mă, că e demenţă! Şi cu P.. Au plătit banii, bă, dacă au plătit banii, dă-i mă cu suspendare dă-l în ...[înjură]... de om! Hai, mă, ce dracu, e şi el o valoare, mă!” La un moment dat, inculpatul Mustaţă Stan i-a prezentat inculpatului Alexandru Florian nişte înscrisuri, iar persoana ultim menţionată şi-a notat ceva de pe acele înscrisuri, ocazie cu care ambii au fost atenţionaţi de inculpatul Boraciu Ion să nu mai noteze şi „să nu mai umble pe străzi”, această din urmă expresie având sensul că inculpatul Alexandru Florian, se deplasa la domiciliile diverselor persoane din dosarele penale, pentru a-i determina să dea mită, în schimbul obţinerii unor soluţii favorabile: „Păi, da. A! Întinde coarda tu. Ăla nu e sănătos, mă. Ăsta scrie ca prostu' ...[neinteligibil]... Nu face mă nimeni
scrisu'! Bă, băiatule! Ascultă la frăţioru'! Termină cu chestiile astea! Ascultă la N. aici! Termină! Numai când te văd ...[neinteligibil]... Bă! Ce e, dacă nu, nu stai cuminte! Mănânc c...t! Ce dracu? Nu mai scrieţi în ...[neinteligibil]... nu găsesc! Sunteţi dobitoci!?”. Inculpatul Alexandru Florian i-a explicat inculpatului BORACIU Ion că ceea ce-şi notează nu presupune deplasarea „pe străzi”: „Nu, mă, nu, mă, nu! Pe nicio stradă. Să mor eu dacă e pe străzi. Nu e nicio...”, însă în continuare persoana ultim menţionată şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest mod de abordare a justiţiabililor: „Du-te ... [foloseşte un cuvânt obscen]... cu mişuneala ta acolo! Îţi spun eu, că simt eu! Simt! Nu e bine! E, da! Bat la poarta ...[neinteligibil]...! Dacă puteaţi să faceţi... dacă nu te-ai chinuit de cinci luni facem un drac. Ce dracu, mă, asta vorbesc. Ai ţinut-o acolo ...[neinteligibil]... pe stradă? Pleacă, mă, de pe stradă! Eu ţi-am... asta-i ultima dată. Nu vreau aci asta. Nu e bine! Bă, tu ascultă la frăţiorul tău! Dacă tu ai cap şi eşti om în toată firea...”.
În acelaşi sens se reţine şi conversaţia din data de 27 februarie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto, filele 256-280, volumul 2), din care rezultă că inculpatul Boraciu Ion a criticat activitatea infracţională iniţiată de Mustaţă Stan, sub aspectul modalităţii în care acesta a înţeles să se
desfăşoare racolarea potenţialilor mituitori, prin contactarea acestora la domiciliu., din care rezultă că în contextul în care avea asupra sa hârtiile pe care erau notate datele de identificare a mai multor dosare penale cu termen de judecată la 18 aprilie 2014, inclusiv adresele subiecţilor procesuali, inculpatul Mustaţă Stan le-a solicitat interlocutorilor săi, potrivit conivenţei infracţionale evidenţiate la punctul I al hotărârii, să contacteze potenţialii mituitori, printre care şi pe inculpatul L.I., ocazie cu care urma să-i transmită „oferta” judecătorului cazului său, în schimbul unei sume de bani. În contextul în care inculpatul Alexandru Florian a afirmat că s-a deplasat la domiciliul unui potenţial mituitor, a cărui identitate nu a putut fi stabilită în contextul convorbirii.........
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea apreciază că apărările formulate de inculpaţi sunt nefondate şi că vinovăţia inculpaţilor Mustaţă Stan şi Boraciu Ion, în săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi respectiv complicitate la luare de mită, este pe deplin dovedită.
III. 2. Infracţiunea de luare de mită comisă de Mustaţă Stan, cu complicitatea inculpatului Alexandru Florian, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală a dosarului privind pe inculpatul Burdoază Alexandru Nicolae.
În data de 11.04.2014, inculpatul Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, aflat în compunerea
completului C2-Co-CP, învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins,
prin intermediul inculpatului Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii
de punere în libertate a inculpatului ......, prin admiterea contestaţiei
formulate de inculpat împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26.03.2014 princ are s-a respins cererii de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Această situaţie de fapt a rezultat din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, redate conform proceselor verbale şi planşelor foto depuse la dosar, cu declaraţiile
inculpaţilor Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorilor fotocopiile
actelor din dosarul nr şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto (filele 127 - 144, volumul 4 dup) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate,
când în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, ......... sectorul 2,
inculpatul Mustaţă Stan i-a solicitat inculpatei Curea Mariana să - i înmâneze un set de acte şi aceasta a dat curs solicitării. Din înregistrarea audio-video a reieşit că Mustaţă Stan a studiat actele primite de la inculpata Curea Mariana, după care, împreună cu Alexandru Florian, s-a deplasat în baia locuinţei, timp în care inculpata Curea Mariana a rămas în camera de zi. La un moment dat, inculpatul Alexandru Florian a revenit în camera de zi, pentru a cere un pix de la inculpată.
Fiind audiat, martorul B.A.N. a declarat, declaraţie menţinută în cursul cercetării judecătoreşti (filele 56 - 59, volumul 5 dup, vol. 3 f. 276) că nu a fost contactat de nicio persoană, pentru a da bani sau alte foloase în schimbul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate din starea de arest
preventiv. La adresa de domiciliu, locuieşte mătuşa sa, ...., de la care a
aflat că nu a fost contactată de nicio persoană, în sensul coruperii judecătorilor pentru obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile. Martorul a relatat că este arestat preventiv din luna mai 2013 şi, în această perioadă de timp, a solicitat în mai multe rânduri punerea sa în libertate, cererile fiindu-i respinse de Tribunalul Bucureşti. Împotriva acestor hotărâri a exercitat căile de atac prevăzute de lege şi, cel puţin de două ori, controlul hotărârilor judecătoreşti criticate a fost exercitat de inculpatul Mustaţă Stan de la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală. În data de 17 februarie 2014, martorul l-a angajat pe avocatul B.V., în calitate de apărător ales în dosarul penal în care era arestat preventiv.
Martora M.B. a confirmat, declaraţie menţinută cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătoreşti (filele 135-137, volumul 5 dup, vol. 2 f. 282 dos.inst.) că locuieşte în Bucureşti, .... şi că nu a fost contactată de nicio persoană, pentru a da bani sau alte foloase în schimbul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate din starea de arest preventiv a rudei sale, B. N.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr (filele 109117, volumul 9), în care .... a avut calitatea de contestator inculpat, având ca obiect o cerere de înlocuire a măsurii preventive (art. 242 NCPP), precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (filele 1-313, volumul 6 dup).
De asemenea, au fost ataşate, în fotocopie, documentele relevante
(filele 1-19, volumul 7 dup) din dosarul nr , privind cererea de înlocuire a
arestării preventive, cu măsura preventivă a controlului judiciar, formulată de
, în care se regăseşte împuternicirea avocaţială a avocatului ..... care
corespunde descrierii făcute de inculpatul Mustaţă Stan, în cuprinsul discuţiei purtate cu Alexandru Florian, în sensul că este un avocat cunoscut, care l-a
apărat pe inculpatul Inculpatul a fost arestat preventiv la 17.05.2013,
în dosarul nr. 380/D/P/2013 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi terorism - Structura centrală, fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. (2) din Codul penal, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din Codul penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a) din Codul penal.
Din declaraţia inculpatului Alexandru Florian dată în cursul urmăririi penale (filele 211-215, 225 - 226, volumul 1 dup) rezultă că în ultimele luni inculpatul Mustaţă Stan obişnuia să le solicite - inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian - să contacteze anumiţi subiecţi procesuali din dosarele pe care le judeca, după ce, în prealabil, le dicta datele personale ale acestora, de pe nişte liste pe care le avea asupra sa. În astfel de situaţii, Mustaţă Stan s-a interesat dacă inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian cunoşteau acele părţi din dosar, pentru a le contacta şi a le oferi posibilitatea de a obţine hotărâri judecătoreşti favorabile. La solicitarea inculpatului Mustaţă Stan, inculpatul Alexandru Florian îşi nota numele şi adresa părţilor din dosarele penale pe care trebuia să le contacteze. În schimbul acestor hotărâri judecătoreşti, conivenţa infracţională impunea beneficiarilor intervenţiilor să plătească unele sume de bani (să îi „cinstească”). Cuantumul sumelor de bani pe care inculpatul Alexandru Florian trebuia se le pretindă nu era precizat de inculpatul Mustaţă Stan, însă, potrivit înţelegerii acestora, banii obţinuţi urmau să fie împărţiţi între cei trei inculpaţi.
Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul Alexandru Florian, după ce a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, fără nicio justificare pertinentă şi le-a nuanţat (vol. 3 f. 15 - 17 dos inst) susţinerile sale fiind alocuri lipsite de logică şi combătute de celelalte probe de la dosarul cauzei, astfel încât, având în vedere ansamblul probatoriu Curtea va înlătura declaraţia dată de acesta în cursul cercetării judecătoreşti, în măsura în care contravine celorlalte probe, ca fiind vădit nesinceră.
La rândul său, inculpatul Boraciu Ion a declarat la urmărire penală (filele 163-172, 185-187, volumul 1) că nu a reţinut numele „B.A.N.”, dar este posibil să se fi discutat despre această persoană, în condiţiile în care era vorba de mai multe dosare penale în care Mustaţă Stan afirma că avea posibilitatea să pronunţe soluţii favorabile.
Reţinând argumentele expuse la punctul 2. III.1 cu privire la condiţiile de existenţă ale infracţiunii de luare de mită şi motivele pentru care apărările formulate de inculpaţi sunt în mod evident nefondate, Curtea reţine că inculpatul Mustaţă Stan, aflat în compunerea completului unic - C2-Co-CP, al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, avea posibilitatea de a dispune o soluţie de admitere a contestaţiei declarate de B.A.N., cu consecinţa punerii în libertate din stare de arest preventiv a inculpatului ultim menţionat, prin hotărâre judecătorească definitivă. Deşi anterior mai analizase starea de arest preventiv a inculpatului menţionat, intenţia inculpatului Mustaţă Stan de a pronunţa o soluţie de punere în libertate a acestuia a fost determinată de apariţia la dosarul cauzei a unui apărător ales care avea reputaţia unui avocat care nu poate fi angajat decât prin achitarea unor onorarii mari. Potrivit propriilor afirmaţii, Mustaţă Stan a urmat un raţionament simplu, şi anume că dacă inculpatul B.A.N. avea bani să angajeze un astfel de avocat, putea să „plătească” şi suma de bani necesară „obţinerii” unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate din starea de arest preventiv.
Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate a inculpatului B.A.N., a fost pusă în executare de inculpatul Mustaţă Stan, care, aflând, cu ajutorul inculpatei Curea Mariana, datele personale ale potenţialului mituitor din dosarul penal
nr. ... , în timp ce se afla la adresa din Bucureşti, şi, după ce şi-a luat
măsurile de precauţie necesare evitării unei eventuale depistări din partea organelor de urmărire penală (lăsarea telefoanelor mobile în altă încăpere şi deplasarea în grupul sanitar al locuinţei), i-a solicitat în mod explicit inculpatului Alexandru Florian să noteze toate informaţiile legate de numele, prenumele şi adresa beneficiarului hotărârii judecătoreşti, să se deplaseze la locuinţa respectivă şi să îi solicite o sumă de bani, în schimbul unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate („Îl pun liber”, „.Sub control judiciar”).
Pretinderea banilor a fost una implicită, care a rezultat din analiza
situaţiei financiare a inculpatului .... („ăla gras, al lui ......, ăla e avocatul.
Păi, dacă ăsta a avut bani să-i dea lu’ ăla bani”), dar şi din conivenţa infracţională a inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, aşa cum a fost relatată de inculpaţii Alexandru Florian şi Boraciu Ion şi cum a fost descrisă la punctul 1 al prezentei hotărâri.
Apărarea inculpatului MUSTAŢĂ Stan, în sensul că activităţile întreprinse nu aveau potenţialul de a-şi produce efectele şi că au avut loc jocandi causa nu este pertinentă, pentru considerentele care au fost expuse la punctul 2. III.1. şi care îşi găsesc aplicabilitatea şi cu privire la această infracţiune.
Se reţine că în circumstanţele concrete ale faptei analizate, inculpatul MUSTAŢĂ Stan a pus în executare intenţia de a lua mită, iar modul în care a conceput această executare a produs consecinţele periculoase pentru valoarea ocrotită prin incriminarea acestei infracţiuni de corupţie. Având în vedere oferta concretă - o hotărâre judecătorească definitivă de punere în
libertate din starea de arest preventiv a inculpatului , iniţiată de magistratul
aflat în compunerea completului unic învestit să judece dosarul nr , cu
datele de contact ale destinatarului (nume, prenume şi adresă completă), precum şi solicitarea adresată inculpatului Alexandru Florian, de către inculpatul Mustaţă Stan, aflat în vârful ierarhiei grupării infracţionale din care făcea parte, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii sumelor de bani, urmarea imediată producându-se în integralitate.
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea apreciază că apărările formulate de inculpaţii Mustaţă Stan şi Alexandru Florian sunt nefondate şi că
i ? ? » i
vinovăţia acestora cu privire la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi
? i » ? i
respectiv complicitate la luare de mită este pe deplin dovedită.
111.3. Infracţiunea de luare de mită comisă de Mustaţă Stan, cu complicitatea inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală a dosarului privind pe condamnatul.........
În perioada 15-16.04.2014, Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului
C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul
inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii
favorabilă condamnatului ....., cu prilejul judecării contestaţiei formulate
împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28.02.2014 de Tribunalul Ilfov având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile, conform sesizării formulate de comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2012.
Această situaţie de fapt rezultă din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, redate conform proceselor verbale şi planşelor foto depuse la dosar, cu declaraţiile
inculpaţilor Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorului ....., fotocopiile
actelor din dosarul nr şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
Astfel, în ziua de 15 aprilie 2014 (proces-verbal de redare filele 192-199 volumul 4 dup) aflându-se în grupul sanitar al imobilului situat în Bucureşti,
, inculpaţii Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au discutat
despre dosarul nr , privind pe În contextul în care examinau hârtiile
aduse de inculpatul Mustaţă Stan, care a şi iniţiat subiectul: „. ştii cum,
sesizare d-aia!?”, Boraciu Ion a susţinut că îl cunoştea pe condamnatul .....
iar Alexandru Florian, la rândul său, şi-a manifestat disponibilitatea: „Şi R.R., şi eu îl ştiu p-ăsta!”, „P-ăsta-l ştiu”. Inculpatul Mustaţă Stan şi-a amintit că era vorba despre un dosar penal în care cererea de aplicare a legii mai favorabile a fost admisă de către instanţa de fond („Da. Înseamnă că i-a admis la fond. I-a mai redus”, „E definitivă, e sesizarea, de-aia de re., de rejudecare, de micşorare a pedepsei”), precum şi faptul că persoana condamnată era din neam de lăutari: „Nu-i din ăia. Lăutarii ăia mai.”, remarca vizând posibilităţile financiare ale potenţialului mituitor, prilej cu care Alexandru Florian a comentat: „Ce sunt, ciorile alea? Da, da, da!”, „Ăia cu care au fost arestaţi .[neinteligibil].”. În continuare, Boraciu Ion şi-a notat datele de
interes ale speţei iar inculpatul Mustaţă Stan a confirmat că „Ba, da, de
la Ilfov e!”, indicându-le interlocutorilor să contacteze potenţialul beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti favorabile: „P-ăsta dacă-l găseşti. Da’ mi-a. Azi mi-a dat Mariana planificarea la trei”.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto (filele 200 - 211, volumul 4 dup) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate, când în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, .., inculpatul Mustaţă
Stan împreună cu Boraciu Ion şi Alexandru Florian, s-au deplasat în baia locuinţei, timp în care inculpata Curea Mariana a rămas în camera de zi.
