Ucidere din culpă. Elemente constitutive. Procedură simplificată în condiţiile art. 3201 C. proc. pen. . Latură Civilă – Daune morale. Criterii de apreciere. Modul în care răspunde asigurătorul RCA şi întinderea răspunderii acestuia

Judecătoria CRAIOVA Sentinţă penală nr. 2505 din data de 17.07.2013

Ucidere din culpă. Elemente constitutive. Procedură simplificată în condițiile art. 3201 C. proc. pen. . Latură Civilă - Daune morale. Criterii de apreciere. Modul în care răspunde asigurătorul RCA și întinderea răspunderii acestuia

Procedura simplificată a judecării în cazul recunoașterii vinovăției, introdusă prin Legea nr. 202/2010, reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăție și poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1) instanța să fie competentă să judece cauza și legal sesizată;

2) inculpatul să nu fie acuzat de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață;

3 ) inculpatul să fi declarat personal sau prin înscris autentic înainte de citirea actului de sesizare a instanței că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu;

4) inculpatul trebuie să solicite ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală;

Inculpatul care recunoaște săvârșirea unei infracțiuni și solicită să fie judecat potrivit procedurii simplificate beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii (cauză legală de reducere a pedepsei).

* * *

Răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 C.civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției.

(…)

Așadar, o faptă ilicită săvârșită de inculpatul S. I. F. (infracțiunea de ucidere din culpă), produsă din culpa exclusivă a inculpatului, faptă care a avut ca urmare moartea victimelor B. C. S. și D. A. C. , cu consecința producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă și prejudiciu existând un raport de cauzalitate.

(…).

În legătură cu daunele morale solicitate de către părțile civile (….) dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensație bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporțională cu întinderea pagubei suferite și să nu constituie o cauză de îmbogățire fără just temei.

Astfel, instanța reține că părțile civile B. E. și B. I. , au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferința resimțită de pierderea fiului, din actele depuse la dosar și din declarațiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni și colegi. Pierderea fiului a produs incontestabil o traumă psihică profundă și ireversibilă.

Cât privește întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței , statuând în echitate instanța a acordat părților civile despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.

(…)

Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă B. A. C. , fratele defunctului B. C. S. , instanța va acorda suma de 30.000 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății. Diferența între suma stabilită cu titlu de daune morale pentru părinți și cea stabilită cu același titlu pentru fratele defunctului este determinată de împrejurarea că potrivit percepției instanței de judecată, trauma psihică ,afectivă determinată de pierderea fiului este mai mare decât cea resimțită de această pierdere de către fratele persoanei decedate.

(…)

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile V. G. instanța consideră că, deși este incontestabilă suferința încercată de toate rudele, toți prietenii și colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acesta, întrucât acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de îmbogățire și să deturneze această instituție de la finalitatea sa.

Instanța va avea în vedere faptul că prin evoluția lor firească viitoare, bunicul nu va resimți lipsa nepotului în același mod ca părinții acestuia, care au rămas singuri și lipsiți de sprijin la bătrânețe, bunicul victimei beneficiind de sprijinul acestora din urmă. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între bunicul matern și victimă, care avea vârsta de 20 de ani, fiind în pragul întemeierii propriei familii.

(…)

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părților civile N.E., F. G., F. Z. M., F.T. F., N.F. și V.F., instanța consideră că, deși este incontestabilă suferința încercată de toate rudele, toți prietenii și colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acestea, întrucât acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de îmbogățire și să deturneze această instituție de la finalitatea sa.

Instanța va avea în vedere faptul că prin evoluția lor firească viitoare, unchii, mătușile și verișorii nu vor resimți lipsa nepotului în același mod ca părinții acestuia, care au rămas singuri și lipsiți de sprijin la bătrânețe. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între aceste rude și victimă.

Autoturismul condus de inculpatul S. I. F. în momentul producerii accidentului era asigurat la SC C. ASIG SA .

În legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, potrivit disp. art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, modificată prin OUG nr. 61/2005, aprobată prin Legea nr.283/7.10.2005 "în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați";.

În aceste condiții, ținând cont și de disp. art. 49 din aceeași lege potrivit cărora asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, instanța apreciază că la plata despăgubirilor civile dovedite de părțile civile va fi obligat direct asigurătorul de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

De asemenea, potrivit recursului în interesul legii soluționat prin decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care autoturismul înmatriculat în România nu este asigurat pentru răspundere civilă, Fondul de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar, cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate. În aceste condiții, dacă inculpatul care a depus diligențe și a încheiat un contract de asigurare pentru răspundere civilă cu o societate de asigurare ar fi obligat să plătească despăgubiri civile către persoanele păgubite prin accidente de circulație, s-ar crea o situație discriminatorie față de un inculpat care deși nu a încheiat asigurare de răspundere civilă nu poate fi obligat la plata despăgubirilor civile.

