Tentativă la omor. Jurisprudență Tentative
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă penală nr. *** din data de 02.06.2016
DOSAR NR. *****
SENTINȚA PENALA NR. *****
Ședința publică din data de *****
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE - *****
GREFIER - *****
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost reprezentat de procuror *****.
Pe rol, soluționarea cauzei penale privindu-l pe inculpatul *****, trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriu din *****, emis în dosarul nr. ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. (1) din C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) din C.pen.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de *****, care face parte integranta din prezenta încheiere si când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de *****, când a hotărât următoarele :
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. ***** din data de ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, înregistrat la Tribunalul București sub nr. *****, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului *****sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) din C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) din C.pen.
În fapt, în actul de sesizare al instanței s-a reținut în sarcina inculpatului că, data de *****, în jurul orei *****, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită persoanei vătămate ***** cu un obiect înțepător (șurubelniță) în zona claviculară stânga, în timp ce se aflau în incinta *****, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare și cercetare la fața locului, împreună cu planșele fotografice; declarația persoanei vătămate *****; raport de expertiză medico-legală nr. ***** din *****, împreună cu foaia de observație clinică generală și acte medicale; declarațiile suspectului/inculpatului; declarația martorului *****; declarația martorului *****; declarația martorului *****; proces-verbal de vizionare a imaginilor video, încheiat la data de *****de către lucrătorii de poliție din cadrul D.G.P.M.B.- Serviciul Omoruri, 2 DVD-R inscripționate cu ***** și două șurubelnițe.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data *****judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, Secția I Penală a constatat, în baza art. 346 alin. 2 Cod proc. pen., legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a dispus începerea judecății în cauza ce formează obiectul dosarului nr. *****.
La termenul de judecată din data *****, inculpatul a învederat faptul că recunoaște fapta reținută în sarcina sa și a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Inculpatul a fost audiat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, invocând totodată legitima apărare și excesul neimputabil. La același termen de judecată instanța a respins cererea inculpatului de soluționare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoașterii invinurii.
În cursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului (f. 66-68); declarațiile martorului ***** (f. 138-139); declarațiile martorului ***** (f. 140-141); declarațiile martorului ***** (f. 142-143) și declarațiile martorului ***** (f. 185)
Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:
La data de *****, în jurul orei *****, inculpatul ***** i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită persoanei vătămate ***** cu un obiect înțepător (șurubelniță) în zona claviculară stânga, în timp ce se aflau în incinta *****, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat.
Inculpatul ***** și persoana vătămată ***** se cunoșteau de o perioadă de timp îndelungată, nu aveau o locuință statornică și se ocupau cu colectarea deșeurilor nepericuloase (feroase, neferoase, mase plastice, hârtie, carton etc.), în vederea vânzării acestora la centrul de colectare din *****, punct de lucru aparținând *****, și obținerii de venituri.
În data de *****, în timp ce se aflau în curtea interioară a centrului de colectare, inculpatul a declanșat o ceartă cu persoana vătămată urmată de schimburi de cuvinte triviale, din cauza stării avansate de ebrietate în care se afla, care a degenerat, însă, pe parcursul desfășurării conflictului. În continuare, inculpatul a luat două șurubelnițe (cu mânere de culoare verde și roșu) de la căruțul cu care venise în curtea centrului de colectare, ținând câte una în fiecare mână, ocazie cu care s-a îndreptat amenințător către persoana vătămată. Astfel, inculpatul ***** l-a lovit pe ***** cu o șurubelniță pe care o ținea în mâna dreaptă (cu mâner de culoare verde), în zona claviculară stângă, de sus în jos, cu o intensitate deosebită, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat.
La împrejurarea comiterii faptei a asistat martorul *****, administratorul *****, care a intervenit, de îndată, pentru aplanarea conflictului, acesta precizând că, în ziua de *****, în jurul orelor *****, în curtea centrului au venit *****, ***** și *****, toți trei fiind sub influența băuturilor alcoolice și chiar au consumat împreună dintr-o sticlă de vin, iar la un moment dat au început să se certe și să se înjure reciproc, observându-l pe geam pe *****, care i-a zis lui ***** să iasă afară din curte să se bată, moment în care inculpatul a luat din sacul său, două șurubelnițe pe care le ținea câte una în fiecare mână și s-a îndreptat brusc spre *****, ridicând mâna dreaptă, în care avea una din șurubelnițe, deasupra capului și lovindu-l cu putere ***** cu vârful șurubelniței, de sus în jos, în umărul stâng.