Fiind audiat, martorul R.P. (filele 101-104, volumul 5 dup) a negat faptul că ar fi fost contactat în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea judecătorilor. La adresa sa de domiciliu, din
Bucureşti, ......., locuiesc rudele sale -......., care i-au relatat martorului că
nu au fost abordate de nicio persoană, care să le pretindă bani sau alte foloase în schimbul obţinerii unei soluţii favorabile în dosarul penal nr........
Din verificările efectuate a rezultat că R. P., domiciliat în Bucureşti, ,
a fost condamnat definitiv pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi pentru instigare la infracţiunea de dare de mită. Prin sentinţa penală nr. 477/01.06.2012 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I-a penală, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, hotărârea fiind desfiinţată în căile de atac, astfel încât prin decizia penală nr. 2283/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, pedeapsa a fost micşorată la 3 ani închisoare.
În urma unei sesizări formulate de comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2012, prin sentinţa nr. 145/28.02.2014, Tribunalul Ilfov - Secţia Penală a admis contestaţia la executare prin sentinţa penală nr. 145/28.02.2014, pedeapsa fiind redusă la 2 ani şi 6 luni închisoare. Împotriva acestei hotărâri, parchetul a formulat contestaţie, cauza fiind repartizată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, la completul C15LPF, în compunerea unică a inculpatului Mustaţă Stan.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor
existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr (filele 76-88,
volumul 9 dup), în care Comisia de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile, constituită în baza H.G. nr. 836/2013 în cadrul Penitenciarului Jilava, a solicitat reducerea pedepsei condamnatului ..., de la 3 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani, 6 luni şi 20 zile de închisoare.
De asemenea, au fost ataşate, în fotocopie, listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală (filele 1-313, volumul 6 dup), precum şi documentele
relevante (filele 214-224, volumul 9 dup) din dosarul nr Se reţine că în
dosarul cauzei ultim menţionate, adresa de domiciliu a condamnatului se
regăseşte într-un singur document, respectiv în mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 820/28.06.2013. Prin decizia penală nr. 237/C/09.05.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală a fost admisă contestaţia formulată de Parchet împotriva sentinţei penale nr. 145 din 28.02.2014, pe care a desfiinţat-o şi, rejudecând în fond, a respins ca nefondată sesizarea formulată de Comisia constituită în baza H.G. nr. 836/2013.
Din declaraţia inculpatului Alexandru Florian (filele 216-220, 230-221, volumul 1 dup) a reieşit că, în ultimele luni, inculpatul Mustaţă Stan obişnuia să le solicite - inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian - să contacteze anumiţi subiecţi procesuali din dosarele pe le judeca, după ce, în prealabil, le dicta datele personale ale acestora, de pe nişte liste pe care le avea asupra sa. În astfel de situaţii, Mustaţă Stan s-a interesat dacă inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian cunoşteau acele părţi din dosar, pentru a le contacta şi a le oferi posibilitatea de a obţine hotărâri judecătoreşti favorabile. La solicitarea inculpatului Mustaţă Stan, inculpatul Alexandru Florian îşi nota numele şi adresa părţilor din dosarele penale pe care trebuia să le contacteze. În schimbul acestor hotărâri judecătoreşti, conivenţa infracţională impunea beneficiarilor intervenţiilor plata unor sume de bani (să îi „cinstească”). Cuantumul sumelor de bani pe care inculpatul Alexandru Florian trebuia se le pretindă nu era precizat de inculpatul Mustaţă Stan, însă, potrivit înţelegerii prealabile, banii obţinuţi urmau să fie împărţiţi între cei trei inculpaţi.
Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul Alexandru Florian, după ce a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, fără nicio justificare pertinentă şi le-a nuanţat (vol. 3 f. 15 - 17 dos inst) astfel încât, având în vedere argumentele reţinute la punctul 2.III.2 al prezentei hotărâri Curtea va înlătura declaraţia dată de acesta în cursul cercetării judecătoreşti, în măsura în care contravine celorlalte probe, ca fiind vădit nesinceră.
La rândul său, în cursul urmăririi penale inculpatul Boraciu Ion a declarat (filele 163 - 172, 185 - 187, volumul 1 dup) că, în contextul în care a discutat despre mai multe dosare penale cu privire la care Mustaţă Stan afirma că avea posibilitatea să pronunţe soluţii favorabile, la un moment dat, a fost vorba despre un dosar privind nişte ţigani lăutari. Inculpatul a susţinut că nu îi cunoştea pe aceştia dar a înţeles că Alexandru Florian era cel care avea informaţii în acest sens. Inculpatul a declarat că nu a reţinut ce a afirmat inculpatul Mustaţă Stan privitor la acest dosar penal.
Aşa cum s-a arătat la poziţia nr. 2.III.1 din prezenta hotărâre, audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a revenit, fără o justificare pertinentă asupra celor declarate la urmărire penală, iar pentru motivele reţinute anterior, Curtea a dispus înlăturarea declaraţiilor date în cursul cercetării judecătoreşti ca fiind vădit nesincere şi făcute pro causa, în măsura în care acestea sunt contrazise de celelalte probe de la dosarul cauzei.
Reţinând argumentele expuse la punctul 2.III.1 cu privire la condiţiile de existenţă ale infracţiunii de luare de mită şi motivele pentru care apărările formulate de inculpaţi sunt în mod evident nefondate, Curtea reţine că inculpatul Mustaţă Stan, aflat în compunerea completului unic C15LPF, al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, avea posibilitatea de a dispune o soluţie de respingere a contestaţiei declarate împotriva sentinţei penale nr.
145/28.02.2014 a Tribunalului Ilfov, cu consecinţa reducerii pedepsei definitive a condamnatului .. Intenţia inculpatului Mustaţă Stan de a pronunţa o soluţie favorabilă condamnatului a fost determinată de presupunerea că acesta ar avea posibilităţi financiare („Păi, ăla are posibilitate, e spălat ţiganu’!”), care i-ar fi permis să „plătească” şi suma de bani necesară „obţinerii” unei hotărâri judecătoreşti.
Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile condamnatului .. , a fost pusă în executare de inculpatul Mustaţă Stan, care, aflând, cu ajutorul inculpatei Curea Mariana, datele personale ale potenţialului mituitor existente numai la fila 4 a dosarului
penal nr , în timp ce se afla la adresa din Bucureşti, , şi, după ce şi-a
luat măsurile de precauţie necesare evitării unei eventuale depistări din partea organelor de urmărire penală (lăsarea telefoanelor mobile în altă încăpere şi deplasarea în grupul sanitar al locuinţei), le-a solicitat în mod explicit inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion să noteze toate informaţiile legate de numele, prenumele şi adresa beneficiarului hotărârii judecătoreşti, să se deplaseze la locuinţa respectivă şi să îi solicite o sumă de bani, în schimbul unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate („Păi, ce dracului! Îi spui: «Îţi respingem apelul. contestaţia Parchetului şi rămâi cu. »”).
Pretinderea banilor a fost una implicită, care a rezultat din analiza situaţiei financiare a condamnatului .. , dar şi din conivenţa infracţională a inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, aşa cum a fost relatată de inculpaţii Alexandru Florian şi Boraciu Ion şi cum a fost descrisă la punctul 1 al prezentei hotărâri.
Apărarea inculpatului Mustaţă Stan, în sensul că activităţile întreprinse nu aveau potenţialul de a-şi produce efectele şi că au avut loc jocandi causa nu este pertinentă, pentru considerentele care au fost expuse la punctul
2.III.1. şi care îşi găsesc aplicabilitatea şi cu privire la această infracţiune.
Se reţine că în circumstanţele concrete ale faptei analizate, inculpatul Mustaţă Stan a pus în executare intenţia de a lua mită, iar modul în care a conceput această executare a produs consecinţele periculoase pentru valoarea ocrotită prin incriminarea acestei infracţiuni de corupţie. Având în vedere oferta concretă - o hotărâre judecătorească definitivă favorabilă de
reducere a pedepsei aplicate condamnatului , iniţiată de magistratul aflat
în compunerea completului unic învestit să judece dosarul nr. 374/93/2014, cu datele de contact ale destinatarului (nume, prenume şi adresă completă), precum şi solicitarea adresată inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, de către inculpatul Mustaţă Stan, aflat în vârful ierarhiei grupării infracţionale din care făcea parte, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii sumelor de bani, urmarea imediată producându-se în integralitate şi constând într-o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită de incriminarea acestei infracţiuni.
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea apreciază ca fiind pe deplin dovedită vinovăţia inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion în săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi respectiv complicitate la luare de mită, şi că apărările formulate de aceştia sunt nefondate.
111.4. Infracţiunea de luare de mită, comisă de Mustaţă Stan, cu ajutorul inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală a dosarului privind pe condamnatului C. C..
În data de 16.04.2014 inculpatul Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea
completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin
intermediul inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului C.C. în cauza având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile.
Această stare de fapt a rezultat din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental redate conform proceselor verbale şi planşelor foto ataşate la dosar, cu declaraţiile inculpaţilor Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorilor C.C. şi Z. F., cu fotocopiile actelor din dosarul nr şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
În convorbirea purtată în mediul ambiental la 16 aprilie 2004 (proces-verbal de redare filele 212-221 volumul 4 dup), în contextul în care avea asupra sa hârtiile pe care erau notate datele de identificare a mai multor dosare penale cu termen de judecată la 18 aprilie 2014, inclusiv adresele subiecţilor procesuali, inculpatul Mustaţă Stan le-a solicitat interlocutorilor săi să contacteze potenţialii mituitori, printre care şi pe condamnatul C.C.. Inculpatul Boraciu Ion s-a interesat: „Şi ăsta cine e?”, „În ce sector stă?”. Răspunsul inculpatului Mustaţă Stan nu a trezit interesul inculpatului Boraciu Ion, sugerând că problema ar trebui să fie rezolvată de inculpatul Alexandru Florian, care locuia în acelaşi cartier cu potenţialul mituitor („E în cartier la tine”), şi care a fost de acord: „Sector 5! Stai că mă duc să le notez”. Ulterior, inculpatul Alexandru Florian a reluat discuţia: „Ăsta unde e? nea C.?”, iar inculpatul Mustaţă Stan a dictat din nou adresa contestatorului C.C.: „Strada număru’ .., apartament ...... Inculpatul Mustaţă Stan i-a solicitat inculpatului Alexandru Florian să îi transmită condamnatului C.C. „oferta” sa, în schimbul unei sume de bani: „Şi.şi-i mai reduc. Că la ăsta e şase ani. I-a admis la fond, dar de la şase la cinci. Îi reduc la trei.”, „ La cât vrea el. Da? Sunt singur aicea, îţi dai seama că .[neinteligibil].”.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto (filele 200 - 211 volumul 4 dup) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate, când în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, .... inculpatul Mustaţă Stan, împreună cu Boraciu Ion şi Alexandru Florian, s-a deplasat în baia locuinţei, timp în care inculpata Curea Mariana a rămas în camera de zi.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti martorul C.C. (filele 60 - 63, volumul 5 dup, vol. 3 f. 171 dos inst.) a negat faptul că ar fi fost contactat în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea judecătorilor. La adresa sa de domiciliu, din Bucureşti, .. locuiesc rudele sale .. care i-au relatat martorului că nu au fost abordate de nicio persoană, care să le pretindă bani sau alte foloase în schimbul obţinerii unei soluţii favorabile în dosarul penal nr.....
Martora Z.F. a confirmat şi în faţa instanţei (filele 34-37, volumul 5 dup, vol. 3 f. 19 dos. inst.) că locuieşte în Bucureşti, şi că nu a fost contactată de nicio persoană, pentru a da bani sau alte foloase în schimbul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile soţului său, C.C..
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr (filele 89-91, volumul 9 dup), având ca obiect intervenirea unei legi penale noi, în care C.C. are calitate de contestator condamnat, precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală (filele 1- 313, volumul 6 dup).
De asemenea, au fost ataşate, în fotocopie, documentele relevante
(filele 118 - 170, volumul 9 dup) din dosarul nr , privind cererea de
aplicare a legii penale mai favorabile formulată de C.C.. Se reţine că în dosarul cauzei ultim menţionate, adresa de domiciliu a condamnatului C.C. se regăseşte într-un singur document, respectiv în mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 214/17.10.2012. Prin sentinţa penală nr. 182/28.03.2012 a Tribunalului Galaţi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3288/16.10.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, C.C. a fost condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi la 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată - 140 acte materiale, pedepsele fiind contopite cu un spor de 1 an închisoare, rezultând o pedeapsă de 11 ani închisoare. Ulterior, la 25.02.2014, condamnatul C.C. a formulat contestaţie la executare, care a fost admisă, în parte, de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, prin sentinţa penală nr. 1025/01.04.2014, constatând incidenţa legii penale mai favorabile numai în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, cu consecinţa reducerii pedepsei de 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare; în final, constatând că petentul are de executat pedeapsa de 10 ani închisoare, Tribunalul Bucureşti a menţinut pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare. Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti, C.C. a formulat contestaţie, care a fost judecată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, de completul unic al inculpatului Mustaţă Stan. Astfel, la termenul din 18 aprilie 2014, s-a acordat cuvântul în dezbaterea contestaţiei formulate şi s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de 30 aprilie 2014.
Din declaraţia inculpatului Alexandru Florian (filele 211-215, 225-226, volumul 1 dup) a reieşit că, în ultimele luni, inculpatul Mustaţă Stan obişnuia să le solicite - inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian - să contacteze anumiţi subiecţi procesuali din dosarele pe le judeca, după ce, în prealabil, le dicta datele personale ale acestora, de pe nişte liste pe care le avea asupra sa. În astfel de situaţii, Mustaţă Stan s-a interesat dacă inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian cunoşteau acele părţi din dosar, pentru a le contacta şi a le oferi posibilitatea de a obţine hotărâri judecătoreşti favorabile. La solicitarea inculpatului Mustaţă Stan, inculpatul Alexandru Florian îşi nota numele şi adresa părţilor din dosarele penale pe care trebuia să le contacteze. În schimbul acestor hotărâri judecătoreşti, conivenţa infracţională impunea beneficiarilor intervenţiilor plata unor sume de bani (să îi „cinstească”). Cuantumul sumelor de bani pe care inculpatul Alexandru Florian trebuia se le pretindă nu era precizat de inculpatul Mustaţă Stan, însă, potrivit înţelegerii prealabile, banii obţinuţi urmau să fie împărţiţi între cei trei inculpaţi.
Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul Alexandru Florian, după ce a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, fără nicio justificare pertinentă şi le-a nuanţat (vol. 3 f. 15 - 17 dos inst) astfel încât, având în vedere argumentele reţinute la punctul 2.III.2 al prezentei hotărâri Curtea va înlătura declaraţia dată de acesta în cursul cercetării judecătoreşti, în măsura în care contravine celorlalte probe, ca fiind vădit nesinceră.
La rândul său, inculpatul Boraciu Ion a declarat la urmărire penală (filele 163-172, 185-187, volumul 1 dup) că a discutat despre mai multe dosare penale cu Alexandru Florian şi Mustaţă Stan, prilej cu care acesta din urmă a afirmat că avea posibilitatea să pronunţe soluţii favorabile.
Aşa cum s-a arătat la poziţia nr. 2.III.1 din prezenta hotărâre, audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a revenit, fără o justificare pertinentă asupra celor declarate la urmărire penală, iar pentru motivele reţinute anterior, Curtea a dispus înlăturarea declaraţiilor date în cursul cercetării judecătoreşti ca fiind vădit nesincere şi făcute pro causa, în măsura în care acestea sunt contrazise de celelalte probe de la dosarul cauzei.