Este adevărat că potrivit art. 13 teza I din Normele privind Fondul de protecție a victimelor străzii după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, însă această posibilitate de a recupera sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei o au și societățile de asigurare în condițiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 136/1995.

Judecătoria Craiova - Secția Penală - Sentința Penală nr. 2505/17.07.2013

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Craiova nr. xxx/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului S. I. F. , pentru săv. infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art 178 alin. alin. 1, 2 și 5 C.p. și art. 89 alin. 1 OUG 195/2002, rep., cu aplic. art. 33 lit. a C.p.,reținându-se că: la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, inculpatul S. I. F. în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …., pe str. C. București, din mun. Craiova, zona Krypton, pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport, a accidentat mortal pe pietonii-victimă B. C. S. și D. A. C. , și ulterior a părăsit locul accidentului, ce s-a soldat cu moartea celor două victime, abandonând autoturismul condus.

Situația de fapt expusă în rechizitoriu se probează cu: proces-verbal de depistare în trafic; proces-verbal de cercetare la fața locului, schiță și planșe foto; fișe constatări preliminare; proces-verbal constatare deces; copii CI victime și inculpat; proces-verbal examinare autoturism; declarații martori P. A. I. ; P. R. ; C. F. A.; L. C. G.; S. T., S. A. T.; C. E. C.; buletine examinare clinică inculpat; fișe UPU; proces-verbal privind vizualizarea înregistrărilor video din Clubul Trend și stik de date; proces-verbal privind examinarea corporală și proces-verbal de refuz recoltare probe biologice a lui P. A. I. ; raport de expertiză tehnică auto; buletin de analiză toxicologică - expertize persoane nr. 23/19.04.2013 al INML "Mina Minovici"; buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 168/2013; raport medico-legale de necropsie și raport de constatare medico-legală autopsie nr. 1112/A3/22.04.2013 și 1113/A3/2013;planșe foto privind aspecte legate de accidentul rutier, mașină implicată, articole de vestimentație, etc; procese verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice conținând un număr de nouă note și copie DVD X DATA nr. 15/118/2013; , proces-verbal privind ridicarea pe suport magnetic CD a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale S.C. EURO xxx și CD, procese verbale de primire predare; declarații inculpat S. I. F. .

În faza de cercetare judecătorească a fost audiat inculpatul S. I. F. potrivit dispozițiilor art. 3201 C.p.p. care a declarat că recunoaște în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, solicită ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește și nu mai solicită administrarea de probe în cursul judecății.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată";.

Procedura simplificată a judecării în cazul recunoașterii vinovăției, introdusă prin Legea nr. 202/2010, reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăție și poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1) instanța să fie competentă să judece cauza și legal sesizată;

2) inculpatul să nu fie acuzat de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață;

3 ) inculpatul să fi declarat personal sau prin înscris autentic înainte de citirea actului de sesizare a instanței că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu;

4) inculpatul trebuie să solicite ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală;

Inculpatul care recunoaște săvârșirea unei infracțiuni și solicită să fie judecat potrivit procedurii simplificate beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii (cauză legală de reducere a pedepsei).

Față de inculpatul S. I. F. s-a dispus măsura arestării preventive prin încheierea nr. 95/01.04.2013 a Judecătoriei Craiova, fiind emis mandatul de arestare nr. 106/01.04.2013, pe o durată de 29 de zile, de la 01.04.2013, până la 29.04.2013, inclusiv.

Prin încheierea nr. 133/23.04.2013 a Judecătoriei Craiova s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile, de la 30.04.2013 până la 29.05.2013, inclusiv.

Prin încheierea de ședință din data de 27.05.2013, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul xxx/215/2013, în temeiul art 300/1 Cpp, și art 160 Cpp s-a menținut ca fiind temeinica si legala masura arestarii preventive dispuse față de inculpatul S. I. F. arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 106/01.04.2013, emis în baza încheierii de ședință nr. 95/01.04.2013 în dosarul nr. xxx/215/2013 al Judecătoriei Craiova.

Spitalul Clinic de Urgență Craiova a comunicat că nu se constituie parte civilă în prezenta cauză.