Aceste aspecte au fost relevate și de martorii ***** și *****, însă martorul ***** a precizat că nu a fost prezent la incidentul dintre inculpat și persoana vătămată, precizând totodată că nu i-a văzut pe cei doi să se certe, declarații pe care instanța nu le va reține, fiind contrazise de declarațiile celorlalți trei martori, precum și de înregistrările video de la dosarul cauzei care confirmă prezența martorului în momentele anterioare înjunghierii, când inculpatul și persoana vătămată s-au certat (cd *****, fișierul nr. *****, ora *****).
De asemenea, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pe parcursul procesului penal, invocând însă provocarea, legitima apărare sau excesul neimputabil, precizând că a reacționat excesiv, fiindu-i teama de persoana vătămată, despre care știa că era fost deținut, aspecte care sunt infirmate de declarațiile martorilor oculari și înregistrările video.
De asemenea, s-a stabilit că, în data de *****, victima ***** a fost internată la Spitalul ***** cu diagnosticul de ˝plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac sub ventilație mecanică resuscitat.˝
De asemenea, prin raportul de expertiză medico-legală nr. *****din data de *****, specialiștii din cadrul I.N.M.L. *****, analizând documentația medicală pusă la dispoziție și examinând-o pe victima *****, s-a stabilit că aceasta prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp înțepător și care i-au pus viața în primejdie.
La data de ***** a fost audiată persoana vătămată *****, care a precizat că inculpatul a înjunghiat-o cu o șurubelniță ˝aproape de inimă,˝ pierzându-și cunoștința după aproximativ 5 minute pe un cântar.
Incidentul respectiv a fost surprins de camerele de supraveghere amplasate în curtea punctului de lucru al ***** din *****, iar cu ocazia vizualizării imaginilor surprinse și înregistrate de sistemul de supraveghere video a fost surprins momentul în care a fost înjunghiată victima ***** de către inculpatul ***** (proces-verbal de vizionare a imaginilor video, DVD-R inscripționat cu *****.).
În drept, fapta inculpatului *****, care la data *****, în jurul orei *****, inculpatul i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită persoanei vătămate ***** cu un obiect înțepător (șurubelniță) în zona claviculară stânga, în timp ce se aflau în incinta *****, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal.
Tribunalul nu va reține legitima apărare, invocată de inculpat, având în vedere că de esența legitimei apărări este existența unei agresiuni, a unui atac care să prezinte o anumita gravitate care să pună în pericol persoana sau drepturile acesteia ori un interes general, care creează necesitatea unei acțiuni de apărare imediată, de înlăturare a atacului înainte ca acesta sa lezeze valorile amenințate, fiind astfel necesar ca atacul să legitimeze acțiunea de apărare, respectiv să fie material, direct, imediat și injust.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile persoanei vătămate coroborate cu declarațiile martorilor și înregistrările video, rezultă că persoana vătămată nu l-a lovit pe inculpat, între aceștia existând doar un conflict verbal, temerea invocată de inculpat că persoana vătămată ar fi fost un condamnat nefiind justificată față de riposta violentă a inculpatului, care s-a înarmat cu două șurubelnițe și a înjunghiat-o pe persoana vătămată într-o zonă vitală a corpului, deși aceasta din urmă nu avea nici un obiect asupra ei, temere care de altfel nici nu se confirmă, având în vedere comportamentul inculpatului de pe parcursul întregului conflict din ziua de *****, astfel cum reiese din înregistrările video aflate la dosarul cauzei.
De asemenea, nu sunt întrunite nici condițiile excesului neimputabil, având în vedere că nu a existat un atac din partea persoanei vătămate care să prezinte o anumita gravitate care să pună în pericol persoana sau drepturile acesteia ori un interes general, iar inculpatul nu s-a aflat sub imperiul vreunei temeri sau tulburări.
În ceea ce privește incidența circumstanței atenuante a provocării, Tribunalul constată că nu este incidentă în cauză, având în vedere că persoană vătămată nu a exercitat violențe asupra inculpatului și nu i-a adus acestuia o atingere gravă a demnității, adresându-și reciproc injurii, și nici nu a exercitat asupra acestuia o altă acțiune ilicită gravă, astfel cum impun dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. a din Codul penal, neputându-se reține vreo provocare din partea persoanei vătămate, ci dimpotrivă inculpatul și persoana vătămată s-au certat de mai multe ori pe parcursul zilei de *****, fiind un conflict continuu, întreținut de amândoi, astfel cum reiese din înregistrările video aflate la dosarul cauzei.
Tribunalul va respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în rechizitoriu din infracțiunea prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal în infracțiunea prevăzută de art. 193 din Codul penal, ca nefondată, având în vedere inculpatul a acceptat posibilitatea producerii urmării imediate specifice infracțiunii de omor, acționând cu intenție indirectă.