Reţinând argumentele expuse la punctul 2.III.1 cu privire la condiţiile de existenţă ale infracţiunii de luare de mită şi motivele pentru care apărările formulate de inculpaţii Mustaţă Stan şi Alexandru Florian sunt în mod evident nefondate, Curtea reţine că inculpatul Mustaţă Stan, aflat în compunerea completului unic C15LPF, al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, avea posibilitatea de a dispune o soluţie de respingere a contestaţiei declarate împotriva sentinţei penale nr. 1025/01.04.2014 a Tribunalului Bucureşti, cu consecinţa reducerii pedepsei definitive a condamnatului C.C.. Intenţia inculpatului Mustaţă Stan de a pronunţa o soluţie favorabilă condamnatului a fost determinată de presupunerea că acesta ar avea posibilităţi financiare, care i-ar fi permis să „plătească” şi suma de bani necesară „obţinerii” unei hotărâri judecătoreşti.
Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile condamnatului C.C., a fost pusă în executare de inculpatul Mustaţă Stan, care aflând cu ajutorul inculpatei Curea Mariana, datele personale ale potenţialului mituitor existente numai în M.E.P.I. nr. 214/17.12.2012 a dosarului penal nr. ..., în timp ce se afla la adresa din Bucureşti, .. şi, după ce şi-a luat măsurile de precauţie necesare evitării unei eventuale depistări din partea organelor de urmărire penală (lăsarea telefoanelor mobile în altă încăpere şi deplasarea în grupul sanitar al locuinţei), le-a solicitat în mod explicit inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion să noteze toate informaţiile legate de numele, prenumele şi adresa beneficiarului hotărârii judecătoreşti, să se deplaseze la locuinţa respectivă şi să îi solicite o sumă de bani, în schimbul unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate „Şi.şi-i mai reduc. Că la ăsta e şase ani. I-a admis la fond, dar de la şase la cinci. Îi reduc la trei.”, „La cât vrea el. Da? Sunt singur aicea, îţi dai seama că .[neinteligibil].”).
Deşi, în final, s-a stabilit ca inculpatul Alexandru Florian să se deplaseze la domiciliul condamnatului C.C., această decizie a fost luată prin acordul celor trei inculpaţi, fiind determinată de proximitatea adresei condamnatului în raport cu locuinţa celui prim menţionat („E în cartier la tine”), contribuţia inculpatului Boraciu Ion la desfăşurarea activităţii infracţionale fiind circumscrisă formei de participaţie a complicităţii, conform art. 48 din Codul penal. Inculpatul Boraciu Ion a sprijinit logistic activitatea infracţională şi a participat efectiv la conceperea planului infracţional şi la punerea în executare a rezoluţiei infracţionale.
Pretinderea banilor a fost una implicită, aceasta rezultând din conivenţa infracţională a inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, aşa cum a fost relatată de inculpaţii Alexandru Florian şi Boraciu Ion şi cum a fost descrisă la punctul 1 al prezentei hotărâri.
Apărarea inculpatului Mustaţă Stan, în sensul că activităţile întreprinse nu aveau potenţialul de a-şi produce efectele şi că au avut loc jocandi causa nu este pertinentă, pentru considerentele care au fost expuse la punctul
2.III.1. şi care îşi găsesc aplicabilitatea şi cu privire la această infracţiune.
Se reţine că în circumstanţele concrete ale faptei analizate, inculpatul Mustaţă Stan a pus în executare intenţia de a lua mită, iar modul în care a conceput această executare a produs consecinţele periculoase pentru valoarea ocrotită prin incriminarea acestei infracţiuni de corupţie. Având în vedere oferta concretă - o hotărâre judecătorească definitivă favorabilă condamnatului C.C., de menţinere a soluţiei prin care i-a fost redusă pedeapsa închisorii, iniţiată de magistratul aflat în compunerea completului
unic învestit să judece dosarul nr , cu datele de contact ale destinatarului
(nume, prenume şi adresă completă), precum şi solicitarea adresată inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, de către inculpatul Mustaţă Stan, aflat în vârful ierarhiei grupării infracţionale din care făcea parte, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii sumelor de bani, urmarea imediată producându-se în integralitate şi constând într-o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită de incriminarea acestei infracţiuni.
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea apreciază ca fiind pe deplin dovedită vinovăţia inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion în săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi respectiv complicitate la luare de mită şi că apărările formulate de aceştia sunt nefondate.
111.5. Infracţiunea de luare de mită, comisă de Mustaţă Stan, cu complicitatea inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală a dosarului privind pe inculpatul L. I..
În data de 16.04.2014 inculpatul Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea
completului C15A învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin
intermediul inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile inculpatului L. I., cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19.12.2013 de Tribunalul Ilfov - Secţia Penală.
Această stare de fapt rezultă din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, redate conform proceselor verbale şi a planşelor foto depuse la dosar, cu declaraţiile inculpaţilor
Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorilor ....., fotocopiile actelor din
dosarul nr şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
Astfel, în convorbirea purtată în mediul ambiental la 16 aprilie 2014 (proces-verbal de redare filele 212 - 221 volumul 4 dup), în contextul în care avea asupra sa hârtiile pe care erau notate datele de identificare a mai multor dosare penale cu termen de judecată la 18 aprilie 2014, inclusiv adresele subiecţilor procesuali, inculpatul Mustaţă Stan le-a solicitat interlocutorilor săi, potrivit conivenţei infracţionale evidenţiate la punctul I al hotărârii, să contacteze potenţialii mituitori, printre care şi pe inculpatul L. I.,, ocazie cu care urma să-i transmită „oferta” judecătorului cazului său pe care putea să o obţină în schimbul unei sume de bani.
În contextul în care inculpatul Alexandru Florian a afirmat că s-a deplasat la domiciliul unui potenţial mituitor, a cărui identitate nu a putut fi stabilită în contextul convorbirii. Inculpatul Alexandru Florian a solicitat informaţii suplimentare, fiind lămurit de judecător, atât asupra datelor de contact, cât şi cu privire la mesajul care trebuia transmis. .
Inculpatul Boraciu Ion a propus ca „oferta” destinată inculpatului L. I., să fie mai atractivă pentru potenţialul mituitor, în sensul reducerii pedepsei de 4 ani închisoare, la 2 ani . Inculpatul Mustaţă Stan a refuzat propunerea („Da! Nu! Lasă-l aşa!”), explicând că singurul motiv pentru care nu avea posibilitatea să reducă pedeapsa aplicată inculpatului L. I., era acela că inculpatul nu declarase apel: „Păi, , n-a făcut el, n-am cum să-i dau”, „Nu, mă optzeci şi şase e ăsta. Patru ani cu optzeci şi şase înseamnă. indice unu, adică suspendare sub supraveghere. Rămâne nefăcut. El n-a făcut, dacă făcea, pedeapsa.”.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto (filele 200-211, volumul 4) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate, când în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, .., inculpatul Mustaţă Stan, împreună cu Boraciu Ion şi Alexandru Florian, s-a deplasat în baia locuinţei, timp în care inculpata Curea Mariana a rămas în camera de zi.
Fiind audiat, martorul L. I., a declarat şi în faţa instanţei de fond (filele 151-154, volumul 5 dup, vol. 2 f. 281 dos. inst.) că nu a fost contactat de nicio persoană care să îi propună obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea judecătorilor. Martorul şi-a amintit că, la ultimul termen de
judecată din dosarul nr , judecătorul care a spus că pronunţarea se
amână pentru data de 30 aprilie 2014 a fost bărbatul aflat în compunerea completului de judecată, deşi şedinţa era condusă de celălalt judecător din complet, care era femeie. Adresa la care locuieşte martorul este......
Martora B. Mi. a relatat la urmărire penale, declaraţie menţinută şi în faţa instanţei (filele 143-147, volumul 5 dup, vol. 3 f. 18 dos. inst.) că, în calitate de apărător ales, l-a asistat pe inculpatul L. I., pe parcursul desfăşurării tuturor procedurilor judiciare, în dosarul penal în care acesta este cercetat pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. Martora şi-a amintit că la termenul de judecată din 18 aprilie 2014, când s-a
dat cuvântul în dezbaterea apelurilor declarate în dosarul nr au existat
câteva aspecte pe care martora le-a perceput ca fiind neobişnuite. Astfel, deşi şedinţa de judecată era condusă de judecătorul .., martora a observat că inculpatul Mustaţă Stan cunoştea foarte bine dosarul inculpatului L. I., întrucât, cu prilejul deliberării completului asupra procedurilor dezbătute, Mustaţă Stan era cel care a vorbit, iar cel de-al doilea judecător părea că doar achiesează la hotărârile colegului de complet. Astfel, s-a creat aparenţa că inculpatul Mustaţă Stan a fost cel care a hotărât motivul pentru care au fost respinse probele propuse în apărare de inculpatul L. I., acelaşi judecător a observat că partea civilă nu motivase apelul, iar, în final, a afirmat că pronunţarea trebuie să se amâne pentru data de 30 aprilie 2014.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor
existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr (filele 47-56,
volumul 9 dup), precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală (filele 1-313, volumul 6 dup).
De asemenea, au fost ataşate, în fotocopie, documentele relevante
(filele 171-213, volumul 9 dup) din dosarul nr , privind pe inculpatul L. I.,,
domiciliat în Prin sentinţa penală nr. 194/ 19.12.2013 a Tribunalului Ilfov
L. I., a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. În antecedentele penale ale inculpatului figurează că acesta a mai fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor, la pedeapsa de 16 ani închisoare. Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a declarat apel, criticând temeinicia soluţiei instanţei de fond, atât sub aspectul dozării pedepsei, cât şi în ceea ce priveşte individualizarea executării acesteia, dosarul fiind repartizat
completului format din judecătorii Mustaţă Stan şi ....., de la Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a II-a Penală. Astfel, la termenul din 18 aprilie 2014, s-a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor declarate de parchet şi partea vătămată G.N., pronunţarea fiind amânată pentru data de 30 aprilie 2014.
Din declaraţia inculpatului Alexandru Florian (filele 216 - 220, 230 - 221, volumul 1 dup) a reieşit că, în ultimele luni, inculpatul Mustaţă Stan obişnuia să le solicite - inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian - să contacteze anumiţi subiecţi procesuali din dosarele pe le judeca, după ce, în prealabil, le dicta datele personale ale acestora, de pe nişte liste pe care le avea asupra sa. În astfel de situaţii, Mustaţă Stan s-a interesat dacă inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian cunoşteau acele părţi din dosar, pentru a le contacta şi a le oferi posibilitatea de a obţine hotărâri judecătoreşti favorabile. La solicitarea inculpatului Mustaţă Stan, inculpatul Alexandru Florian îşi nota numele şi adresa părţilor din dosarele penale pe care trebuia să le contacteze. În schimbul acestor hotărâri judecătoreşti, conivenţa infracţională impunea beneficiarilor intervenţiilor plata unor sume de bani (să îi „cinstească”). Cuantumul sumelor de bani pe care inculpatul Alexandru Florian trebuia se le pretindă nu era precizat de inculpatul Mustaţă Stan, însă, potrivit înţelegerii prealabile, banii obţinuţi urmau să fie împărţiţi între cei trei inculpaţi.
Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul Alexandru Florian, după ce a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, fără nicio justificare pertinentă şi le-a nuanţat (vol. 3 f. 15 - 17 dos inst) astfel încât, având în vedere argumentele reţinute la punctul 2.III.2 al prezentei hotărâri Curtea va înlătura declaraţia dată de acesta în cursul cercetării judecătoreşti, în măsura în care contravine celorlalte probe, ca fiind vădit nesinceră.
La rândul său, inculpatul Boraciu Ion a declarat (filele 163-172, 185187, volumul 1) că a discutat despre mai multe dosare penale cu Alexandru Florian şi Mustaţă Stan, prilej cu care inculpatul a afirmat că avea posibilitatea să pronunţe soluţii favorabile.
Aşa cum s-a arătat la poziţia nr. 2.III.1 din prezenta hotărâre, audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a revenit, fără o justificare pertinentă asupra celor declarate la urmărire penală, iar pentru motivele reţinute anterior, Curtea a dispus înlăturarea declaraţiilor date în cursul cercetării judecătoreşti ca fiind vădit nesincere şi făcute pro causa, în măsura în care acestea sunt contrazise de celelalte probe de la dosarul cauzei.
Reţinând argumentele expuse la punctul 2.III.1 cu privire la condiţiile de existenţă ale infracţiunii de luare de mită şi motivele pentru care apărărilor formulate de inculpaţi sunt în mod evident nefondate, Curtea reţine că inculpatul Mustaţă Stan, aflat în compunerea completului colegial C15A, al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, avea posibilitatea de a se pronunţa asupra apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 194/19.12.2013 a Tribunalului Ilfov, cu consecinţa menţinerii pedepsei la 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului L. I.,. Intenţia inculpatului Mustaţă Stan de a pronunţa o soluţie favorabilă inculpatului L. I., a fost determinată de presupunerea că acesta ar avea posibilităţi financiare, care i-ar fi permis să „plătească” şi suma de bani necesară „obţinerii” unei hotărâri judecătoreşti („Şi are avocat tare, n-am mai notat avocatul. Deci are bani”).
Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile inculpatului L. I.,, a fost pusă în executare de inculpatul Mustaţă Stan, care, aflând, cu ajutorul inculpatei Curea Mariana,
datele personale ale potenţialilor mituitori din dosarul penal nr în timp ce
se afla la adresa din Bucureşti, . şi, după ce şi-a luat măsurile de precauţie necesare evitării unei eventuale depistări din partea organelor de urmărire penală (lăsarea telefoanelor mobile în altă încăpere şi deplasarea în grupul sanitar al locuinţei), le-a solicitat în mod explicit inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion să noteze toate informaţiile legate de numele, prenumele şi adresa beneficiarului hotărârii judecătoreşti, să se deplaseze la locuinţa respectivă şi să îi solicite o sumă de bani, în schimbul unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate ..
Deşi, în final, s-a stabilit ca inculpatul Alexandru Florian să se deplaseze la domiciliul inculpatului L. I., această decizie a fost luată prin acordul celor trei inculpaţi, aşa cum şi „oferta” adresată potenţialului mituitor a fost stabilită de comun acord (Boraciu Ion a propus ca pedeapsa de 4 ani închisoare să fie redusă la 2 ani), contribuţia inculpatului Boraciu Ion la desfăşurarea activităţii infracţionale fiind circumscrisă formei de participaţie a complicităţii, conform art. 48 din Codul penal. Inculpatul Boraciu Ion a sprijinit logistic activitatea infracţională şi a participat efectiv la conceperea planului infracţional şi la punerea în executare a rezoluţiei infracţionale.
Pretinderea banilor a fost una implicită, care a rezultat din conivenţa infracţională a inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, aşa cum a fost relatată de inculpaţii Alexandru Florian şi Boraciu Ion şi cum a fost descrisă la punctul 1 al prezentei hotărâri.
Apărarea inculpatului Mustaţă Stan, în sensul că activităţile întreprinse nu aveau potenţialul de a-şi produce efectele şi că au avut loc jocandi causa nu este pertinentă, pentru considerentele care au fost expuse la punctul 2.
III.1. şi care îşi găsesc aplicabilitatea şi cu privire la această infracţiune.
Se reţine că în circumstanţele concrete ale faptei analizate, inculpatul MUSTAŢĂ Stan a pus în executare intenţia de a lua mită, iar modul în care a conceput această executare a produs consecinţele periculoase pentru valoarea ocrotită prin incriminarea acestei infracţiuni de corupţie. Având în vedere oferta concretă - o hotărâre judecătorească definitivă de menţinere a condamnării la pedeapsa închisorii de 4 ani, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iniţiată de magistratul aflat în
compunerea completului învestit să judece dosarul nr , cu datele de contact ale destinatarului (nume, prenume şi adresă completă), precum şi solicitarea adresată inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, de către inculpatul Mustaţă Stan, aflat în vârful ierarhiei grupării infracţionale din care făcea parte, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii sumelor de bani, urmarea imediată producându-se în integralitate şi constă într-o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită de incriminarea acestei infracţiuni.