S-au constituit părți civile împotriva inculpatului S. I. F. , pentru victima B. C. S. : tatăl, B. E., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;mama, B. I., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;fratele, B. A.C., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;bunica maternă, B.M., cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale;bunicul matern, V. G. , cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părți civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării și anume:coșciug,îmbălsămare, spălare,transport funerar,coroane,jerbe și aranjamente florale,construcție cavou,preoți,achiziție cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoților, organizarea parastaselor și a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

S-au constituit parti civile împotriva inculpatului S. I. F. , pentru victima D. A. C. : tatăl, D.G. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;mama, F. R., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;bunica maternă, F. A. cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale;mătușa N. E. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;mătușa F. G. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;unchiul F. Z. M. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;unchiul F. T. F. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;verișorul N. F.cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale; verișoara V. F. cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părți civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării și anume:coșciug,îmbălsămare, spălare, transport funerar ,coroane, jerbe și aranjamente florale,construcție cavou,preoți,achiziție cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoților, organizarea parastaselor și a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

La data de 31.03.2013. în jurul orelor 04.50. pe str. C. București, din municipiul Craiova, a avut loc un accident rutier, in care au fost implicați autoturismul marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …, de culoare neagră, condus de inculpatul S. I. F. și victimele B. C. S. și D.A., în calitate de pietoni.

Inculpatul S. I. F. a părăsit locul accidentului, ce s-a soldat cu moartea celor două victime, abandonând autoturismul condus.

În noaptea de 30/31.03.2013 inculpatul S. I. F. a mers la Clubul xxx situat pe str. Mihai Viteazul, unde a rămas până în jurul orelor 04.00 când au sosit prietenii săi P. A. I. și C. F. A.. Cei trei au hotărât împreună să meargă într-un alt club. Inculpatul declară că el nu consumase băuturi alcoolice, fapt pentru care s-a urcat la volanul autoturismului său marca Mercedes Benz. cu nr. de înmatriculare …. Pe locul din dreapta față s-a urcat martorul P. A. I. , iar pe bancheta din spate martorul C. F. A.. Inculpatul a condus autoturismul pe str. Mihai Viteazul, str. Bibescu, str. Brestei și apoi pe str. Calea București.

În jurul orelor 04.50, în timp ce pietonii - victimă B. C. S. și D. A. C. se angajaseră în traversarea str. Calea București, pe marcaj pietonal, din dreapta către stânga, având în vedere sensul de mers Centru - Aeroport, inculpatul se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …., cu o viteză excesivă, mult peste limita legală permisă de lege pentru interiorul municipiului Craiova (50 km/h) și fără a supraveghea cu atenție calea de rulare.

Datorită vitezei excesive și a atitudinii nepăsătoare cu privire la derularea traficului, inculpatul a observat cu întârziere prezența celor doi pietoni, manevra sa de a trage volanul către stânga, nu a putut ajunge la evitarea impactului cu cele două victime. Impactul între autoturismul condus de inculpat și cele două victime a avut loc pe banda a doua a str. Calea București, pe marcajul pietonal, pe sensul de mers Centru-Aeroport.

Cele două victime au fost lovite de partea din dreapta, față a autoturismului condus de către inculpat. În urma impactului violent, victima D. A. C. a fost basculată peste parbriz, apoi lovită de corpul celeilalte victime, ce se afla inițial în dreapta sa, după care a fost proiectată la o distanță de 37,5 m față de marcajul pietonal. A doua victimă a fost preluată pe capota parbriz, fiind proiectat către stânga, pe celălalt sens de mers, pe calea de rulare a tramvaiului, la cca 6 m de marcajul pietonal, distanță ce a fost măsurată în planul longitudinal al drumului.

Deși există urme de frânare, inculpatul nu a oprit autoturismul, a continuat deplasarea cca. 236,80 m față de marcajul pietonal, pe direcția spre aeroport, până în parcarea amenajată în dreptul blocului D2.

Inculpatul S. I. F. după ce a observat rezultatele accidentului produs, a luat hotărârea să părăsească locul faptei, în acest sens urcându-se într-o mașină de taxi, cerându-i taximetristului să îl ducă în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, zonă în care avea o vilă.

În urma discuțiilor purtate cu familia, inculpatul a luat decizia de a se întoarce în municipiul Craiova pentru a se prezenta la poliție, în acest sens tatăl său S. T. a mers la cabana din zona orașului Petroșani, l-a luat pe inculpat, iar la intrarea în municipiul Craiova, în jurul orelor 21.35, în timp ce se deplasau pe DN 6B au fost opriți de un echipaj al poliției și au fost transportați la sediul IPJ Dolj.