În acest sens, se remarcă faptul că inculpatul i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosibită cu o șurubelniță în zona claviculară, cauzându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat, leziuni care i-au pus viața în primejdie persoanei vătămate.
Nu există o metodă științifică de a determina intenția autorului într-o astfel de situație, pentru că este imposibil, la nivelul științei actuale, de a se dovedi un proces psihologic în mod nemijlocit.
Cu toate acestea, practica judiciară și literatura de specialitate au stabilit în numeroase cazuri că elementul subiectiv, intențional, poate fi dedus din modalitatea de săvârșire a elementului material a infracțiunii, ce poate fi stabilită prin mijloace obiective. În acest sens practica judiciară și doctrina au evidențiat câteva criterii concrete prin care se poate evalua existența elementului subiectiv specific omorului.
Astfel, intenția de a ucide a făptuitorului se poate deduce din următoarele împrejurări de fapt: folosirea unui instrument apt de a produce moartea (ținând cont de felul instrumentului, dimensiunile, soliditatea, greutatea acestuia etc.); locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile, asupra căreia s-a acționat sau au fost vizate de făptuitor; numărul și intensitatea loviturilor și alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.
Elementul subiectiv se deduce din întreaga conduită a autorului, făcându-se o apreciere globală a tuturor circumstanțelor de comitere a faptei.
Aplicând aceste criterii la speța concretă dedusă judecății, instanța apreciază că elementul subiectiv cu care se presupune că a acționat inculpatul *****este specific omorului, aspect care rezultă din elementele obiective reținute prin prisma probatoriului administrat în cauză.
În acest sens, se observă că instrumentul utilizat de inculpat în atacul declanșat asupra persoanei vătămate este unul care în mod evident are aptitudinea de a produce moartea, respectiv o șurubelniță.
Referitor la regiunea corporală unde s-a aplicat lovitura, instanța reține, în raport de actele medicale aflate la dosarul cauzei, că inculpatul i-a provocat persoanei vătămate prin intermediul obiectului înțepător o leziune prin înjunghiere în zona claviculară, cauzându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat, zonă a corpului unde aproape orice leziune poate constitui un risc vital pentru victimă.
Cât privește criteriul referitor la numărul și intensitatea loviturilor, se observă că inculpatul a lovit o singură dată persoana vătămată, însă de o intensitate deosebită, astfel cum rezultă din înscrisuri medicale și din înregistrările video, confirmate și de consecințe acestei lovituri, respectiv șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat, aspectul că starea de sănătate s-a îmbunătățit și nu a intervenit decesul persoanei vătămate datorându-se numai intervenției persoanelor aflate la fața locului care au chemat ambulanța, precum și a medicilor.
Pe cale de consecință, constatând că în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de acesta, Tribunalul va dispune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, Tribunalul se raportează la gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecințe ale infracțiunilor; motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Tribunalul apreciază că prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate față de ceilalți membri ai societății. Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.
Raportat la aceste criterii, Tribunalul apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social concret, având în vedere atingerea importantă adusă celei mai importante valori sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, așa cum a fost descrisă mai sus, împrejurările în care fapta a fost comisă, inculpatul acționând pe fondul consumului de alcool, folosind un obiect înțepător, apt să curme viața, respectiv o șurubelniță, aplicându-i o lovitură de o intensitate deosebită în zona gâtului, provocându-i în această modalitate leziuni grave constând într-o plagă înjunghiată la nivelul gâtului cu șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat.
De asemenea, instanța are în vedere și lipsa antecedentelor penale, inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală, situația familiala, având în îngrijire cinci copii, obținând venituri în mod licit, astfel cum rezultă din înscrisurile în circumstanțiere, precum și împrejurarea că fapta a fost comisă pe fondul consumului de băuturi alcoolice, iar inculpatul i-a aplicat o singură lovitură, regretând comiterea faptei.
Având în vedere toate aspectele anterior reținute, Tribunalul va aplica inculpatului pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal, această pedeapsă fiind de natură a asigura rolul educativ-preventiv și punitiv al pedepsei.
Totodată, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, dar și modalitatea de săvârșire a acesteia, Tribunalul apreciază că se impune și aplicarea unor pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală aplicată, existând și o nedemnitate în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel că, în baza art. 67 alin. 2 din Codul penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani, apreciind că nu se impune și interzicerea drepturilor părintești, astfel cum a solicitat reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că fapta săvârșită nu are legătură cu exercitarea acestora, iar aplicarea acestei pedepse complementare nu ar satisface interesul superior al minorului, inculpatul având grijă de copiii săi, efectuând naveta zilnic de la domiciliul său în ***** pentru a obține venituri din reciclarea obiectelor colectate.