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea apreciază că apărările formulate de inculpaţi sunt nefondate şi că vinovăţia inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion în săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi respectiv complicitate la luare de mită este pe deplin dovedită.
111.6. Infracţiunea de luare de mită, comisă de Mustaţă Stan, cu complicitatea inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală a dosarului privind părţile civile.........
În data de 16.04.2014 inculpatul Mustaţă Stan, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea
completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin
intermediul inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei
soluţii favorabile părţilor civile ........ (majorarea despăgubirilor civile), cu
prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 05.03.2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede.
Împrejurările de fapt, astfel cum acestea au fost prezentate în cele ce preced, au rezultat din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, administrate ca mijloace de probă, cu declaraţiile
inculpaţilor Alexandru Florian, Boraciu Ion şi ale martorilor , fotocopiile
actelor din dosarul nr şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
În convorbirea purtată în mediul ambiental la 16 aprilie 2014 (proces-verbal de redare, filele 212-221, volumul 4 dup), în contextul în care avea asupra sa hârtiile pe care erau notate datele de identificare a mai multor dosare penale cu termen de judecată la 18 aprilie 2014, inclusiv adresele subiecţilor procesuali, inculpatul Mustaţă Stan le-a solicitat inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian, potrivit conivenţei infracţionale evidenţiate la punctul I al prezentei hotărâri, să contacteze potenţialii mituitori. Mustaţă Stan le-a dictat interlocutorilor săi adresa apelanţilor părţi civile .. ocazie cu care a stabilit şi mesajul care urma le fie transmis acestora, şi anume că ar fi indicat să renunţe la serviciile avocatului ales şi, în schimbul „obţinerii” unei hotărâri judecătoreşti favorabile - de majorare a pretenţiilor civile, să remită o sumă de bani judecătorului de caz, încercând astfel să obţină beneficii de la părţile civile dintr-un dosar penal, rude ale victimei unui accident rutier.
Inculpatul Mustaţă Stan a relatat circumstanţele faptice din dosarul nr. ..., remarcând cuantumul redus al daunelor acordate părţilor civile de către instanţa de fond: „Uite, bă, aci! Toţi sunt din comuna PERETU. A omorât un copil de cin’sprezece ani......
Inculpatul Alexandru Florian s-a interesat de adresa potenţialilor mituitori......
În continuare, inculpaţii au analizat faptul că părţile civile erau reprezentate de avocatul P.B., pe care îl cunoşteau ca fiind un avocat care obişnuia să pretindă hotărâri judecătoreşti mult prea favorabile şi care nu trebuia contactat, întrucât era cercetat penal şi prezenta un potenţial de risc pentru gruparea infracţională în cauză. Prin urmare, inculpaţii Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au hotărât că era mai indicat să contacteze în mod direct părţile civile, pentru a le propune obţinerea unei soluţii favorabile, prin coruperea judecătorului, prilej cu care părţile civile urmau să fie sfătuite să renunţe la serviciile avocatului ales. După ce inculpatul Mustaţă Stan le-a adus la cunoştinţă interlocutorilor săi că „Da, îl au pe avocat pe P.B. .[neinteligibil].”, Boraciu Ion şi-a amintit că: „Da, da, da .[neinteligibil]. Îl ştiu, ăla.”, iar Alexandru Florian a rememorat din circumstanţele altei speţe: „I-a dat mult.”. La rândul său, Mustaţă Stan a relatat modalitatea dură de negociere a respectivului avocat: „Eu ştiu de la ei: «Mă, dă-te-n .[cuvânt obscen]. mea, în loc de şaptezeci de mii de lei, scrii euro!»”. Inculpatul Alexandru Florian şi-a exprimat opinia cu privire la persoana avocatului: „Ăsta e periculos!”, fiind în asentimentul inculpatului Mustaţă Stan: „E periculos omu’... E periculos! A avut dosar. a avut dosar. A, nu! .[neinteligibil].”.
În final, inculpatul Mustaţă Stan a fost cel care a decis contactarea directă a părţilor civile şi excluderea avocatului ales al acestora.
Inculpatul Mustaţă Stan a evidenţiat faptul că „oferta” sa viza o hotărâre
definitivă În acelaşi context, inculpatul Boraciu Ion s-a interesat dacă: „Îi
laşi la vatră acum?”. Iniţial, Mustaţă Stan nu a înţeles sensul întrebării, ceea ce l-a determinat pe Boraciu Ion să o repete „Îi laşi la vatră acum?”, şi inculpatul a înţeles că interlocutorul făcea referire la posibilitatea pronunţării soluţiei la următorul termen de judecată: „Da, o să iasă, sigur că da!”.
Inculpaţii au calculat cuantumul despăgubirilor care ar fi putut fi acordate, prin admiterea apelurilor declarate de părţile civile.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto (filele 200-211, volumul 4 dup) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate,
când în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, ...... inculpatul Mustaţă
Stan, împreună cu Boraciu Ion şi Alexandru Florian, s-a deplasat în baia locuinţei, timp în care inculpata Curea Mariana a rămas în camera de zi.
Fiind audiaţi, şi de instanţa de fond, martorii au declarat (filele 155174, volumul 5 dup, vol. 2 f. 273 - 275 dos. inst.) că nu a fost contactaţi de nicio persoană care să le propună obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea judecătorilor.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr (filele 71-75, volumul 9 dup), precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (filele 1-313, volumul 6 dup).
De asemenea, au fost ataşate, în fotocopie, documentele relevante (filele 66-97, volumul 7 dup) din dosarul nr , având ca obiect ucidere din culpă, apel, în care au calitatea de apelanţi parte civilă. Se reţine că la dosarul cauzei se regăseşte împuternicirea avocatului Bogdan Petre, în calitate de reprezentant al părţilor civile. Prin sentinţa penală nr. 29/05.03.2014, pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede, s-a dispus, printre altele, admiterea în parte a acţiunii civile şi obligarea inculpatului, în contradictoriu cu asigurătorul S.C. CARPATICA ASIGURĂRI S.A., la plata despăgubirilor civile.........
Din declaraţia inculpatului Alexandru Florian (filele 216 - 220, 230 - 221, volumul 1 dup) a reieşit că, în ultimele luni, inculpatul Mustaţă Stan obişnuia să le solicite - inculpaţilor Boraciu Ion şi Alexandru Florian - să contacteze anumiţi subiecţi procesuali din dosarele pe care le judeca, după ce, în prealabil, le dicta datele personale ale acestora, de pe nişte liste pe care le avea asupra sa. În astfel de situaţii, Mustaţă Stan s-a interesat dacă inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian cunoşteau acele părţi din dosar, pentru a le contacta şi a le oferi posibilitatea de a obţine hotărâri judecătoreşti favorabile. La solicitarea inculpatului Mustaţă Stan, inculpatul Alexandru Florian îşi nota numele şi adresa părţilor din dosarele penale pe care trebuia să le contacteze. În schimbul acestor hotărâri judecătoreşti, conivenţa infracţională impunea beneficiarilor intervenţiilor plata unor sume de bani (să îi „cinstească”). Cuantumul sumelor de bani pe care inculpatul Alexandru Florian trebuia se le pretindă nu era precizat de inculpatul Mustaţă Stan, însă, potrivit înţelegerii prealabile, banii obţinuţi urmau să fie împărţiţi între cei trei inculpaţi.
Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul Alexandru Florian, după ce a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, fără nicio justificare pertinentă şi le-a nuanţat (vol. 3 f. 15 - 17 dos inst) astfel încât, având în vedere argumentele reţinute la punctul 2.III.2 al prezentei hotărâri Curtea va înlătura declaraţia dată de acesta în cursul cercetării judecătoreşti, în măsura în care contravine celorlalte probe, ca fiind vădit nesinceră.
La rândul său, inculpatul Boraciu Ion a declarat (filele 163-172, 185187, volumul 1 dup) că a discutat despre mai multe dosare penale cu Alexandru Florian şi Mustaţă Stan, prilej cu care inculpatul a afirmat că avea posibilitatea să pronunţe soluţii favorabile. Inculpatul Boraciu Ion a declarat că Mustaţă Stan a menţionat, cu prilejul unor discuţii, date din dosare cu accidente de circulaţie, prilej cu care a vorbit despre acordarea de despăgubiri, dar nu a putut preciza numele părţilor sau în concret ce anume soluţie dorea să pronunţe în dosar. Inculpatul şi-a amintit că inculpatul i-a solicitat inculpatului Alexandru Florian să se ducă la rudele unei victime ucise într-un accident de circulaţie pentru a le cere bani în schimbul unei soluţii favorabile.
Aşa cum s-a arătat la poziţia nr. 2. III.1 din prezenta hotărâre, audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a revenit, fără o justificare pertinentă asupra celor declarate la urmărire penală, iar pentru motivele reţinute anterior, Curtea a dispus înlăturarea declaraţiilor date în cursul cercetării judecătoreşti ca fiind vădit nesincere şi făcute pro causa, în măsura în care acestea sunt contrazise de celelalte probe de la dosarul cauzei.
Reţinând argumentele expuse la punctul 2.III.1 cu privire la condiţiile de existenţă ale infracţiunii de luare de mită şi motivele pentru care apărările formulate de inculpatul Mustaţă Stan şi Alexandru Florian sunt în mod evident nefondate, Curtea reţine că inculpatul Mustaţă Stan, aflat în compunerea completului colegial C15A, al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, avea posibilitatea de a se pronunţa asupra apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 29/05.03.2013 a Judecătoriei Roşiorii de Vede, cu consecinţa majorării despăgubirilor civile acordate părţilor civile, prin hotărâre judecătorească definitivă. Intenţia inculpatului Mustaţă Stan de a pronunţa o soluţie favorabilă părţilor civile a fost determinată de faptul că despăgubirile civile urmau să fie plătite de o societate de asigurare, ceea ce l-a condus la presupunerea că părţile civile ar fi fost dispuse să „plătească” şi suma de bani necesară „obţinerii” unei hotărâri judecătoreşti.
Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile părţilor civile ... a fost pusă în executare de inculpatul Mustaţă Stan, care, după ce a aflat cu ajutorul inculpatei Curea Mariana datele personale ale potenţialilor mituitori din dosar, în timp ce se
afla la adresa din Bucureşti, , şi, după ce şi-a luat măsurile de precauţie
necesare evitării unei eventuale depistări din partea organelor de urmărire penală (lăsarea telefoanelor mobile în altă încăpere şi deplasarea în grupul sanitar al locuinţei), le-a solicitat în mod explicit inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion să noteze toate informaţiile legate de numele, prenumele şi adresa beneficiarului hotărârii judecătoreşti, să se deplaseze la locuinţa respectivă şi să îi solicite o sumă de bani, în schimbul unei hotărâri judecătoreşti de majorare a pretenţiilor civile, în sensul dublării daunelor morale.
Deşi, în final, s-a stabilit ca inculpatul Alexandru Florian să se deplaseze la domiciliul părţilor civile, această decizie a fost luată prin acordul celor trei inculpaţi, aşa cum şi „oferta” adresată potenţialului mituitor a fost stabilită de comun acord, contribuţia inculpatului Boraciu Ion la desfăşurarea activităţii infracţionale fiind circumscrisă formei de participaţie a complicităţii, conform art. 48 din Codul penal. Inculpatul Boraciu Ion a sprijinit logistic activitatea infracţională şi a participat efectiv la conceperea planului infracţional şi la punerea în executare a rezoluţiei infracţionale.
Pretinderea banilor a fost una implicită, care a rezultat din conivenţa infracţională a inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion, aşa cum a fost relatată de inculpaţii Alexandru Florian şi Boraciu Ion şi cum a fost descrisă la punctul 1 al prezentei hotărâri (se reţine că la 12 noiembrie 2013 inculpaţii Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au împărţit suma de
200.000 lei, cu privire la care există probe că ar fi rezultat dintr-o faptă de corupţie similară, în care pretenţiile părţilor civile dintr-un accident rutier au fost majorate, de la 35.000 euro la 200.000 euro).
Apărarea inculpatului Mustaţă Stan, în sensul că activităţile întreprinse nu aveau potenţialul de a-şi produce efectele şi că au avut loc jocandi causa nu este pertinentă, pentru considerentele care au fost expuse la punctul
2.III.1. şi care îşi găsesc aplicabilitatea şi cu privire la această infracţiune.
Se reţine că în circumstanţele concrete ale faptei analizate, inculpatul Mustaţă Stan a pus în executare intenţia de a lua mită, iar modul în care a conceput această executare a produs consecinţele periculoase pentru valoarea ocrotită prin incriminarea acestei infracţiuni de corupţie. Având în vedere oferta concretă - o hotărâre judecătorească definitivă de majorare a despăgubirilor civile, iniţiată de magistratul aflat în compunerea completului învestit să judece dosarul nr , cu datele de contact ale destinatarilor (nume şi adresă), precum şi solicitarea adresată inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion, de către inculpatul Mustaţă Stan, aflat în vârful ierarhiei grupării infracţionale din care făcea parte, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii sumelor de bani, urmarea imediată producându-se în integralitate şi constând într-o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită de incriminarea acestei infracţiuni.
Raportat la cele expuse mai sus, Curtea apreciază ca fiind pe deplin dovedită vinovăţia inculpaţilor Mustaţă Stan, Alexandru Florian şi Boraciu Ion în săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi respectiv complicitate la luare de mită, şi că apărările formulate de aceştia sunt nefondate.
IV. Infracţiunea de trafic de influenţă, comisă de Mustaţă Stan, cu ajutorul inculpaţilor Curea Mariana şi Boraciu Ion, în legătură cu soluţionarea favorabilă la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a dosarului privind pe condamnatul R. A. I..
În perioada lunii aprilie 2014, Mustaţă Stan, în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală şi acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, a pretins, cu complicitatea inculpatei Curea Mariana şi prin intermediul inculpatului Boraciu Ion, de la o persoană cunoscută sub numele de „DAN”, suma de 30.000 euro lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului C10A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului R. A.I., în dosarul nr.....
Împrejurările de fapt, astfel cum acestea au fost prezentate în cele ce preced, au rezultat din coroborarea înregistrărilor de imagini şi a convorbirilor purtate în mediul ambiental, administrate ca mijloace de probă, cu declaraţiile
inculpatului Boraciu Ion şi ale martorilor , fotocopiile actelor din dosarul
nr al Curţii de Apel Bucureşti, precum şi din dosarul nr. 388/P/2012 al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS.
Astfel, conform procesului-verbal de redare a convorbirii purtate în mediul ambiental la 26 martie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto, filele 305-319, volumul 3), N. N., zis „D.C.”, s-a prezentat la imobilul din
Bucureşti, ....., prilej cu care, la un moment dat, a scos din buzunarul
pantalonilor o coală de hârtie împăturită pe care i-a înmânat-o inculpatului Boraciu Ion. În timp ce acesta din urmă citea ce era scris pe acea bucată de hârtie, în birou a intrat şi martorul B.I., care s-a salutat cu N.N.. După ce a lecturat înscrisul primit, inculpatul Boraciu Ion, în timp ce indica cu degetul pe bucata de hârtie, s-a interesat: „Ce, mă, i-a adus pe aicea, mă?”, iar N.N. i-a răspuns: „Ă, asta? Da, e nouă!”. Inculpatul a dorit să afle dacă judecătorul menţionat pe acea bucată de hârtie, era învestit cu soluţionarea cauzei: „A ... [neinteligibil]. A, şi ăştia are el la ei?”. În continuare, N. N. a manifestat nerăbdare: „Hai, nu mai mergem?”, iar Boraciu Ion a fost de acord: „Mergem, mă, hai!”. Imediat, Boraciu Ion, având în mână bucata de hârtie primită de la Neacşa Nicolae, însoţit de cel ultim menţionat, au părăsit camera, deplasându-se către baia imobilului, pentru a discuta. Din probele administrate ulterior rezultă că la 26 martie 2014, N.N. l - a întrebat pe inculpatul Boraciu Ion dacă avea posibilitatea să „obţină” o hotărâre
judecătorească favorabilă condamnatului R. A.I.,, în dosarul penal nr ,
aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, pe bucata de hârtie înmânată inculpatului fiind menţionat numărul de dosar, numele condamnatului, precum
şi numele judecătorului ..... N.N. a apelat la inculpatul Boraciu Ion, în considerarea faptului că acesta era prieten cu inculpatul Mustaţă Stan.