Lucrătorii de poliție au ajuns la fața locului, unde au constatat că accidentul de circulație s-a produs pe Calea București din Craiova, zona K., pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport.

La rândul lor, medicii din cadrul echipajului SMURD ajunși la fața locului au constatat decesul pietonilor - victime B. C. S. și D. A. C. .

În urma verificărilor efectuate a rezultat că autoturismul marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …., este proprietatea numitului S.T., care a declarat că autoturismul este folosit în exclusivitate de către fiul său S. I. F. .

Față de indiciile existente la momentul respectiv, în scopul depistării și prinderii inculpatului, în cauză s-a dispus prin Ordonanța nr. 4718/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din data de 31.03.2013, ora 14,40 interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonice efectuate și primite de pe telefoanele mobile cu următoarele numere: xxx, xxx, xxx și xxx, pentru o perioadă de 48 ore, începând cu data de 31.03.2013, ora 15.15 până în data de 02.04.2013, ora 15.15. Prin încheierea nr. 20/04.04.2013 a Judecătoriei Craiova a fost confirmată ordonanța nr. xxx/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, din data de 31.03.2013, ora 14.40, prin care s-a autorizat cu titlu provizoriu interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonice efectuate și primite pe telefoanele mobile cu următoarele numere: xxx, xxx, xxx și xxx, pentru o perioadă de 48 ore, începând cu data de 31.03.2013, ora 15.15 până în data de 02.04.2013, ora 15.15.

Urmare a datelor primite, în după-amiaza / seara zilei de 31.03.2013, au fost organizate filtre de către lucrătorii poliției. În jurul orelor 21.45, un echipaj al poliției rutiere, ce acționa într-un filtru organizat pe DN 6 B, a oprit autoturismul marca Mercedes ML, cu nr. de înmatriculare xxx, care circula dinspre Melinești spre Craiova, constatându-se că la volanul acestuia se afla S. T., iar pe locul din dreapta față, se afla fiul său, inculpatul S. I. F. , iar pe bancheta din spate se afla L.C. Gh.. Toți cei trei ocupanți ai autoturismului au fost conduși la sediul IPJ Dolj pentru continuarea cercetărilor.

Inculpatul S. I. F. a fost testat cu aparatul etilotest, la orele 21.49, rezultatul fiind negativ, iar din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică- alcoolemie nr. 168/2013 eliberat de IML Craiova, s-a stabilit că inculpatul nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.

De asemenea, inculpatului S. I. F. i-au fost recoltate probe biologice pentru determinarea substanțelor psihoactive și medicamentoase. INML "Mina Minovici" a comunicat prin buletinul (preliminar) de analiză toxicologică nr. A12/3500/2013 că potrivit testului rapid rezultatul este pozitiv pentru THC, însă acest rezultat este valabil numai după confirmarea prin metoda GC-MS, care se va efectua în momentul în care condițiile tehnice o vor permite.

Potrivit concluziilor raportului medico - legal de necropsie nr, 1112/A3/22.04.2013, rezultă că moartea numitului D. A. C. , în vârstă de 19 ani a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei leptomeningee, urmare a unui traumatism cranio - cerebral cu fractură de bază craniană. Cu ocazia autopsiei s-au mai constatat rupturi hepatice, ruptură splenică, hemiperitoneu, fracturi ambele oase gamba dreaptă, leziunile traumatice constatate cu ocazia autopsiei s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului rutier suferit; între leziunile de violență și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată; în sângele recoltat de la cadavru s-a evidențiat prezența a 1,35 g %o alcool etilic; moartea sus-numitului poate data de data de 31.03.2013.

Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. 1113/A3/22.04.2013, rezultă că moartea numitului B. C. S. , în vârstă de 20 de ani a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unui politraumatism cu ruptură de splină. Cu ocazia autopsiei s-au mai constatat: disjuncție atlanto-occopitală cu secțiune medulară, hemoragie leptomeningee, ruptură de diafragm; fracturi deschise ambele oase ambe gambe; fractură de humerus drept; leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului rutier suferit; între leziunile de violență și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată; în sângele recoltat de la cadavru s-a evidențiat prezența a 0,85 g%o alcool etilic; moartea sus-numitului poate data din 31.03.2013.

Pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație, a vitezei de deplasare a autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, a cauzelor producerii accidentului de circulație, normelor de circulație încălcate și de către cine, precum și a locului în care s-a produs impactul, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică-auto rezultă că:

- dinamica accidentului este cea prezentată la cap. II și constă în faptul că în data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.51, inculpatul S. I. F. la volanul autoturismului Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, fără să supravegheze cu atenție calea de rulare și viteza de deplasare, la trecerea de pietoni, semnalizată corespunzător prin indicator și marcaj specific, intră în impact cu cele două victime aflate în traversarea străzii C. București, de la dreapta către stânga, cu consecințele cunoscute.

-viteza de deplasare a autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, a fost în momentele premergătoare producerii accidentului în localitate de 125 km/h. Viteza calculată de 125 km/h are raport de cauzalitate în accidentul produs.

- accidentul rutier a avut drept cauză neatenția inculpatului S. I. F. privind supravegherea căii de rurale și a vitezei de deplasare, fapt ce a condus la neacordarea priorității de trecere a victimelor aflate în traversarea drumului public printr-un loc special amenajat.

Inculpatul S. I. F. a încălcat prevederile : art. 35 alin. 1; art. 77 alin. 1, art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002, rep. și art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, rep., privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006

Victimele B. C. S. și D. A. C. nu puteau evita producerea accidentului, deoarece traversau printr-un loc special amenajat și cel mai probabil nu au apreciat viteza cu care se deplasa inculpatul, considerând că acesta va opri pentru a le acorda prioritate.

Evenimentul rutier putea fi evitat de către inculpatul S. I. F. pentru că a avut la dispoziție un spațiu de cca. 35 de m., mai mare decât spațiul necesar opririi la viteza legală de 50 km/h, care era de cca. 29 m.

-Victimele B. C. S. și D. A. C. care traversau Calea București, pe marcajul rutier cu semnificația "trecere pentru pietoni", iar modul de dispunere a urmei de frânare din stânga ne conduce la concluzia că impactul a avut loc pe banda a II-a a sensului de mers către Aeroport, la cca. 6,00 m. față de marginea din dreapta a părții carosabile.

În cauză au fost constatate mai multe erori materiale ale expertizei tehnice auto, ce au fost remediate prin anexa 1 - Îndreptări erori materiale la Raportul de expertiză tehnică - dosar penal nr. xxx/P/2013, precum și prin procesul verbal încheiat la data de 22.05.2013, reținându-se astfel că raportul de expertiză privește accidentul de circulație produs de inculpatul S. I. F. și nu S. I. F., ora producerii impactului fiind 04.50 și nu 04.51, nr. de înmatriculare al autoturismului condus de către inculpat fiind … și nu …, precum și alte erori materiale ce s-au regăsit în cadrul capitolelor I - Constatări și II - Desfășurarea lucrării.

Având în vedere cele expuse mai sus, prin coroborare cu toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză rezultă că inculpatul S. I. F. este cel care s-a aflat la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, la momentul producerii accidentului de circulație din dimineața zilei de 31.03.2013, orele 04.50, ce s-a soldat cu două victime omenești, inculpatul fiind cel care se face vinovat de producerea accidentului prin nerespectarea normelor rutiere prevăzute de lege, reținându-se totodată că a părăsit locul producerii accidentului până la sosirea organelor de poliție.

ÎN DREPT

Fapta inculpatului S. I. F. , care la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, pe str. C. București, din mun. Craiova, zona K., pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport, a accidentat mortal pe pietonii-victimă B. C. S. și D. A. C. , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din C.p.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în acțiunea de uciderea a două persoane ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind conducerea pe drumurile publice, acțiune ce a avut ca urmare imediată moartea pietonilor-victimă B. C. S. și D. A. C. . Între acțiunea inculpatului și rezultatul produs există raport de cauzalitate.

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma culpei cu previziune, în sensul art. 19 alin. l pct. 2 lit. a Cod penal, prevăzând rezultatul faptei sale, dar nu 1-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.

In cauză se reține culpa exclusivă a inculpatului S. I. F. care a încălcat prevederile: art. 35 alin. 1; art. 77 alin. 1, art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, rep., privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006.

Reținerea disp. art. 178 alin. 2 Cp., este atrasă de faptul că uciderea din culpă a celor două victime a fost urmarea nerespectării dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice.

Disp. art. 178 alin. 5 Cp. sunt incidente datorită faptului că prin acțiunea săvârșită a rezultat moartea a două persoane.

Fapta inculpatului S. I. F. de a părăsi locul accidentului, după ce fusese implicat într-un accident rutier în urma căruia a rezultat uciderea a două persoane, fără încuviințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea la fața locului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, prev. și ped. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în acțiunea de părăsire a locului accidentului până la sosirea organelor de poliție, acțiune prin care s-a adus atingere relațiilor sociale ce ocrotesc regimul circulației autovehiculelor pe drumurile publice. Intre acțiune și urmare există raport de cauzalitate.