De asemenea, pentru aceleași motive, în baza art. 65 alin. 1 din Codul penal, Tribunalul va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 72 alin.1 din Codul penal instanța va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la data de ***** la zi.
De asemenea, în baza art. 399 alin. 1 din Codul de procedură penală va menține măsura arestării preventive luată față de *****în baza mandatului de arestare preventivă nr. *****, emis de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr. *****, întrucât persistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea și apoi la menținerea măsurii preventive, lăsarea inculpatului în libertate ar conduce la perturbarea ordinii publice, prin riscul de a comite fapte similare, dar și prin sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul opiniei publice prin eliberarea inculpatului după comiterea unei infracțiuni foarte grave, respectiv tentativă la omor, având în vedere că s-a folosit de o șurubelniță, dar și zona vizată și leziunile cauzate, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, șoc hemoragic și stop cardiac resuscitat, inculpatul acționând pe fondul consumului de alcool.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b din Codul penal va dispune confiscarea celor două șurubelnițe folosite la săvârșirea infracțiunii, având mânerul de culoare verde, respectiv roșu, ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, aflate la camera de corpuri delicte din cadrul *****. (*****).
Totodată, în baza art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală va restitui inculpatului șurubelnița având mânerul de culoare gri, aflată la camera de corpuri delicte din cadrul ***** (dovada seria *****), întrucât aceasta nu a fost folosită de inculpat la săvârșirea infracțiunii deduse judecății.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În ceea ce privește latura civilă, instanța reține că persoana vătămată *****nu s-a constituit parte civilă, iar Spitalul *****a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de ***** de lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de acordarea îngrijirilor medicale victimei *****, anexând un decont cu cheltuieli în acest sens (f. 69-82 d.u.p.).
Tribunalul constată că sunt întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349 alin 1 și 2, art. 1357 și art. 1381 din Codul civil, respectiv: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția cu care a acționat la comiterea faptei.
Fapta ilicită și forma de vinovăție cu care inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății au fost analizate de către instanță, motiv pentru care va examina doar prejudiciul suferit de partea civilă.
Tribunalul reține că prin prejudiciu se înțelege efectul negativ suferit de o persoană, ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite de către o altă persoană. Totodată, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite următoarele condiții: să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
Fapta ilicită a inculpatului a avut ca rezultat producerea unui prejudiciu material în patrimoniul părții civile, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, generate pentru restabilirea sănătății persoanei vătămate.
Pe cale de consecință, în baza art. 19 si art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și art. 1381 din Codul civil, Tribunalul va admite acțiunea civila formulata de partea civila Spitalul ***** și va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de ***** de lei, reprezentând daune materiale.
În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 4000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care 3500 de lei, cheltuieli efectuate pe parcursul urmăririi penale, iar în baza art. 274 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală onorariul apărătorului din oficiu (*****) în cuantum de 520 de lei urmează a fi avansat din fondurile speciale alocate de Ministerul Justiției și va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în rechizitoriu din infracțiunea prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal în infracțiunea prevăzută de art. 193 din Codul penal, ca nefondată.
În temeiul art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal condamnă pe inculpatul ***** pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art. 67 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 65 alin. 1 din Codul penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 72 alin.1 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la data de ***** la zi.
În baza art. 399 alin. 1 din Codul de procedură penală menține măsura arestării preventive luată față de inculpatul ***** în baza mandatului de arestare preventivă nr. *****, emis de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr. *****.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b din Codul penal dispune confiscarea celor două șurubelnițe folosite la săvârșirea infracțiunii, având mânerul de culoare verde, respectiv roșu, ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, aflate la camera de corpuri delicte din cadrul ***** (dovada seria *****).
În baza art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală restituie inculpatului șurubelnița având mânerul de culoare gri, aflată la camera de corpuri delicte din cadrul ***** (dovada seria *****).
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art. 19 si art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și art. 1381 din Codul civil admite acțiunea civila formulata de partea civila Spitalul ***** și obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de *****, reprezentând daune materiale.
Ia act că persoana vătămată ***** nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 4000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 274 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală onorariul apărătorului din oficiu (*****) în cuantum de 520 de lei urmează a fi avansat din fondurile speciale alocate de Ministerul Justiției și rămâne în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronunțată în ședință publică, azi, *****.
PREȘEDINTE, GREFIER,
***** *****