În ziua de 07 aprilie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto, filele 57 - 77, volumul 4 dup), inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana şi Boraciu Ion s-au deplasat din camera de zi în grupul sanitar al imobilului din Bucureşti,
, pentru a discuta despre mai multe dosare penale, cu intenţia de pretinde
şi încasa bani de la subiecţii procesuali, în schimbul „obţinerii” unor hotărâri judecătoreşti favorabile. Printre aceste cauze penale s-a aflat şi dosarul nr. ., privind contestaţia în anulare formulată de condamnatul R. A.I.
După ce Mustaţă Stan i-a adus la cunoştinţă că dosarul nu era
repartizat la completul din care face parte judecătorul inculpatul Boraciu
Ion şi-a manifestat surprinderea: „Nu-i la ... ă?”, iar inculpata Curea Mariana a oferit lămuriri suplimentare: „Nu. Au intrat ăstea două. una din alea vechi, dar o să ne uităm după aia .[neinteligibil]. ”. În mod evident, inculpata
Curea Mariana cunoştea cel mai bine situaţia dosarului nr , întrucât, la
întrebările adresate de Mustaţă Stan - „Cine e? Cine intră? .” şi Boraciu Ion - „A, s-a dat termen?”, inculpata a răspuns imediat: „S-a amânat pentru că . [neinteligibil]. de fond.”, „Nu, că nu e completul lui”. Din replica inculpatului Boraciu Ion a reieşit că subiectul fusese abordat şi cu prilejul unei discuţii anterioare: „A, stai puţin, S-a amânat din cauză că o doamnă pleacă la Înalta .[neinteligibil].?”, iar inculpatul Mustaţă Stan a răspuns afirmativ („Da”, „E în concediu una din doamne”), în timp ce Curea Mariana a confirmat informaţia: „E în concediu”.
După ce inculpaţii au discutat despre o altă intervenţie care viza un dosar penal - privind doi cetăţeni turci „A”, cercetaţi pentru infracţiuni de evaziune fiscală, au revenit asupra dosarului nr. ,,,, privind pe R. A.I. Astfel, în contextul în care Boraciu Ion îşi punea problema încasării unei sume de bani, inculpata Curea Mariana a luat în glumă respectivele temeri ale interlocutorilor săi: „Ete, ce griji ai tu! Eu îţi spun ce să-mi iei de Paşti.”. Boraciu Ion a insistat: „Stai că-ţi ia de Paşti! Ascultă-mă puţin! Ce zici cu . astea dacă e? Poa’ să vină .[neinteligibil].?”, iar inculpatul Mustaţă Stan a afirmat că exista posibilitatea ca judecătorul .. să facă parte din completul ce urma să judece contestaţia în anulare: „E posibil, după mine, da”, „Da. Poa’ să intre, poate”, „S-a vorbit cu .[neinteligibil].”. Boraciu Ion a înţeles că unul dintre judecătorii învestiţi cu judecarea cauzei penale respective urma să fie înlocuit de un alt judecător („E bolnavă, care învaţă”, „Care învaţă pentru Înalta”). Deşi inculpatul Mustaţă Stan a concluzionat că judecătorul
aflat în concediu nu va mai judeca dosarul nr („Nu mai intră, mă!”, „E
normal, că examenul ăsta durează. nu ştii cât. După .[neinteligibil]. de două luni se lungeşte”), inculpata Curea Mariana l-a contrazis, susţinând că exista posibilitatea ca să revină în compunerea completului de judecată: „Ştiu, dar n-are cum să-şi ia concediu atât de mult, că nu-i dă nimeni pe.”.
La dosarul cauzei au fost ataşate planşele foto din 07 aprilie 2014 (filele 57-68, volumul 4 dup) reprezentând momentele premergătoare discuţiei anterior prezentate, când, în camera de zi a imobilului situat în Bucureşti, şos. ., Boraciu Ion le-a făcut semn interlocutorilor săi, pentru a se deplasa în grupul sanitar, fiind urmat de Curea Mariana şi Mustaţă Stan, timp în care Alexandru Florian a rămas singur în camera de zi. Din înregistrarea audio-video a reieşit că inculpata Curea Mariana a revenit prima în camera de zi şi, după un interval de câteva minute, au apărut Mustaţă Stan şi Alexandru Florian. Inculpatul Boraciu Ion i-a înmânat un set de documente inculpatei Curea Mariana, care, la rândul său, i le-a înmânat inculpatului Mustaţă Stan, pentru ca, în final, hârtiile să se întoarcă la inculpatul Boraciu Ion.
Ulterior, în data de 15 aprilie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto, filele 161-182, 192-199, volumul 4 dup), Boraciu Ion a reluat discuţia cu inculpatul Mustaţă Stan despre cauza penală anterior menţionată: „Băiatu’ lui, vinerea, care a zis că e la, e la .[neinteligibil].”, „şase ani”, inculpatul fiind la curent cu situaţia dosarului: „A, e la alea două femei, da. A, ăla de l-a făcut. Da, mă, deci, gata .[neinteligibil].”., „Care n-a făcut recurs şi avea dreptul la recurs şi i-a dat la fond dumneaei. Gata, mă, hai, că ştiu” (dosarul
nr a fost soluţionat la fond de judecătorul ). Boraciu Ion a rememorat
faptul că: „Nu ştiu, avem numărul în, în dosar. Ai numărul. Ăla trebuie rezolvat. Luăm treizeci de bulioane şi .[neinteligibil].”, moment în care a fost mustrat de inculpatul Mustaţă Stan, pentru a vorbi mai încet: „Şt!”. Cu toate acestea, Boraciu Ion a continuat: „Păi, nu? Măcar câte cinci mii de fiecare .[neinteligibil]. Dai la ăia zece-cinşpe mii şi .[neinteligibil]. E, mă, corect?”, fiind completat de Mustaţă Stan: „Radu, uite, mă, .[neinteligibil]. Gata, mă”. În împrejurările în care probabil inculpatul era în posesia unui înscris, Boraciu Ion a insistat: „Ia, ia, ia, desfă-l! Ăla e, ia?”, Mustaţă Stan i-a
confirmat: „Ăsta e, mă, .[neinteligibil] ”. Întrucât conversaţia avea loc în
grupul sanitar, Mustaţă Stan a dorit să întrerupă discuţia: „Ieşiţi afară, dracu’, că mă cac pe mine!”, replică în urma căreia BORACIU Ion a protestat „A, când vorbeşti cu mine te ia, te ia căcarea!”, după care a continuat: „Da, mă, a făcut contestaţie în anulare a pedepsei”, fiind aprobat şi de Alexandru Florian: „Asta e, da!”.
În ziua următoare, 16 aprilie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto, filele 200-211, volumul 4 dup), în contextul aceluiaşi tip de discuţii privind dosarele penale de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în baia imobilului în cauză, Boraciu Ion a revenit asupra subiectului legat de contestaţia în
anulare formulată de ......: „Auzi, mă?”, „Da’, ăla, pe douăzeci şi cinci, ai vorbit ceva?”, primind un răspuns afirmativ de la inculpatul Mustaţă Stan: „Da”. În continuare, Boraciu Ion s-a interesat „Iese?”, ocazie cu care a primit un răspuns echivoc: „S-a schimbat completu’, nu mai e aia care se duce MARIANA .[neinteligibil]. E una, e una care .[neinteligibil].”.
Fiind audiat, martorul B. I., şoferul inculpatului Boraciu Ion, a declarat (filele 4 - 7, volumul 5 dup) că persoana care apare în imaginile înregistrate în
cauză, în ziua de 26 martie 2014, în imobilul din ......, sectorul 2, îi este
cunoscută sub numele de „D.C.”, fără a putea furniza alte elemente de identificare, cu excepţia faptului că acesta ar locui în localitatea Voluntari, jud. Ilfov. Ulterior, martorul a dat o nouă declaraţie (filele 8 - 10, volumul 5 dup), precizând că îl recunoaşte, după fotografie, pe „D.C.” ca fiind persoana care
figurează în fişa de evidenţă a populaţiei cu numele .... A precizat că nu
se află în relaţii de prietenie cu acesta, singura legătură dintre ei fiind că amândoi locuiesc în localitatea Voluntari. Cu aproximativ două-trei luni în
urmă, susnumitul a venit la biroul inculpatului Boraciu Ion, din şoseaua ,
ocazie cu care a avut o discuţie cu persoana ultim menţionată. Nu a putut relata care a fost subiectul discuţiei, însă după plecarea acestuia, Boraciu Ion relatat că Dan, zis „Caras”, ar avea un client care doreşte să cumpere nişte
tăuraşi. A doua zi, Dan chiar a venit la ferma lui Boraciu Ion, din comuna.....
judeţul Giurgiu, cu persoana interesată în achiziţionarea tăuraşilor. Întâlnirea a avut loc la biroul inculpatului Boraciu Ion, de la adresa menţionată anterior, iar martorul s-a recunoscut în aceste imagini ca fiind participant la întâlnire, dar a declarat că nu a reţinut subiectul discuţiilor. B. I. şi-a amintit că, la un moment dat, Boraciu Ion şi N. N. s-au ridicat şi au mers într-una din încăperile alăturate, însă nu cunosc ce au discutat, pentru că au închis uşa.
Audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, martorul B. I. (vol. 3 f. 21 dos. inst.) şi-a menţinut declaraţiile făcute la urmărire penală, afirmând suplimentar faptul că obişnuia să achiziţioneze vin pe care inculpaţii îl consumau în timp ce se aflau în imobilul din.....
Inculpatul Mustaţă Stan a afirmat că nu cunoaşte nimic despre acest dosar, după care a susţinut că poate fi „rezolvat”, pentru ca, în final, să spună că nu se mai poate soluţiona favorabil. Atunci când a spus că poate să îi dea o soluţie favorabilă, inculpatul Mustaţă Stan a crezut că dosarul este pe lista lui de şedinţă, ceea ce nu era real. Mustaţă Stan a susţinut că avea posibilitatea să intervină în favoarea acestui condamnat şi după ce a aflat că dosarul nu era judecat de el, afirmând că poate să vorbească cu cele două judecătoare care se aflau în compunerea completului de judecată. A afirmat despre una din aceste judecătoare că urma să plece în concediu şi, despre cealaltă, că este „nevastă de securist”. Ulterior, a revenit asupra acestei afirmaţii, spunând că nu avea posibilitatea să intervină pe lângă aceste judecătoare şi că Radu Adrian-Ionuţ ar trebui să ceară amânare până la plecarea în concediu a uneia dintre judecătoare. I-a dat de înţeles, astfel, că ar putea să intervină pentru soluţionarea favorabilă a dosarului într-un viitor în care judecătoarea respectivă ar fi plecat în concediu şi ar fi fost înlocuită de un alt judecător.
Aşa cum s-a arătat la poziţia nr. 2 III. 1 din prezenta hotărâre, audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Boraciu Ion a revenit, fără o justificare pertinentă asupra celor declarate la urmărire penală, iar pentru motivele reţinute anterior, Curtea a dispus înlăturarea declaraţiilor date în cursul cercetării judecătoreşti ca fiind vădit nesincere şi făcute pro causa, în măsura în care acestea sunt contrazise de celelalte probe de la dosarul cauzei.
În cauză a fost identificat „D. C.” în persoana martorului N.N., din oraşul Voluntari , care a declarat la urmărire penală (filele 48 - 55, volumul 5 dup) că, înainte de sărbătorile de Paşte din anul curent, cu aproximativ o săptămână înainte de aceste sărbători, s-a întâlnit cu o femeie care dorea să îi vândă un autoturism marca Mercedes. Din discuţiile cu această femeie martorul a aflat că acea maşina de vânzare aparţinea fiului interlocutoarei sale, care, în acea perioadă, se afla în închisoare, fiind arestat degeaba pentru două cartuşe de ţigări. Fiindu-i prezentată fotografia numitei .... din fişa de evidenţă a populaţiei, N. N. a recunoscut-o după fotografie pe femeia la care a făcut referire în cele ce preced. R.N. l-a întrebat dacă avea posibilitatea să o ajute să găsească pe cineva, eventual un avocat care să îi obţină fiului ei o reducere din pedeapsă. Martorul i-a promis că se va interesa, moment în care a primit de la ....o bucată de hârtie, provenită dintr-o filă din agenda personală, pe care susnumita a consemnat olograf numărul dosarului şi alte date din dosar pe care martorul nu le-a reţinut. Nu era menţionat numele fiului ei, dar a fost consemnat termenul de judecată, martorul nu a reţinut data exactă, dar era vorba doar de câteva zile până la data la care dosarul trebuia să se judece, probabil un termen de judecată stabilit chiar în săptămâna respectivă. Având de discutat nişte probleme cu Boraciu Ion, s-a deplasat la casa acestuia de pe şoseaua Colentina. Văzând că era autoturismul inculpatului era parcat în faţa casei, martorul s-a oprit să discute cu Boraciu Ion, căruia obişnuia să i se adreseze cu apelativul „NELU”, prilej cu care i-a înmânat şi înscrisul primit de la .... Iniţial, a discutat cu Boraciu Ion unele probleme personale, dar, la un moment dat, şi-a amintit şi de problema numitei ,,,şi i-a dat inculpatului Boraciu Ion biletul primit de la aceasta. Inculpatul Boraciu Ion a păstrat bileţelul respectiv şi a afirmat că dacă află ceva îl va anunţa. După sărbătorile de Paşti, martorul a revenit la biroul inculpatului Boraciu Ion, fiind invitat de,,,, pentru a lua masa la restaurantul EDESSA, situat în apropierea casei inculpatului Boraciu Ion. A discutat cu Boraciu Ion în interiorul casei acestuia, prilej cu care l-a întrebat ce a aflat în legătură cu dosarul penal din bileţelul pe care i-l înmânase la întâlnirea anterioară. Martorul a susţinut că Boraciu Ion i-ar fi răspuns că nu ştia dacă se putea rezolva situaţia persoanei din acel dosar şi a menţionat câteva detalii privitoare la cauza penală respectivă, pe care martorul nu şi le-a mai amintit. ...a declarat că ...i-ar promis că îl va „cinsti”, în cazul în care va reuşi să obţină pentru fiul ei o reducere de pedeapsă. În ceea ce priveşte înţelegerea pe care a avut-o cu Boraciu Ion, martorul a negat că aceasta ar fi presupus remiterea vreunei sume de bani către inculpat. Discuţiile cu Boraciu Ion ar fi avut loc în mai multe încăperi din casa inculpatului Boraciu Ion. Astfel, la un moment dat, când martorul stătea pe o canapea din camera de zi, observând că Boraciu Ion se deplasa către baie, pentru a se spăla pe mâini, martorul l-a urmat. În timp Boraciu Ion se spăla pe mâini, ...s-a aflat în cadrul uşii care dădea în holul dinspre baie şi l-a întrebat printre altele ce a făcut cu biletul primit de la femeia care vroia să rezolve problema fiului ei. Martora nu şi-a amintit dacă Boraciu Ion i-a sugerat că femeia respectivă ar trebui să pregătească nişte bani, după cum a declarat că nu a reţinut nici dacă Boraciu Ion a afirmat că dosarul nu era judecat de magistratul..., ci de un complet format din trei femei, menţionând însă că este posibil să fi făcut astfel de afirmaţii şi martorul să nu le fi reţinut pentru că nu le-a acordat importanţă.