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul art. 19 alin.l pct.l lit. a Cod penal, prevăzând rezultatul socialmente periculos al faptei și urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia.

Săvârșirea celor două infracțiuni de către aceeași persoană, prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, atrage aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cp, ce privesc concursul real de infracțiuni.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.p., scopurile pedepsei prevăzute de art.52 C.p., reținând în acest sens gradul de pericol social al faptelor săvârșite prin prisma rezultatului produs, respectiv uciderea a două persoane, victimele aflându-se pe trecerea de pietoni, datorită nerespectării unor dispozitii legale și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea la fața locului, precum și aspectele care țin de persoana inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Totodată, având în vedere că inculpatul S. I. F. a recunoscut și a regretat faptele, iar în cursul judecătii a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 320¹ C.pr.pen., arătând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea altor mijloace de probă cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, instanța urmează a da eficiență dispozițiilor art. 320¹ alin. 7 C.pr.pen.

Față de aceste considerente, în baza art 178 alin.1, 2 și 5 C.p. cu aplic. art, 320/1 alin. 7 C.p.p. va condamna inculpatul S. I. F. , la pedeapsa de 4 ani închisoare.

In baza art. 89 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.p.p., va condamna inculpatul S. I. F. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art. 33 lit. a C.p, art. 34 C.p. va contopi pedepsele aplicate in pedeapsa rezultanta de 4 ani închisoare.

În legătură cu acest cuantum, instanța apreciază că acesta este adecvat unei bune împliniri a scopurilor pedepsei, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și de reeducare a inculpatului, această pedeapsă constituind totodată pentru inculpat un avertisment serios pentru ca pe viitor să nu mai nesocotească normele de circulatie pe drumurile publice.

În ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanța va avea în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii si cauza Sabau si Pircalab contra Romaniei, precum si Decizia LXXIV din 5.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casatie și Justitie-Secțiile Unite. Astfel, sistemul sanctionator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci cand o sancțiune apare ca vadit disproporționată față de gravitatea infracțiunii. Instanta retine ca in cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a apreciat ca orice restrictie a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată și să urmarească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apararea ordinii publice. Curtea a concluzionat ca interzicerea automată a dreptului de a participa de alegerile legislative, aplicabilă tuturor detinuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmarește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând în aceste condiții o încălcare a art. 3 al Protocolului 1 din Convenție. În consecință, față de natura si gradul de pericol social al faptei, instanța va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, apreciind ca interzicerea exercitiului dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau în functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autorității de stat pe întreaga durata a executarii pedepsei închisorii sunt proportionale cu scopul urmarit si cu gravitatea infractiunii.

Pentru cele anterior expuse, în temeiul art. 71 Cp instanta va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe durata executării pedepsei principale.

Instanța apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpatului, având în vedere gravitatea faptelor și a urmărilor acestora, culpa gravă a inculpatului, care a condus autoturismul pe drumurile publice, a produs accidentul de circulație în urma căruia au decedat victimele B. C. S. și D. A. C. , după care, în loc să acorde victimelor vreun ajutor, a părăsit locul accidentului, încercând să scape de răspunderea penală.

LATURA CIVILĂ

Sub aspectul laturii civile instanta retine următoarele:

Victima B. C. S.

S-au constituit parti civile împotriva inculpatului S. I. F. :

-tatăl, B. E. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-mama, B. I. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-fratele, B. A. C. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-bunica maternă, B. M. , cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

-bunicul matern, V. G. , cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părți civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării și anume:coșciug,îmbălsămare, spălare,transport funerar,coroane,jerbe și aranjamente florale,construcție cavou,preoți,achiziție cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoților, organizarea parastaselor și a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

Răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispozitiile art. 998-999 C.civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în cauză fiind îndeplinite conditiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției.

Instanța reține că, inculpatul S. I. F. , la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …., pe str. C. București, din mun. Craiova, zona K., pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport, a accidentat mortal pe pietonii-victimă B. C. S. și D. A. C. .

Inculpatul S. I. F. nerespectând dispozițiile legale și măsurile de prevedere pentru conducerea unui autoturism pe drum public a produs un accident de circulație în urma căruia au decedat B. C. S. și D. A. C. .