Audiat fiind de către instanţă, martorul ...(vol. 3 f. 277 - 278 dos. inst.) care după ce a arătat că îşi menţine declaraţiile date la urmărire penală când a spus numai adevărul, a revenit în fapt asupra celor declarate anterior , fără nicio justificare, susţinând că de fapt i-a înmânat inculpatului un bileţel pe care era scris numărul unei persoane feminine care avea de vânzare un Mercedes. Întrucât aceste ultime afirmaţii nu se coroborează cu nicio altă probă de la dosarul cauzei, mai mult decât atât acestea contravin logicii şi bunului simţ, Curtea urmează să le înlăture din materialul probatoriu în măsura în care sunt contrazise de celelalte probe întrucât sunt în mod vădit nesincere şi făcute pro causa.
Din declaraţia martorei ...dată în cursul urmăririi penale (filele 105 - 109, volumul 5 dup) a reieşit că fiul său, ...a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 6 ani închisoare în data de 29.01.2014. Ulterior pronunţării acestei hotărâri, ... a formulat o contestaţie în anulare, care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. La unul din termenele de judecată ale contestaţiei în anulare, în timp ce se afla pe holul Curţii de Apel Bucureşti, împreună cu nora sa, ...privind avizierul situat în dreptul sălii de judecată, martora a fost abordată de doi bărbaţi necunoscuţi. În timp ce privea avizierul avizier, din spate, a fost bătută pe umăr de un bărbat care era mai înalt decât martora, avea faţa mare şi rotundă, era tuns scurt, cu o structură corporală foarte robustă. Acest bărbat robust era însoţit de un alt individ care era mai mic de statură şi a cărui fizionomie nu a reţinut-o. De altfel, numai bărbatul cel robust a vorbit cu şi celălalt nu a intervenit în conversaţie. Individul la care a făcut referire anterior a întrebat-o pe martoră dacă ar dori să-i vină băiatul acasă. Fiind întrebat dacă era vorba despre angajarea unui avocat, bărbatul respectiv a răspuns că nu e avocat, dar avea posibilitatea să o ajute. Întrucât propunerea părea a fi nelegală, martora ar fi comunicat că nu este interesată de serviciile car ei se ofereau şi, împreună cu nora sa, a intrat în sala de judecată. Fiindu-i prezentată fotografia numitului...., din fişa de evidenţă a populaţiei, ...a declarat că această persoană seamănă cu bărbatul robust care a abordat-o pe holurile Curţii de Apel Bucureşti, însă nu poate fi sigură că este una şi aceeaşi persoană. Martora a relatat şi faptul că fiul său este deţinătorul unui autoturism marca Mercedes, cu un număr de înmatriculare de Bucureşti, care conţine grupul de cuvinte „RAZ”, pe care s-a hotărât să o vândă, după încarcerarea fiului său.
În faţa instanţei de judecată martora ..(vol. 3 f. 175 - 178 dos. inst.) a arătat iniţial că îşi menţine declaraţiile date la urmărire penală când a spus numai adevărul, după care a susţinut că a susţinut că persoanele care au abordat-o pe holul Curţii de Apel Bucureşti s-au oferit să o ajute în procesul fiului ei însă ea a crezut că sunt moldoveni veniţi să îşi recupereze datoria pe care fiul ei le-o datorează şi din care a reuşit să achite suma de 12.000 euro obţinută din vânzarea unui Mercedes. După ce reprezentantul Ministerului Public a arătat în şedinţă publică că înţelege să se sesizeze faţă de martora pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă aceasta a solicitat să fie reaudiată, ocazie cu care a arătat că îşi menţine declaraţiile date la urmărire penală, susţinând că ia medicamente pentru depresie. Având în vedere poziţia vădit nesinceră adoptată iniţial de martoră în faţa instanţei de judecată, va fi înlăturată din materialul probatoriu declaraţia anterioară a martorei dată în cursul cercetării judecătoreşti în măsura în care aceasta contrazice cele relatate la urmărire penală.
Martora ...la urmărire penală a confirmat (filele 139-142, volumul 5 dup) situaţia de fapt relatată de soacra sa, ..., prilej cu care a declarat că nu îl poate recunoaşte din fotografie pe..., însă acesta are o înfăţişare asemănătoare cu bărbatul robust care s-a oferit să obţină o hotărâre judecătorească favorabilă condamnatului ...
Audiată fiind în cursul cercetării judecătoreşti martora .... (vol. 3 f. 173 -74 dos. inst.) a arătat că îşi menţine declaraţia dată la urmărire penală, după care a început să facă afirmaţii ilogice şi nesusţinute nici măcar de declaraţia martorei..., afirmând că ar fi văzut că soacra ei (martora...) ar fi fost abordată de 2 - 3 bărbaţi, dar putea să fie doar unul cu aspect de ”moldovean” în sensul că era rotund la faţă, solid şi cu păr cărunt, nu ştie exact pentru că era multă lume în sala paşilor pierduţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti unde martora ieşise la o ţigară, şi care a întrebat-o pe aceasta dacă doreşte ajutor ca să iasă fiul ei din închisoare, arătând că acesta nu este avocat, motive pentru care va fi înlăturată declaraţia acesteia dată în faţa instanţei de judecată, întrucât este în mod vădit nesinceră.
La dosarul cauzei a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr.... (filele 1-4, volumul 9 dup), precum şi listele de şedinţă şi planificările judecătorilor în şedinţele de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (filele 1- 313, volumul 6 dup).
Din actele aflate în dosarul de urmărire penală nr. 388/P/2012, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, ataşate, în fotocopie certificată la prezentul dosar (fila 180, volumul 5 dup), au rezultat indicii cu privire la existenţa şi a altor încercări ale inculpatului R.A.I. de a-şi rezolva problemele judiciare prin coruperea judecătorilor.
Fără a relua argumentele expuse la poziţia 2.I. cu privire la condiţiile de existenţă ale infracţiunii de trafic de influenţă, se reţine că inculpatul Mustaţă Stan a săvârşit această infracţiune întrucât, în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, a pretins că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi să judece dosarul nr...., în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile condamnatului.... În demersul său persuasiv, de convingere a inculpatului Boraciu Ion, care a intermediat „afacerea”, inculpatul a prezentat detalii din dosarul cauzei, cu ajutorul inculpatei Curea Mariana, care a confirmat informaţiile prezentate de Mustaţă Stan şi a oferit, la rândul său, detalii privitoare la compunerea completului de judecată. Intenţia de a încasa o sumă de bani, în schimbul influenţei exercitate de inculpatul Mustaţă Stan asupra judecătorilor din compunerea completului colegial C15A, al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, a fost exprimată, în mod explicit, de inculpatul Boraciu Ion, în conversaţiile purtate cu inculpatul Mustaţă Stan....
Având în vedere cele expuse, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pentru săvârşirea cărora au fost trimişi în judecată inculpaţii există, au fost săvârşite de aceştia şi constituie infracţiuni, instanţa va dispune condamnarea inculpaţilor.
În drept
Potrivit art. 35 al. 1 C.pen. infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
Rezultă deci că, pentru a se considera că faptele identice cu caracter repetat au fost comise în realizarea aceleiaşi rezoluţii, este suficient să se constate în conţinutul lor, în raport cu reglementarea menţionată, unitate de dispoziţii legale violate, unitate de hotărâre infracţională şi pluralitate de acte separate într-un interval de timp mai mult sau mai puţin îndelungat, precum şi unitate de subiect pasiv.
Or, atât timp cât prin săvârşirea repetată a oricăreia dintre faptele la care se referă art. 289 al.1 C.pen. se încalcă de mai multe ori aceeaşi dispoziţie a legii, ca urmare a unei singure hotărâri infracţionale luate de autor, dusă la îndeplinire într-un interval de timp mai mult sau mai puţin îndelungat, se impune ca toate aceste acte, care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni, să fie încadrate într-o infracţiune unică, continuată, de luare de mită.
Faţă de starea de fapt reţinută mai sus, instanţa apreciază că este dovedită rezoluţia infracţională unică în cazul actelor materiale săvârşite de inculpatul Mustaţă Stan, rezoluţie care reiese din unitatea de dispoziţii legale violate, din săvârşirea faptelor într-un interval de timp relativ redus, din identitatea procedeelor folosite, condiţii şi împrejurări asemănătoare pentru săvârşirea faptelor, şi, mai ales, unicitatea scopului urmărit - acela de a obţine pentru sine un folos patrimonial necuvenit. Sub aspectul laturii subiective şi a rezoluţiei unice de săvârşire a faptelor, forma continuată a infracţiunii este întrunită şi pentru că din ansamblul probator rezultă că inculpatul Mustaţă Stan avea o practică deja stabilită, adoptase o hotărâre intimă cu caracter general pe baza căreia găsea soluţia de moment pentru fiecare dosar în care putea obţine venituri ilicite, nefiind necesar să analizeze de fiecare dată modalitatea în care îşi va exercita atribuţiile în vederea influenţării soluţiilor care urmau să fie pronunţate sau consecinţele faptelor sale.
Având în vedere cele expuse, reţinând identitatea subiectului pasiv general (statul) şi special (Curtea de Apel Bucureşti) ai infracţiunilor de luare de mită săvârşite de acesta, instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Mustaţă Stan din şase infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 38 al. 1 C.pen. într-o singură infracţiune de luare de mită în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen.
Pentru aceleaşi motive,va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Boraciu Ion din complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. şi la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. în complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 iar pentru inculpatul Alexandru Florian din complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. şi la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. în complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Curtea va respinge ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţii Curea Mariana, Boraciu Ion şi Alexandru Florian în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu privire la care inculpaţii au arătat că reprezintă o circumstanţă personală a autorului care nu se răsfrânge asupra lor, pentru următoarele motive:
Art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 stabileşte că faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de un judecător se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de art. 289 sau 291 C.pen. ale cărei limite se majorează cu o treime.
Circumstanţele personale de individualizare (cum este cea privind calitatea participantului) sunt împrejurări care privesc personal pe un participant şi care, de regulă, nu se răsfrâng asupra celorlalţi participanţi, conform art. 50 al. 2 C.pen.
Sunt însă situaţii de fapt, cum e şi cea din speţa de faţă, în care o circumstanţă prin natura ei personală capătă un aspect obiectiv şi se converteşte într-o circumstanţă reală care se răsfrânge asupra participanţilor în baza art. 50 al. 1 C.pen. În acest sens se reţine că scopul constituirii grupării infracţionale de către inculpaţii Mustaţă Stan, Boraciu Ion, Curea Maria şi Alexandru Florian a fost, printre altele, acela ca inculpatul Mustaţă Stan să comită infracţiuni de corupţie în calitatea lui de judecător. Prin urmare, circumstanţa personală a acestuia de judecător se răsfrânge asupra participanţilor întrucât a fost cunoscută de aceştia şi a constituit o condiţie esenţială pentru realizarea faptelor, fără de care acestea nu se puteau comite, aşa încât îndeplinirea acestei condiţii faţă de autor operează faţă de toţi ceilalţi participanţi.
Având în vedere aceste aspecte se va respinge ca nefondată şi cererea inculpatei Curea Mariana de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa din infracţiunea prev. de art. 367 al. 1, 2 C.pen. în infracţiunea prev. de art. 367 al. 1 C.pen.
Prin urmare, se reţin următoarele:
I. Cu privire la inculpatul Mustaţă Stan
1. Fapta inculpatului Mustaţă Stan constând în aceea că în cursul
anului 2013, împreună cu inculpaţii Boraciu Ion şi Alexandru Florian, a constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară (prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000), urmărind obţinerea de beneficii materiale, context în care, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale
aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării
mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 2 C.pen.
2. Fapta inculpatului Mustaţă Stan constând în aceea că în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, cu complicitatea grefierului Curea Mariana, din cadrul aceleiaşi instanţe de judecată, a permis accesul unor persoane neautorizate - Boraciu Ion şi Alexandru Florian, la informaţii care nu erau destinate publicităţii (datele personale ale părţilor din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv numele, prenumele şi adresa de domiciliu), în vederea obţinerii de beneficii materiale necuvenite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000.
3. Faptele inculpatului Mustaţă Stan constând în aceea că:
- în data de 07.04.2014, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A,
învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul inculpatului
Boraciu Ion, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului ... , zis „...”, în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014, pronunţată la 04.03.2014 de Curtea de Apel Bucureşti,
- în data de 11.04.2014, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C2-Co-Cp,
învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul inculpatului
Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii de punere în libertate a inculpatului...., prin admiterea contestaţiei formulate de inculpat împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26.03.2014 (respingerea cererii de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar),
- în perioada 15-16.04.2014, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15LPF,
învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul inculpaţilor
Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabilă condamnatului...., cu prilejul judecării contestaţiei formulate împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28.02.2014 de Tribunalul Ilfov (aplicarea legii penale mai favorabile, conform sesizării formulate de comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2012),
- în data de 16.04.2014, acţionând în cadrul grupului infracţional
organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15LPF,
învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul inculpaţilor
Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului ....(aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 595 din Codul de procedură penală),
- în data de 16.04.2014, acţionând în cadrul grupului infracţional
organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A,
învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul inculpaţilor
Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile inculpatului...., cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19.12.2013 de Tribunalul Ilfov, Secţia penală,
- în data de 16.04.2014, acţionând în cadrul grupului infracţional
organizat din care făcea parte şi în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A,
învestit cu soluţionarea dosarului nr , a pretins, prin intermediul inculpaţilor
Boraciu Ion şi Alexandru Florian, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile
părţilor civile (majorarea despăgubirilor civile), cu prilejul judecării apelului
declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 05.03.2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. (6 acte materiale).
4. Fapta inculpatului Mustaţă Stan constând în aceea că în perioada lunii aprilie 2014, în calitate de judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală şi acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, a pretins, cu complicitatea inculpatei Curea Mariana şi prin intermediul inculpatului Boraciu Ion, de la....” suma de 30.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului C10A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să
pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului .... în dosarul nr întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Întrucât infracţiunile au fost săvârşite de inculpatul Mustaţă Stan înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză urmează a fi făcută aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. privind
concursul real de infracţiuni.
II. Cu privire la inculpata Curea Mariana
1. Fapta inculpatei Curea Mariana constând în aceea că, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, a sprijinit gruparea infracţională constituită de inculpaţii Mustaţă Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară (prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000), urmărind obţinerea de beneficii materiale, context în care membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 2 C.pen.
2. Fapta inculpatei Curea Mariana constând în aceea că în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, să permită accesul unor persoane neautorizate - Boraciu Ion şi Alexandru Florian, la informaţii care nu erau destinate publicităţii (datele personale ale părţilor din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv numele, prenumele şi adresa de domiciliu), în vederea obţinerii de beneficii materiale necuvenite, constituie complicitate la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
3. Fapta inculpatei CUREA Mariana constând în aceea că, în perioada lunii aprilie 2014, acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, l-a ajutat pe MUSTAŢĂ Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a II-a Penală, să pretindă, prin intermediul inculpatului BORACIU Ion, de la ...suma de 30.000 euro, inculpatul lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor învestiţi în compunerea completului C10A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului ....în dosarul nr...., constituie complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Întrucât infracţiunile au fost săvârşite de inculpata Curea Mariana înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele, în cauză urmează a fi făcută aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. privind concursul real de infracţiuni.
III. Cu privire la inculpatul Boraciu Ion
1. Fapta inculpatului Boraciu Ion constând în aceea că în cursul anului 2013, împreună cu inculpaţii Mustaţă Stan şi Alexandru Florian, a constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară (prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000), urmărind obţinerea de beneficii materiale, context în care, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 2 C.pen.
2. Fapta inculpatului Boraciu Ion constând în aceea că în ziua de 05 martie 2014, acţionând în cadrul grupului din care făcea parte, a pretins de la Moraru Ciprian o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului C8A învestit cu soluţionarea dosarului nr. ....al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală (apel), pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă cumpărătorului de influenţă (condamnare cu suspendarea executării pedepsei), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
3. Faptele inculpatului Boraciu Ion constând în aceea că:
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr. ...să pretindă, în data de 07.04.2014, o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului ..., zis „...”, în sensul admiterii contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 222/A/2014, pronunţată la 04.03.2014 de Curtea de Apel Bucureşti,
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Alexandru Florian, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr. ..., să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabilă condamnatului..., cu prilejul judecării contestaţiei formulate împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28.02.2014 de Tribunalul Ilfov (aplicarea legii penale mai favorabile, conform sesizării formulate de comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2012),
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Alexandru Florian, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în
compunerea completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr , să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului .... (aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 595 din Codul de procedură penală),
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Alexandru Florian, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în
compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr , să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile inculpatului Lincan Ion, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19.12.2013 de Tribunalul Ilfov, Secţia penală,
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Alexandru Florian, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în
compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr , să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile părţilor civile .....
(majorarea despăgubirilor civile), cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 05.03.2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede,
constituie complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. au aplicarea art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi art. 35 al. 1 C.pen.
4. Fapta inculpatului Boraciu Ion constând în aceea că în perioada lunii aprilie 2014, acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală şi aflat în complicitate cu inculpata Curea Mariana, să pretindă de la ....suma de 30.000 euro, inculpatul lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor învestiţi în compunerea completului C10A al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, pentru a-i determina să pronunţe o
soluţie favorabilă inculpatului RADU Adrian Ionuţ în dosarul nr , constituie
complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Întrucât infracţiunile au fost săvârşite de inculpatul Boraciu Ion înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză urmează a fi făcută aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. privind
concursul real de infracţiuni.
IV. Cu privire la inculpatul Alexandru Florian
1. Fapta inculpatului Alexandru Florian constând în aceea că în cursul anului 2013, împreună cu inculpaţii Mustaţă Stan şi Boraciu Ion, a constituit un grup infracţional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară (prevăzute de art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000), urmărind obţinerea de beneficii materiale, context în care, în perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea identificării şi contactării mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă, în scopul pretinderii de la aceştia a unor foloase materiale, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 2 C.pen.
2. Faptele inculpatului Alexandru Florian constând în aceea că:
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C2-Co-CP, învestit cu soluţionarea
dosarului nr , să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub
aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii de punere în libertate a inculpatului...., prin admiterea contestaţiei formulate de inculpat împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti la 26.03.2014 (respingerea cererii de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar),
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Boraciu Ion, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 374/93/2014, să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul
cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabilă condamnatului ,
cu prilejul judecării contestaţiei formulate împotriva sentinţei penale nr. 145 pronunţate la 28.02.2014 de Tribunalul Ilfov (aplicarea legii penale mai favorabile, conform sesizării formulate de comisia prevăzută de H.G. nr. 836/2012),
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Boraciu Ion, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15LPF, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 6536/3/2014, să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile condamnatului .... (aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 595 din Codul de procedură penală),
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Boraciu Ion, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 1344/93/2013, să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile inculpatului Lincan Ion, cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 194 pronunţate la 19.12.2013 de Tribunalul Ilfov, Secţia penală,
- acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi împreună cu inculpatul Boraciu Ion, l-a ajutat pe Mustaţă Stan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, aflat în compunerea completului C15A, învestit cu soluţionarea dosarului nr...., să pretindă o sumă de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile părţilor civile ....(majorarea despăgubirilor civile), cu prilejul judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 29 pronunţate la 05.03.2014 de Judecătoria Roşiorii de Vede,
constituie complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi art. 35 al. 1 C.pen.
Întrucât infracţiunile au fost săvârşite de inculpatul Alexandru Florian înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză urmează a fi făcută aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. privind concursul real de infracţiuni.
V. Cu privire la inculpatul Moraru Ciprian
Fapta inculpatului Moraru Ciprian constând în aceea că a promis că va da curs solicitării primite de la inculpatul Boraciu Ion, pe fondul pretinderii de către acesta, în ziua de 05 martie 2014, a unei sume de bani care nu a fost particularizată sub aspectul cuantumului, în condiţiile în care inculpatul Boraciu Ion a lăsat să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor învestiţi
în compunerea completului C8A învestit cu soluţionarea dosarului nr al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală (apel), pentru a-i determina să pronunţe o soluţie favorabilă cumpărătorului de influenţă, respectiv de a obţine o condamnare cu suspendarea executării pedepsei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Individualizarea pedepselor
În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor, Curtea reţine că potrivit art. 74 C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
- împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite,
- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită,
- natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii,
- motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,
- natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,
- conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal,
- nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Se mai reţine că aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 75 al. 2 C.pen. este atributul exclusiv al instanţei de judecată care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanţele comiterii faptei şi să aibă în vedere şi consecinţele acesteia. Pe de altă parte, recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare este posibilă numai dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Raportând dispoziţiile legale menţionate la situaţia de faţă, Curtea, la stabilirea cuantumului pedepselor va avea în vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârşite de inculpaţi, prin raportare la circumstanţele reale în care a avut loc comiterea acestora, aşa cum acestea au fost reţinute anterior, de numărul mare al persoanelor participante la săvârşirea acestora, de perseverenţa infracţională de care au dat dovadă inculpaţii pusă în evidenţă de săvârşirea mai multor infracţiuni care presupun existenţa unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupări criminale; încercarea de a atrage în activitatea infracţională a cât mai multor persoane, în calitate de mituitori sau cumpărători de influenţă; existenţa unor date evidente în sensul că înţelegerea infracţională statornicită între inculpaţi cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de genul celor care fac obiectul prezentei cauze este anterioară comiterii infracţiunilor care fac obiectul prezentei cauze, de întărirea convingerii mituitorilor sau a cumpărătorilor de influenţă cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni grave că ar fi putut obţine beneficiul unor hotărâri judecătoreşti favorabile prin coruperea magistraţilor învestiţi să îi judece; alterarea prestigiului Curţii de Apel Bucureşti, unde inculpaţii Mustaţă Stan şi Curea Mariana erau salariaţi, întrucât facilitau obţinerea unor hotărâri judecătoreşti la un nivel care are potenţialul de a oferi beneficiarilor soluţiilor încrederea că actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar şi cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar; dispreţul manifestat de inculpaţi faţă de colegii oneşti, însă cu care, potrivit opiniei susnumiţilor, „nu se poate vorbi” sau nu pot fi „abordaţi” pentru comiterea unor fapte de corupţie; toate aceste elemente fiind de natură a crea convingerea instanţei că faptele comise de inculpaţi prezintă un grad foarte ridicat de pericol social.
De asemenea, se reţine că activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor a fost desfăşurată pe o lungă perioadă de timp, într-un mod organizat, cu roluri bine stabilite, împreună cu alte persoane, fiind rezonabil a se concluziona că aceasta avea un caracter de continuitate şi că nu ar fi încetat în lipsa intervenţiei organelor de urmărire penală. În acest sens, se reţine şi faptul că deşi inculpatul Mustaţă Stan era convins că este urmărit de autorităţi, constatare pe care a transmis-o celorlalţi inculpaţi, aceştia nu au stopat activitatea infracţională desfăşurată ci şi-au luat şi mai multe precauţii, de genul discutării aspectelor importante doar în grupul sanitar al imobilului, în timp ce apa curgea la robinet, doar în şoaptă, la urechea interlocutorului, folosindu-se de bileţele pe care erau notate diverse date cu privire la dosarele în discuţie şi care erau rupte şi probabil, aruncate în toaletă, şi respectiv prin evitarea discuţiilor telefonice.
Aceste consecinţe, având în vedere specificitatea şi modul de organizare al sistemul judiciar, pe lângă urmările produse asupra celor care le comit, aruncă o umbră greu de înlăturat asupra întregului sistem judiciar.
1. Pe lângă aceste circumstanţe reale, cu privire la inculpatul Mustaţă Stan Curtea va mai reţine şi faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a fost numit în funcţia de judecător la data de 15.02.1993 fiind promovat la Curtea de Apel Bucureşti începând cu data de 15 aprilie 1998, a ocupat funcţia de preşedinte al Secţiei I Penale (prin delegare în perioada 26.09.2005 - 15 aprilie 2006 şi prin numire în perioada 26 septembrie 2006 - 16 aprilie 2012), a fost ales membru al Colegiului de conducere prin Hotărârea Adunării generale a judecătorilor nr. 1 din data de 29.05.2006, a fost desemnat în calitate de membru în comisiile de concurs organizate la nivelul instanţei, precum şi în componenţa comisiilor de control pentru verificarea activităţii secţiilor şi instanţelor arondate Curţii de Apel Bucureşti, manifestând un comportament adecvat funcţiei deţinute, nu a fost sancţionat disciplinar, în fişele de apreciere anuale acordându-i-se calificativul "foarte bine”, aşa cum rezultă din caracterizarea depusă la fila 26 - 27 din vol. 3 la dosar, aspecte care, având în vedere că s-a folosit de funcţia sa ca să comită infracţiunile din prezentul dosar nu justifică reţinerea vreunor circumstanţe atenuante.
Deşi împlinise vârsta de pensionare acesta a solicitat să rămână în activitate, pentru că, potrivit celor spuse de inculpatul Boraciu Ion inculpatului Moraru Ciprian la data de 27 februarie 2014 (proces-verbal de redare şi planşe foto, filele 256-280, volumul 2 dup), motivul pentru care Mustaţă Stan nu se pensionase era acela de a continua să se folosească de funcţia sa pentru a comite infracţiuni de corupţie şi astfel de a obţine venituri suplimentare ilicite.
Din declaraţiile celor doi martori audiaţi în circumstanţiere se mai reţine în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Mustaţă Stan că acesta avea un cerc larg de prieteni, era cunoscut ca fiind un familist bun care se preocupa de problemele familiei, era vesel, glumeţ, consumator de alcool dar într-o cantitate rezonabilă fără a ajunge ”să cadă sub masă”. Acesta este căsătorit cu un copil major, este cunoscut cu diferite afecţiuni medicale pe care instanţa le apreciază ca fiind inerente vârstei.
Examinând probele dosarului, Curtea reţine că deşi inculpatul este infractor primar, în cauză a avut o atitudine procesuală negativă în raport de apărările pe care a înţeles să şi le formuleze, nerecunoscând fapta imputată. Numai lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia, evoluţia profesională anterioară, precum şi prezentarea în faţa instanţei la termenele de judecată, fără nicio urmă de regret pentru consecinţele infracţiunilor săvârşite, nu constituie împrejurări care pot fi socotite şi reţinute ca circumstanţe atenuante prev. de art. 75 al. 2 C.pen.
La stabilirea pedepsei, instanţa va avea în vedere şi faptul că inculpatul săvârşea infracţiunile de corupţie pentru că a-şi suplimenta veniturile obţinute de la locul de muncă întrucât pretenţiile soţiei, a fiului şi a amantei erau mari şi trebuiau satisfăcute. În acest sens se reţine că din convorbirile ambientale înregistrate rezultă că în ziua de 04 noiembrie 2013 (proces-verbal de redare, filele 30-53, volumul 2), inculpatul Mustaţă Stan s-a deplasat la biroul inculpatului Boraciu Ion, prilej cu care i-a mărturisit că era copleşit de obligaţiile financiare pe care le avea faţă de soţie, fiu şi Curea Mariana...
La individualizarea pedepsei, Curtea are în vedere complexitatea pericolului social al faptei deduse judecăţii, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal,personalitatea acestuia şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.
Curtea va avea în vedere, în primul rând gravul prejudiciu de imagine adus justiţiei, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea magistraţilor, în secundar.
Prin poziţia ocupată la data săvârşirii infracţiunii, de judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, inculpatul a profitat de încrederea ce i-a fost acordată atât prin prisma funcţiei cât şi cea acordată de colegi, traficând-o în scop personal şi în acest mod, a pus în pericol principiile deontologice după care trebuie să se conducă persoanele implicate în această activitate.
Se va avea, de asemenea, în vedere, poziţia nesinceră a inculpatului, care a încercat să se eschiveze de la răspundere prin invocarea unor elemente de apărare nedemonstrate prin probe şi care nu fac decât să convingă instanţa că procesul de resocializare a acestuia trebuie să fie de lungă durată, necesar schimbării mentalităţii deformate a inculpatului privind modul de desfăşurare a activităţii în justiţie.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului Mustaţă Stan pedepse îndreptate înspre mediu, apreciate ca fiind necesare şi suficiente pentru atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei, respectiv:
În baza art. 367 alin. 1, 2 C.pen. va dispune condamnarea inculpatului Mustaţă Stan la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică) pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
În baza art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 va dispune condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
În baza art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. (6 acte materiale) va dispune condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 7 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică) pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
În baza art. 291 al. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Ţinând seama de natura infracţiunilor, dar şi de persoana inculpatului se va face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
Întrucât infracţiunile sunt săvârşite în concurs real, în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care adaugă sporul de 3 ani şi 8 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridică, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridica, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 72 al. 1 C.pen. va scădea din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 29.04.2014 la 28.10.2014 precum şi durata arestului la domiciliu de la 28.10.2014 la 10.03.2015.
2. În ceea ce o priveşte pe inculpata Curea Mariana, pe lângă circumstanţele reale prezentate mai sus Curtea, va reţine de asemenea că, deşi inculpata este infractor primar, în cauză a avut o atitudine procesuală negativă în raport de apărările pe care a înţeles să şi le formuleze, nerecunoscând fapta imputată. Numai lipsa antecedentelor penale, vârsta acesteia de 38 ani, necăsătorită, studii superioare, precum şi prezentarea în faţa instanţei la termenele de judecată, fără nicio urmă de regret pentru consecinţele infracţiunilor săvârşite, nu constituie împrejurări care pot fi socotite şi reţinute ca circumstanţe atenuante prev. de art. 75 al. 2 C.pen.
Din caracterizările depuse la filele 239 - 246 vol. 4 rezultă că inculpata Curea Mariana este cunoscută ca o persoană care manifestă grijă şi dragoste pentru părinţi, se implică în viaţa familiei, serioasă, punctuală, corectă, sensibilă la nevoile celorlalţi, corectă, iubitoare de adevăr, educată, civilizată, nu a creat niciodată probleme, fiind apreciată de colegii de şcoală, de vecini şi de prieteni.
La individualizarea pedepsei, Curtea va în vedere şi complexitatea pericolului social al faptei deduse judecăţii, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal,personalitatea acesteia şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.
Se va reţine şi gravul prejudiciu de imagine adus justiţiei, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea magistraţilor, în secundar.
Prin poziţia ocupată la data săvârşirii infracţiunii, de grefier în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, inculpata a profitat de încrederea ce i-a fost acordată atât prin prisma funcţiei cât şi cea acordată de colegi, precum şi accesul la informaţiile din ECRIS şi în acest mod, a pus în pericol principiile deontologice după care trebuie să se conducă persoanele implicate în această activitate.
Se va avea, de asemenea, în vedere, poziţia nesinceră a inculpatei, care a încercat să se eschiveze de la răspundere prin invocarea unor elemente de apărare nedemonstrate prin probe şi care nu fac decât să convingă instanţa că procesul de resocializare a acesteia trebuie să fie de lungă durată, necesar schimbării mentalităţii deformate a inculpatei privind modul de desfăşurare a activităţii în justiţie.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea urmează să aplice inculpatei Curea Mariana pedepse stabilite înspre minimul prevăzut de legea penală, apreciate ca fiind suficiente şi necesare în vederea atingerii scopului preventiv şi educativ al pedepsei, astfel:
În baza art. 367 al. 1, 2 C.pen. va condamna pe inculpata Curea Mariana, la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică) pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
In baza art. 48 rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 va condamna pe aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 291 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 va condamna pe inculpata Curea Mariana la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de
influenţă.