Așadar, o faptă ilicită săvârșită de inculpatul S. I. F. (infracțiunea de ucidere din culpă), produsă din culpa exclusivă a inculpatului, faptă care a avut ca urmare moartea victimelor B. C. S. și D. A. C. , cu consecința producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă și prejudiciu existând un raport de cauzalitate.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate, instanța apreciază că partea civilă B. E. a făcut în parte dovada prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci ,pomenirii memoriei fiului său,edificarea monumentului funerar, parastasului ocazionat de înmormântare, dar și de pomenirile ulterioare. Înscrisurile atașate au dovedit cheltuirea unei sume de 103,31 euro și 18.752,39 lei, cu titlu de daune materiale.

Depozițiile martorilor audiați pentru dovedirea acțiunii civile, atestă respectarea tuturor obiceiurilor creștinești pentru pomenirea defunctului, mai ales în cazul în care defunctul era o persoană prețuită de familie și cei care îl cunoșteau.

Pentru dovedirea despăgubirilor privind daunele materiale și morale solicitate, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaratie martor V.C., declaratie martor O. M., facturi fiscale, bonuri fiscale, chitanțe.

Astfel, instanța va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. E. a sumei de 103,31 euro sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și 18.752,39 lei, cu titlu de daune materiale.

În legătură cu daunele morale solicitate de către părțile civile B. E. B. I. , B. A. C., B. M. , V. G. , dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensație bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporțională cu întinderea pagubei suferite și să nu constituie o cauză de îmbogățire fără just temei.

Astfel, instanța reține că părțile civile B. E. și B. I. , au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferința resimțită de pierderea fiului, din actele depuse la dosar și din declarațiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni și colegi. Pierderea fiului a produs incontestabil o traumă psihică profundă și ireversibilă.

Cât privește întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice , astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței , statuând în echitate instanța a acordat părților civile despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.

În cauză, instanța a apreciat că se justifică acordarea în parte a daunelor morale și va admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile B. E. și B. I. și va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către fiecare dintre părțile civile B. E. și B. I. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă B. A. C. , fratele defunctului B. C. S. , instanța va acorda suma de 30.000 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății. Diferența între suma stabilită cu titlu de daune morale pentru părinți și cea stabilită cu același titlu pentru fratele defunctului este determinată de împrejurarea că potrivit percepției instanței de judecată, trauma psihică ,afectivă determinată de pierderea fiului este mai mare decât cea resimțită de această pierdere de către fratele persoanei decedate.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile B. M. , bunica maternă a defunctului B. C. S. , instanța consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral important constând în pierderea unei persoane dragi, nepotul pe care l-a crescut, în timpul desfășurării cercetării judecătorești instanța putând să perceapă durerea imensă a părinților, fratelui și a bunicii materne din relatările martorilor audiați în cauză și care au arătat că victima era într-o relație afectivă specială cu bunica maternă. Astfel, instanța va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. M. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile V. G. instanța consideră că, deși este incontestabilă suferința încercată de toate rudele, toți prietenii și colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acesta, întrucât acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de îmbogățire și să deturneze această instituție de la finalitatea sa.

Instanța va avea în vedere faptul că prin evoluția lor firească viitoare, bunicul nu va resimți lipsa nepotului în același mod ca părinții acestuia, care au rămas singuri și lipsiți de sprijin la bătrânețe, bunicul victimei beneficiind de sprijinul acestora din urmă. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între bunicul matern și victimă, care avea vârsta de 20 de ani, fiind în pragul întemeierii propriei familii.

Părinții și fratele victimei, B. E. , B. I. și respectiv B. A. C. sunt moștenitorii victimei, cei mai apropriați în grad, care au suferit o suferință psihică imensă, de o amploare și gravitate deosebită, determinată de decesul acestuia.

Victima D. A. C.

S-au constituit parti civile împotriva inculpatului :

-tatăl, D.G. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-mama, F. R. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-bunica maternă, F. A. cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

-mătușa N. E. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-mătușa F.G. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-unchiul F. Z. M.cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-unchiul F. T. F.cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-verișorul N.F. cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale

-verișoara V. F. cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părți civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării și anume:coșciug,îmbălsămare, spălare, transport funerar ,coroane, jerbe și aranjamente florale,construcție cavou,preoți,achiziție cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoților, organizarea parastaselor și a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

Pentru dovedirea despăgubirilor privind daunele materiale și morale solicitate, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaratie martor P. S., declaratie martor V. M., facturi fiscale, bonuri fiscale,chitanțe.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate, instanța apreciază că partea civilă F. R. a făcut în parte dovada prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci ,pomenirii memoriei fiului său, edificarea monumentului funerar, parastasului ocazionat de înmormântare, dar și de pomenirile ulterioare. Înscrisurile atașate au dovedit cheltuirea unei sume de 415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale.

Depozițiile martorilor audiați pentru dovedirea acțiunii civile, atestă respectarea tuturor obiceiurilor creștinești pentru pomenirea defunctului, mai ales în cazul în care defunctul era o persoană prețuită de familie și cei care îl cunoșteau.

Astfel, instanța va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă F. R. a sumei de 415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale.

În legătură cu daunele morale solicitate de către părțile civile F. R. , D. Gh. , F.A., N. E., F. G., F. Z. M., F. T. F., N. F. și V. F., dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensație bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporțională cu întinderea pagubei suferite și să nu constituie o cauză de îmbogățire fără just temei.

Astfel, instanța reține că părțile civile, F. R. și D.G. au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferința resimțită de pierderea fiului, din actele depuse la dosar și din declarațiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni și colegi. Pierderea fiului a produs incontestabil o traumă psihică profundă și ireversibilă.

În cauză, instanța a apreciat că se justifică acordarea în parte a daunelor morale și va admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile F. R. și D. G. și va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către fiecare dintre părțile civile F. R. și D. G. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părții civile F. A., bunica maternă a defunctului D. A. C. , instanța consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral important constând în pierderea unei persoane dragi, nepotul pe care l-a crescut și care din declarațiile martorilor îi era la acest moment sprijin.

În ceea ce privește prejudiciul moral produs părților civile N.E., F. G., F. Z. M., F.T. F., N.F. și V.F., instanța consideră că, deși este incontestabilă suferința încercată de toate rudele, toți prietenii și colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acestea, întrucât acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de îmbogățire și să deturneze această instituție de la finalitatea sa.

Instanța va avea în vedere faptul că prin evoluția lor firească viitoare, unchii, mătușile și verișorii nu vor resimți lipsa nepotului în același mod ca părinții acestuia, care au rămas singuri și lipsiți de sprijin la bătrânețe. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între aceste rude și victimă.

Autoturismul condus de inculpatul S. I. F. în momentul producerii accidentului era asigurat la SC C. ASIG SA .

În legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, potrivit disp. art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, modificată prin OUG nr. 61/2005, aprobată prin Legea nr.283/7.10.2005 "în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați";.

În aceste condiții, ținând cont și de disp. art. 49 din aceeași lege potrivit cărora asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, instanța apreciază că la plata despăgubirilor civile dovedite de părțile civile va fi obligat direct asigurătorul de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

De asemenea, potrivit recursului în interesul legii soluționat prin decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care autoturismul înmatriculat în România nu este asigurat pentru răspundere civilă, Fondul de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar, cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate. În aceste condiții, dacă inculpatul care a depus diligențe și a încheiat un contract de asigurare pentru răspundere civilă cu o societate de asigurare ar fi obligat să plătească despăgubiri civile către persoanele păgubite prin accidente de circulație, s-ar crea o situație discriminatorie față de un inculpat care deși nu a încheiat asigurare de răspundere civilă nu poate fi obligat la plata despăgubirilor civile.

Este adevărat că potrivit art. 13 teza I din Normele privind Fondul de protecție a victimelor străzii după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, însă această posibilitate de a recupera sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei o au și societățile de asigurare în condițiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 136/1995.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța, în temeiul art. 14, 346 C.p.p. va dispune astfel,

Va admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile B. E. , B. I. , B. A. C. și B. M. .

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. E. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. E. a sumei de 103,31 euro sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și 18752,39 lei cu titlu de daune materiale.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. I. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. A. C. a sumei de 30.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă B. M. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă V. G., ca neîntemeiată.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. va admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile F. R. , D. Gh. și F. A..

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă F. R. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă F. R. a sumei de 415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății și 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă D. Gh. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă F. A. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plății.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. va respinge acțiunea civilă formulată de părțile civile N.E.,F. G., F.Z. M., F. T. F., N.F. și V.F., ca neîntemeiată.

Ia act că SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ CRAIOVA nu se constituie parte civilă în cauză.

În temeiul art. 191 alin.1 C.p.p. va obliga inculpatul S. I. F. la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Va respinge cererea formulată de apărător ales, dl. B. P. privind acordarea cheltuielilor de reprezentare juridică.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă. Elemente constitutive. Procedură simplificată în condiţiile art. 3201 C. proc. pen. . Latură Civilă – Daune morale. Criterii de apreciere. Modul în care răspunde asigurătorul RCA şi întinderea răspunderii acestuia