Ţinând seama de natura infracţiunilor, dar şi de persoana inculpatei se va face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
Întrucât infracţiunile sunt săvârşite în concurs real, în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. va aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul de 1 ani şi 4 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpata urmând să execute pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 1 C.pen. va aplica inculpatei, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în
autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridică, pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. va aplica inculpatei, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridică, pe
durata executării pedepsei principale.
În baza art. 72 al. 1 C.pen. va scădea din pedeapsa aplicată inculpatei prevenţia de la 29.04.2014 la 28.10.2014.
3. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Boraciu Ion, la individualizarea pedepselor, se va reţine şi faptul că acesta are 44 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind în prezent arestat preventiv în altă cauză pentru
săvârşirea unei infracţiuni de viol, este administrator la S.C. ALBORA S.R.L., căsătorit, un copil minor.
Din caracterizările depuse la dosar la filele 109 - 111 vol. 5 rezultă că inculpatul Boraciu Ion este angajatul SC Albora SRL începând cu data de 12.07.2011 în funcţia de director, este cunoscut drept o persoană care nu creează probleme, modestă, cinstită, echilibrată, care şi-a achitat întotdeauna în mod exemplar sarcinile care i-au fost încredinţate, a ajutat considerabil la ridicarea Sfintei Biserici cu hramul SF. Parascheva fiindu-i acordat Ordinul Crucea Sloboziei pentru mireni.
Pe parcursul urmăririi penale iniţial a recunoscut în mare faptele comise, apărările sale fiind înlăturate de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, iar în faţa instanţei de judecată a revenit asupra declaraţiilor date anterior, invocând presiuni din partea organelor de urmărire penală, care însă nu au fost confirmate de materialul probatoriu administrat în cauză.
La individualizarea pedepsei, Curtea are în vedere şi complexitatea pericolului social al faptei deduse judecăţii aşa cum acesta a fost reţinut mai sus, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.
Curtea va avea în vedere, în primul rând gravul prejudiciu de imagine adus prin infracţiunile comise de inculpatul Boraciu Ion Justiţiei, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea magistraţilor, în secundar.
Se va avea, de asemenea, în vedere, poziţia oscilantă a inculpatului, care a încercat să inducă în eroare instanţa şi să se eschiveze de la răspundere prin invocarea unor elemente de apărare nedemonstrate prin probe şi care nu fac decât să convingă instanţa că procesul de resocializare a acestuia trebuie să fie de lungă durată, necesar schimbării mentalităţii deformate a inculpatului privind modul de desfăşurare a activităţii în justiţie.
Pentru toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului Boraciu Ion pedepse îndreptate spre minimul prevăzut de lege, apreciate ca fiind necesare şi suficiente pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al pedepsei, astfel:
În baza art. 367 al. 1, 2 C.pen. va dispune condamnarea inculpatului
Boraciu Ion la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
În baza art. 291 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
In baza art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale) va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 291 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Ţinând seama de natura infracţiunilor, dar şi de persoana inculpatului se va face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a şi b C.pen.
Întrucât infracţiunile sunt săvârşite în concurs real, în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care va adauga sporul de 4 ani închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării
drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales
în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale.
4. La individualizarea pedepselor inculpatului Alexandru Florian se va reţine că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, este administrator la S.C. VIPSINBAD S.R.L., căsătorit, are doi copii majori, în vârstă de 50 de ani, administrator al societăţii pe care o deţine împreună cu soţia lui.
Din actele medicale şi caracterizările depuse la dosar (vol. 4 f. 271 -278) rezultă că inculpatul Alexandru Florian suferă de afecţiuni cardiace, este angajat începând cu data de 01.07.2004, este cunoscut ca fiind o persoană liniştită şi amabilă cu un caracter educat şi civilizat, care s-a preocupat îndeaproape de creşterea şi educare copiilor şi care este apreciat în cercul lui de prieteni.
Pe parcursul cercetărilor penale a recunoscut în parte faptele comise, apărările sale fiind înlăturate însă de celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Audiat fiind de instanţa de judecată, a revenit parţial asupra declaraţiilor date anterior fără vreo justificare pertinentă şi fără ca aceste declaraţii să se coroboreze cu celelalte probe administrate în cauză.
La individualizarea pedepsei, Curtea are în vedere şi complexitatea pericolului social al faptei deduse judecăţii şa cum au fost arătate anterior, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.
Curtea va avea în vedere, în primul rând gravul prejudiciu de imagine adus justiţiei, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea magistraţilor, în secundar.
Se va avea, de asemenea, în vedere, poziţia parţial sinceră a inculpatului, care a încercat de asemenea să se eschiveze de la răspundere prin invocarea unor elemente de apărare nedemonstrate prin probe şi care nu fac decât să convingă instanţa că procesul de resocializare a acestuia trebuie să fie de lungă durată, necesar schimbării mentalităţii deformate a inculpatului privind modul de desfăşurare a activităţii în justiţie.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului pedepse îndreptate spre minimul special prevăzut de lege, apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al pedepsei, astfel:
În baza art. 367 al. 1, 2 C.pen. va condamna pe inculpatul Alexandru Florian la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale) va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
Ţinând seama de natura infracţiunilor, dar şi de persoana inculpatului se va face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a şi b C.pen.
Întrucât infracţiunile sunt săvârşite în concurs real, în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care se va adăuga sporul de 1 ani şi 4 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani şi 4 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale.
5. Cu privire la inculpatul Moraru Ciprian se reţine faptul că acesta este cunoscut cu antecedente penale care nu atrag însă starea de recidivă (concurs real de infracţiuni). Prin sentinţa penală nr. 951 pronunţată la 19.12.2013 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 40782/3/2012, modificată în apel, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.pen. 1969 pentru săvârşirea unor infracţiuni informatice.
Inculpatul Moraru Ciprian are 37 de ani, este administrator la S.C. REAL SPEED LOGISTIC S.R.L., de profesie analist programator, căsătorit, doi copii minori.
Pe parcursul procesului penal acesta a recunoscut fapta de care este învinuit, încercând să minimizeze importanţa activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţi prin omiterea unor momente din desfăşurarea evenimentelor.
Şi cu privire la acest inculpat Curtea va avea în vedere complexitatea pericolului social al faptei deduse judecăţii şa cum au fost arătate anterior, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunii, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, poziţia adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia şi necesităţile procesului de reeducare şi resocializare, astfel încât pedeapsa să-şi poate îndeplini atât funcţia coercitivă, de îndreptare, cât şi cea preventivă, de descurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului o pedeapsă stabilită la minimul special prevăzut de lege, apreciată ca fiind suficientă şi necesară pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al pedepsei, astfel:
În baza art. 292 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 va condamna pe inculpatul Moraru Ciprian la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă.
Ţinând seama de natura infracţiunilor, dar şi de persoana inculpatului se va face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a şi b C.pen.
Măsuri preventive
Având în vedere dispoziţiile art. 399 al. 1 C.pr.pen. şi analizând măsurile preventive luate faţă de inculpaţi în raport cu actele şi lucrările dosarului dar şi cu dispoziţiile art. 211 şi urm. C.pr.pen., Curtea apreciază că în cauză se impune menţinerea măsurii controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii Mustaţă Stan, Curea Mariana, Boraciu Ion şi Alexandru Florian întrucât aceasta este legală si temeinică, temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive se menţin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, şi impun în continuare măsura neprivativă de libertate menţionată.
De asemenea, acestea sunt suficiente şi pertinente pentru a considera că se impune menţinerea lor, argumentele inculpaţilor în sensul inexistenţei acestora fiind nefondate.
În acelaşi timp se constată că menţinerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfăşurări a procesului penal avându-se în vedere natura şi gravitatea acuzaţiilor care i se aduc inculpaţilor şi nu în ultimul rând stadiul procesual în care se află cauza, în cauză urmând a se pronunţa o soluţie de condamnare a inculpaţilor, context în care menţinerea măsurii preventive se impune şi în acord cu dispoziţiile art. 5 paragraful 1 lit. a din Convenţia EDO
Pe de altă parte, se apreciază că măsura preventivă este, în continuare, proporţională cu gravitatea acuzaţiei - în sensul că inculpaţii sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat şi infracţiuni de corupţie judiciară, fapte care se caracterizează în concret, printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condiţiile prevăzute de art. 202 alin. 3 C. pr. pen.
În acest context, Curtea apreciază că circumstanţele personale invocate de către inculpaţi - constând în aceea că nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, vârsta acestora, starea de sănătate, situaţia familială, poziţia bună ocupată în societate anterior comiterii faptelor, nu sunt de natură a determina revocarea măsurilor preventive, cu atât mai mult cu cât lipsa antecedentelor penale constituie starea de normalitate, iar nu un beneficiu de care ar putea să se prevaleze un inculpat în situaţii precum cea din prezenta cauză iar acestea au fost avute în vedere la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar faţă de aceştia.
Măsuri de siguranţă
Curtea apreciază ca fiind nefondată solicitarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DNA privind confiscarea, în temeiul art. 112 lit. b C.pen., de la inculpatul Boraciu Ion a imobilului din şoseaua Colentina nr. 281, sector 2 sau în baza art. 112 al. 3 C.pen., pentru următoarele motive:
Pentru a fi supus confiscării speciale prev. de art. 112 lit. b C.pen. lucrul trebuie „să fi fost folosit” la săvârşirea infracţiunii, adică să fi fost unul dintre mijloacele de care făptuitorul s-a folosit efectiv, pentru a săvârşi infracţiunea. Această constatare de fapt trebuie să fie însoţită de o a doua constatare, impusă de principiile generale în materia măsurilor de siguranţă şi anume că lucrul care a servit la săvârşirea infracţiunii dacă nu ar fi confiscat şi ar fi lăsat la libera dispoziţie a făptuitorului sau a altor persoane, aceasta ar constitui o stare de pericol, lucrul putând fi folosit din nou la săvârşirea altor infracţiuni.
Aşadar, nu orice lucru care a servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea
penală este supus confiscării, ci numai lucrurile care prin natura lor sau prin felul în care au fost prelucrate prezintă o stare de pericol, creând temerea că ele vor servi şi în viitor la săvârşirea de infracţiuni.
Aşa cum a arătat şi ÎCCJ cu ocazia pronunţării Deciziei în interesul legii nr. 18/2005 , ale cărei considerente îşi menţin valabilitatea şi după intrarea în vigoare a noilor legi penale, măsura de siguranţă a confiscării speciale a unui bun (cum ar fi mijlocul de transport) se dispune numai în cazul în care se dovedeşte că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalităţile normative ale infracţiunilor prevăzute de legea penală, precum şi în cazul în care se dovedeşte că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracţiuni.
Având în vedere aceste aspecte, se constată că imobilul inculpatului Boraciu Ion în care inculpaţii se întâlneau să discute printre altele, şi despre infracţiunile care făceau parte din scopul constituirii grupului infracţional, nu a servit efectiv la săvârşirea infracţiunilor care fac obiectul prezentului dosar, iar în al doilea rând, că lăsarea lui în proprietatea inculpatului Boraciu Ion nu prezintă o stare de pericol în sensul celor arătate anterior, astfel încât nu poate face obiectul confiscării speciale conform art. 112 lit. b C.pen.
Cheltuieli de judecată
Având în vedere dispoziţiile art. 274 al. 1, 2 C.pr.pen. şi soluţia de condamnare care se va dispune în cauză, coroborată cu culpa procesuală a fiecărui inculpat, se va dispune obligarea inculpatului Mustaţă Stan la plata sumei de 22.000 lei, a inculpatei Curea Mariana la plata sumei de 12.000 lei, inculpatului Boraciu Ion la plata sumei de 14.000 lei, a inculpatului Alexandru Florian la plata sumei de 14.000 lei iar a inculpatului Moraru Ciprian la plata sumei de 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului Mustaţă Stan, în cuantum de 400 lei, va fi avansat din fondurile MJ în conformitate cu dispoziţiile art. 82 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, republicată.
DISPOZITIV
I. În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Mustată Stan din şase infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 38 al. 1 C.pen. într-o singură infracţiune de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. (6 acte materiale)
În baza art. 367 alin. 1, 2 C.pen. condamnă pe inculpatul Mustaţă Stan, la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică) pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. (6 acte materiale) condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 7 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică) pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 291 al. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care adaugă sporul de 3 ani şi 8 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridică, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridica, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 72 al. 1 C.pen. scade din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 29.04.2014 la 28.10.2014 precum şi durata arestului la domiciliu de la 28.10.2014 la 10.03.2015.
În baza art. 399 al. 1 C.p.p. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Mustaţă Stan.
II. Respinge cererea formulată de inculpata Curea Mariana de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa din infracţiunea prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 C.pen. şi respectiv din infracţiunea prev. de art. 367 al. 1, 2 C.pen. în infracţiunea prev. de art. 367 al. 1 C.pen.
În baza art. 367 al. 1, 2 C.pen. condamnă pe inculpata Curea Mariana, la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică) pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 48 rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpata Curea Mariana la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 291 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpata Curea Mariana la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de
influenţă.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b şi g C.pen. (de a exercita o profesie juridică).
În baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al. 3 C.pen. aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul de 1 ani şi 4 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpata urmând să execute pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 1 C.pen. aplică inculpatei, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în
autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridică, pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. aplică inculpatei, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita o profesie juridică, pe
durata executării pedepsei principale.
În baza art. 72 al. 1 C.pen. scade din pedeapsa aplicată inculpatei prevenţia de la 29.04.2014 la 28.10.2014.
În baza art. 399 al. 1 C.pr.pen. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpata Curea Mariana.
III. În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Boraciu Ion din complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. în complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. (5 acte materiale).
Respinge cererea formulată de inculpatul Boraciu Ion de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa prin înlăturarea dispoziţiilor art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 367 al. 1, 2 C.pen. condamnă pe inculpatul Boraciu Ion -la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 291 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din
Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale) condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani şi pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b
C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 291 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din
Legea nr. 78/2000 condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani
închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367 al.
3 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 4 ani închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. aplică inculpatului, alături de
pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării
drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 ani după
executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 399 al. 1 C.pr.pen. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Boraciu Ion.
IV. În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a
faptelor reţinute în sarcina inculpatului Alexandru Florian din complicitate la săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. în complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. (5 acte materiale),
Respinge cererea formulată de inculpatul Alexandru Florian de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa prin înlăturarea dispoziţiilor art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 367 al. 1, 2 C.pen. condamnă pe inculpatul Alexandru Florian - fiul lui Constantin şi Rada, născut la 28.07.1964 în com. Ciocârlia, jud. Ialomiţa, domiciliat în mun. Bucureşti, sector 5, str. Năsăud, nr. 7, bl. 23,
sc. 1, et. 8, ap. 33, C.N.P. - 1640728400181, la o pedeapsă de 4 ani
închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 289 al. 1 C.pen. şi art. 7 lit. b din
Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (5 acte materiale)
condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani şi pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b
C.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. rap. la art. 38 al. 1 C.pen. şi art. 367
al. 3 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 1 ani şi 4 luni închisoare reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani şi 4 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. 5 C.pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 399 al. 1 C.pr.pen. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Alexandru Florian.
V. În baza art. 292 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpatul Moraru Ciprian - la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă.
Face aplic. art. 65 - 66 al. 1 lit. a, b C.pen.
În baza art. 274 al. 1, 2 C.pr.pen. obligă pe inculpatul Mustaţă Stan la plata sumei de 22.000 lei, pe inculpata Curea Mariana la plata sumei de
12.000 lei, pe inculpatul Boraciu Ion la plata sumei de 14.000 lei, pe inculpatul Alexandru Florian la plata sumei de 14.000 lei iar pe inculpatul Moraru Ciprian la plata sumei de 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului Mustaţă Stan, în cuantum de 400 lei, va fi avansat din fondurile MJ.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24 aprilie 2015.
